INTERVIU. Maia Sandu: „Au rămas tot mai puțini moldoveni care să creadă în democrație, iar România nu mai e un exemplu încurajator”

INTERVIU. Maia Sandu: „Au rămas tot mai puțini moldoveni care să creadă în democrație, iar România nu mai e un exemplu încurajator”

Maia Sandu, justițiarul politicii din R. Moldova, aflată în coaliție cu Andrei Năstase, învingătorul alegerilor de la Chișinău, spune că alegerile parlamentare de duminică e aproape ultima șansă pentru întoarcerea acestei țări-tampon la democrație. Cei doi pro-europeni luptă cu hibridul Plahotniuc-Dodon, sperând să redreseze Republica pe traseul integrării europene, de care, acum câțiva ani, era atât de aproape. Moldova de peste Prut trăiește o dramă demografică: depopularea masivă, din motive economice, face ca în țară să rămână doar resemnații. Astfel, cu fiecare ciclu electoral care trece, întoarcerea la democrație devine o misiune tot mai grea. Problema nu este să convingi poporul, ci faptul că nu mai ai popor.

Cele mai nedemocratice alegeri

REPORTER DE IAȘI – Ce garanții aveți, după anularea alegerilor locale de la Chișinău, câștigate de Andrei Năstase, că acest episod nu se va repeta și ce veți face în situația nedorită de a fi anulate și alegerile parlamentare?
MAIA SANDU – Nu avem nicio garanție și suntem conștienți că se poate întâmpla absolut orice, această guvernare are prea multe de pierdut și, dacă regimul a fost capabil să anuleze alegerile la Chișinău, unde mandatul era doar pentru un an de zile, imaginați-vă de ce lucruri sunt capabili când vorbim de schimbarea Puterii. Sperăm să nu se ajungă acolo, deși deja au fost comise abuzuri foarte mari în această campanie. Sunt cele mai nedemocratice alegeri pe care le-am avut vreodată și acest lucru îl confirmă și observatorii internaționali.

- Dați-ne câteva exemple de abateri de la cadrul democratic al acestor alegeri.

- Lucrurile se întâmplă de mult timp, nu doar acum în campanie, cel mai grav abuz este dezinformarea, știrile false care sunt introduse masiv, atacurile și acuzațiile nefondate care ne sunt aduse atunci când suntem calificați ca trădători de patrie, atunci când suntem prezentați ca responsabili de furtul miliardului, în condițiile în care investigațiile internaționale și chiar instituțiile de drept din Republica Moldova au identificat cel puțin o parte din cei care se fac responsabili de furtul miliardului. Un mare abuz se pune la cale acum, și anume concetățenii noștri, care locuiesc acum în afara țării și care au fost de fiecare dată la alegerile precedente lăsați să voteze cu pașapoarte expirate, acum nu vor mai putea vota. Asta înseamnă jumătate de milion de cetățeni.

Jumătate de milion de alegători scos de pe liste

- Este o decizie definitivă?

- Este o decizie luată, noi tot am făcut apel la Comisia Electorală Centrală să nu-și asume acest lucru pentru că, pe de-o parte, acești oameni întotdeauna au fost lăsați să voteze, deci nimeni nu i-a prevenit că nu vor mai putea vota cu pașapoartele expirate, deci dacă lucrul acesta se anunța cu câteva luni înainte, oamenii reușeau să-și facă pașapoartele. Pe de altă parte ei nu sunt lăsați să voteze cu buletinele de identitate, deși noi, pe teritoriul R. Moldova, suntem lăsați să votăm cu buletinele valabile. Ei nu sunt lăsați să voteze nici cu buletinele valabile, mai multă lume are buletine decât pașapoarte valabile, și în special asta țintește cetățenii R. Moldova care au și cetățenie română. Oamenii aceștia au plecat cu pașapoarte românești, ei le folosesc acolo, nu au avut nevoie de pașapoartele emise de R. Moldova și de aia s-a ajuns aici. Deci noi pierdem o bună parte din electoratul propriu.

- În mod normal, care era prezența la vot în Diaspora?

- În alegerile prezidențiale, voturile din Diaspora au alcătuit 10 procente din numărul total de voturi exprimate și 80% dintre acești oameni au votat pentru mine, ceea ce înseamnă că acesta este votul pro-european, pro-democrație și iată că această guvernare încearcă să compromită, să reducă dramatic votul pro-european.

- Ce veți face dacă alegerile vor fi anulate?

- Nu ne rămâne decât să ieșim în stradă, să ne cerem drepturile, contăm și pe reacțiile comunității internaționale, sunt mulți observatori internaționali, mai mulți ca niciodată, pentru că toată lumea și-a dat seama ce fel de guvernare este aceasta. Evident că asta nu este o soluție optimă, pentru că, chiar dacă alegerile nu vor fi recunoscute la nivel internațional, intrăm în impas. Procesul democratic va fi foarte afectat.


Te revolți, pierzi serviciul

- Faptul ca Diaspora nu este lăsată să voteze nu a provocat revolta din partea rudelor rămase acasă?

- Problema este că oamenii sunt foarte speriați. Acest regim a reușit să îi sperie pe toți, oamenilor le este frică să vorbească, oamenilor le este frică să spună cu cine o să voteze, toate sondajele credibile care se fac în această perioadă arată că peste 40% dintre cetățeni vor să ascundă cu cine o să voteze.

- Concret, ce repercusiuni ar putea suporta cetățenii care protestează?

- Lucrurile astea deja se întâmplă, oamenii știu, își pierd locurile de muncă. De exemplu, am avut un caz recent când, la o întâlnire cu prim- ministrul, care este candidat într-o circumscripție, o doamnă i-a reproșat așa-zisele majorări salariale cu care se laudă această guvernare, pentru ea „majorarea” a însemnat mișcorarea salariului. E a vorbit despre lucrul acesta și a doua zi a fost dată afară din serviciu.

- Exista o presiune din partea regimului mai ales asupra celor care lucrează în sectorul public?

- Da, vorbim despre sectorul public care este destul de mare în R. Moldova, vorbim despre oamenii de afaceri cărora le este frică să vorbească pentru că imediat sunt vizitați de organele de control și au probleme mari. Singurii oameni care sunt liberi în R. Moldova sunt pensionarii, pentru că lor nu prea au ce să le facă. Dar, în rest, oamenii activi, în câmpul muncii, sunt supuși acestor presiuni.

Banii de „afară”, 25% din PIB

- În acest caz, oamenii înțeleg că situația economică ar fi mult mai grea dacă n-ar veni banii celor din Diaspora, care, iată, nu sunt lăsați să voteze?

- Banii care vin de la concetățenii noștri care locuiesc peste hotare alcătuiesc 20-25 de procente din Produsul Intern Brut, au fost ani când au ajuns și la 30 de procente din PIB, doar că propaganda, manipularea, dezinformarea pe care o folosesc cei de la conducere vine cumva să schimbe atitudinea oamenilor față de contribuția Diasporei. Dimpotrivă, guvernarea încearcă să spună că Diaspora nu plătește impozite. Dar Diaspora plătește impozite, indirect, pentru că susține consumul, dar ei încearcă să vină cu această retorică prin care să diminueze importanța acestor oameni.

Locuitorii din R. Moldova fac conexiunea între influența integrării europene și propriul lor nivel de trai?

- Această guvernare își spune, pe de-o parte, pro-europeană și, pe de altă parte, este o guvernare foarte proastă, coruptă. Prin aceasta discreditează, într-o anumită măsură, parcursul pro-european, chiar dacă foarte mulți oameni înțeleg că una este să zici că ești european și alta e să conduci țara într-o manieră pro-europeană. Dar din cauza decepțiilor prin care oamenii au trecut, există un sentiment de deznădejde în întreaga societate. Oamenii nu mai știu în ce să mai creadă, oamenilor le este frică să mai creadă în cineva, pentru că ei au fost mințiți de toți politicienii care s-au perindat la Putere și pentru că cei mai mulți din cei care trec în libertate, democrație, stat de drept, au plecat, suntem în situația în care crește ponderea oamenilor care cred că democrația este de vină pentru sărăcie.

Dragnea învață de la Plahotniuc

- Cum comentați acest paralelism dintre Plahotniuc (PD - Moldova) și Dragnea (PSD - România) în privința politicilor și atacurilor asupra Justiției?

- Sentimentul nostru este că Guvernul de la București învață de la Guvernul de la Chișinău, pentru că anumite lucruri care se întâmplă acum aici s-au întâmplat la noi anterior. De exemplu oamenii din stradă cer să se facă lumină în anumite dosare de corupție, să se oprească atacurile asupra instituțiilor de Justiție și guvernarea pur și simplu ignoră aceste proteste. Inițial, și la noi Guvernul era probabil speriat de numărul mare de oameni care venea la mitinguri în piață, după care au înțeles că noi suntem oameni civilizați, am devenit predictibili pentru ei. Venim, ne cerem drepturile și după aia plecăm cuminți acasă și ei nu se simt în pericol. Dacă noi ne bucuram enorm de primele proteste, de faptul că protestele din România aveau efecte și stopau anumite decizii incorecte ale guvernării, acum vedem că și în România se dezvoltă această imunitate la proteste din partea autorităților. Evident că e foarte trist.

- Modul în care este guvernată România influențează și parcursul R. Moldova?

- Cu siguranță există sprijin din partea Bucureștiului pentru ceea ce se întâmplă la Chișinău. Noi ne-am fi dorit să se transmită mesaje foarte clare de respectare a democrației și de condamnare a abuzurilor, în special atunci când au fost anulate alegerile. Dar atunci a fost un mesaj doar din partea Ministerului de Externe. Bineînțeles, România este un exemplu pentru noi și, de fiecare dată când mergem la întâlniri cu oamenii și vorbim despre tema corupției, noi aducem în discuție exemplul României. Numai că în ultimele luni e cam greu să aduci în discuție exemplul României și e mare păcat pentru că oamenii, atunci când nu mai cred în nimic și le spui „uite, aici lângă noi, s-au făcut lucruri, s-a făcut bine, s-a putut, înseamnă că se poate și la noi”, ajung să nu ne mai creadă. Când nu mai avem un exemplu practic nu mai avem ce să le spunem.

- Mai sunt interesați moldovenii de tema Justiției, de modul în care corupția își pune amprenta asupra întregii vieți a oamenilor?

- Mai sunt, dar din cauza știrilor false, a dezinformării, e foarte multă confuzie în societate, oamenii nu mai știu cine a furat, cine trebuie să fie pedepsit și, mai grav, s-a ajuns în situația în care oameni foarte săraci ajungă să spună: „Da, au furat, dar ne dau și nouă”. Asta se întâmplă, toate pomenile electorale din această campanie provin de la cei care au furat. E tare greu de dus o campanie și de convins oamenii atunci când au sentimentul că „au furat, dar ne dau și nouă”, atunci când toleranța la corupție crește.

Tinerii se gândesc, în primul rând, să plece

- Mai există șanse pentru restartarea politicii din Moldova pe traseu european, cu pași concreți?

- Există și de aceea noi luptăm în această campanie și sperăm că oamenii pot să-și depășească frica, pentru că acesta este impedimentul principal. Dacă oamenii își depășesc frica, atunci noi avem toate șansele să câștigăm, și apoi, cu sprijinul europenilor și cu sprijinul României, sper, putem să restartăm acest proces, putem să construim instituțiile de la zero. Dacă pierdem această șansă, peste 4 ani va fi mult mai greu, pentru că în țară vor fi și mai puțini oameni care cred în democrație.

 - Cât de gravă este deteriorarea structurii demografice în R. Moldova în urma depopulării?

- Aceasta este cea mai mare provocare pentru R. Moldova, schimbarea demografică, populația este îmbătrânită și faptul că pleacă cei care pot să schimbe lucrurile spre bine. Deci, și în raport cu procesele democratice, avem de pierdut și în raport cu forța activă de muncă, oameni capabili să deschidă afaceri, să se angajeze. E foarte greu să ne imaginăm cine o să plătească pensiile peste câțiva ani.

- Ne puteți descrie cum gândesc tinerii din R. Moldova?

- Primul lucru se gândesc să plece. Sunt și tineri care se implică, sunt și tineri care se gândesc că ei pot să se realizeze doar dacă pleacă din țară, pentru că ei asta au învățat de la frații sau de la părinții lor, că ei n-au reușit să-și deschidă o afacere acasă, dar au reușit la Paris sau la Londra, pentru că sunt dezamăgiți de evenimentele din 2009, atunci când tinerii au încercat să facă o Revoluție care le-a fost furată de niște politicieni corupți și avem o mare provocare acum să-i încurajăm pe tineri și să-i facem să creadă în schimbare.

- Tinerii și-au pierdut sentimentul apartenenței la propria țară?

- Asta se întâmplă acum. Tinerii nu prea cred în R. Moldova și vor să plece, iar noi vrem să schimbăm lucrurile astfel încât ei să înțeleagă că se pot face lucruri bune și acasă, că ei pot avea un viitor și acasă.


Citeste si...
Nota
(1 Vote)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Go to top