Blocată în hârțogăraie
Pârtia e gata, la fel și telegondola (cu o capacitate de transport de 1.008 persoane/oră), 9 tunuri de zăpadă cu lac de acumulare pentru alimentarea lor, mașini de bătut zăpada, instalația de iluminat, parcarea, sediul administrativ și drumul de legătură cu orașul. „Nu pot să anunț o zi a inaugurării. Deși toate echipamentele sunt 100% funcționale, mai avem de parcurs formalități ca: re-iscirizarea, predarea investiției și recepția acesteia”, a declarat Mihăiță Negură, primarul din Câmpulung.
Tronsonul I al pârtiei are o lungime de 2.800 m şi pleacă de la cota 1.220 şi soseşte la cota 765. Lăţimea pârtiei variază de la 30 m în zona de plecare, la 80 m în zona de sosire. Panta medie a acestui tronson este de 16,6%, fiind încadrată într-o pârtie de categorie uşoară spre medie.
Pârtia din Câmpulung ar fi printre cele mai lungi din țară, cu 30 m deschidere la plecare și 80 m lățime la sosire
Patru ani în conservare
Contractul de execuție a acestei investiții a fost semnat în 2009, parte a programului guvernamental „Schi în România”. Valoarea lucrării a fost de 107 milioane de lei, fiind incluse două tronsoane de pârtie, cu o lungime totală 4,6 kilometri. S-au făcut amenajări doar pe primul tronson, între 2009 și 2012 cheltuindu-se peste 44 de milioane de lei.
Finanțarea de la nivel guvernamental a fost blocată apoi vreme de patru ani, până în 2016. Între 2016 și 2018, au intrat sumele necesare finalizării. În total, aproximativ 71 de milioane de lei.
La acestea se adaugă investițiile în infrastructură. „Drumul până la pârtia de schi se află în administrarea Primăriei și asfaltarea lui s-a făcut cu finanțare din bugetul local în valoare de 1,4 milioane de lei”, a spus primarul Mihăiță Negură.
Telecabinele așteaptă să fie puse în mișcare
Pârtia poate revitaliza zona
Pentru investiția din Rarău, Institutul de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Bucureşti a elaborat un studiu potrivit căruia sezonul de schi în stațiune durează, în medie, 5-6 luni pe an. Astfel, ca medii multianuale, s-a ajuns la concluzia că prima zi de îngheț e 1 octombrie, ultima fiind 1 mai, cu 30-40 zile de ninsoare anual, ceea ce s-ar traduce în 80-160 numărul maxim de zile cu zăpadă.
De fapt, miza pentru Câmpulung este salvarea din punct de vedere economic. „Având în vedere dispariţia mineritului, închiderea unor întreprinderi mari cum ar fi fabrica de încălţăminte «Montana», filatura de tip bumbac «Romalfa», cu fabrica de mobilă «Mobilextra» care este în proces de închidere, iar fabrica de lapte „Rarăul” şi-a restrâns foarte mult activitatea, locuitorii municipiului şi ai localităţilor învecinate găsesc tot mai greu locuri de muncă şi surse de venit”, este argumentația oficialilor din Primăria Câmpulung.
Deschiderea pârtiei ar crea locuri de muncă pe orizontală, nu doar în turism, ci și în construcții, transporturi, alimentație publică.
Primarul din Câmpulung (dreapta) asistă la testarea telegondolei
Tronsonul II, în arie protejată
În partea mai înaltă a masivului, tronsonul II, cu o lungime a pârtiei de 1.649 metri, ar urma să fie în prelungirea celei realizate acum. Costurile sunt estimate la 36,5 milioane de lei, incluzând și o telegondolă proprie. „Nu avem avizul de mediu pentru al doilea tronson”, a declarat primarul Negură.
A doua parte a pârtiei se intersectează cu o arie naturală protejată, Situl Natura 2000 Rarău-Giumalău. Obţinerea avizelor pentru execuţia tronsonului II mai are o importanță: asigurarea dublei alimentări cu energie electrică. „Prin această lucrare se asigură continuitatea funcţionării instalaţiei de transport pe cablu în cazul apariţiei unei avarii la una din liniile de transport a energiei electrice până la remedierea acesteia de către furnizorul de energie. Execuţia tronsonului II are o importanţă deosebită întrucât face legătura cu masivul Rarău. În aceste condiţii instalaţia de transport pe cablu tip telegondola TG 8 va putea fi utilizată de către turişti pe tot parcursul anului”, este argumentația șefilor orașului Câmpulung.
„Nu înțeleg de ce nu schiem deja acolo. Toate fondurile necesare au fost alocate de la Guvern, investiția a fost finalizată, însă, deși condițiile meteo permit, pârtia nu a fost deschisă.”
Emanuel Iuliu Havrici, deputat de Suceava
Pârtii existente, cele mai apropiate de Iași
Pârtie de schi Vatra Dornei
Carpații Orientali, județul Suceava
Pârtii: Dealu Negru (lungime pistă: 3.000 m, diferență de altitudine: 400 m), Parc (LP: 900 m, DA: 150 m), Parc 2 (LP: 550 m, DA: 100 m), Veverița (LP: 600 m, DF: 100 m)
Pârtie de schi Durău
Carpații Orientali, județul Neamț
Pârtie: Durău (LP: 450 m, DA: 35 m)
Pârtie de schi Piatra Neamț
Carpații Orientali, județul Neamț
Pârtie: Cozla (LP: 2.200 m, DA: 270 m)
Pârtie de schi Borsec
Carpații Orientali, județul Harghita
Pârtii: Prichindel (LP: 810 m, DA: 139 m), Speranța (LP: 680 m, DA: 142 m), Verofény (LP: 726 m, DA: 141 m)
În România există peste 150 de pârtii omologate, cea mai lungă dintre ele fiind pârtia Drumul Roşu din Poiana Braşov, cu o lungime de 5.300 m, urmată de pârtia Dealu Negru din Vatra Dornei, cu o lungime de 3.000 m.
