O primă întâlnire cu sala plină, șomeri la recalificare, după care fonduri tocate prin rapoarte fictive O primă întâlnire cu sala plină, șomeri la recalificare, după care fonduri tocate prin rapoarte fictive

Iașul a tocat 1 miliard de lei pe „formări profesionale” în loc să facem școli, drumuri și spitale. Ne-am irosit

Este bilanțul POSDRU pe fonduri europene în perioada 2007-2015. Este aproape o treime din totalul banilor absorbiți la nivel județean în acești 8 ani. Suma e colosală, efectul fiind infim pentru dezvoltarea reală. S-au sifonat fonduri pe cursuri fictive, cu CNP-urile de la muncitori strânse cu arcanul. Mitropolia Moldovei, de exemplu, a creat specialiști în turism, iar Fiscul și-a plătit șefii care se „specializau”. Cu 250 milioane de euro, Iașul avea Inelul complet de Centură, spital nou de 500 de paturi și un Terminal la Aeroport de trei ori mai mare.

Peste 3,5 miliarde de lei puteau intra în Iași doar din fondurile europene alocate până în 2015. Banii au fost contractați dar numai unii s-au dus în infrastructură și dezvoltare. S-a renunțat la sume impresionante iar peste 1 miliard de lei s-au risipit pe formări profesionale, cursuri de calificare, conferințe și simpozioane.

De 35 de ori bugetul de investiții al Iașului

Nimeni nu știe sumele reale cheltuite în județ din fonduri europene. Arhitectura instituțională permite diverse parteneriate și cheltuieli în și din alte județe, astfel încât la nivel de instituție a statului nu există nici statistici clare și nici date centralizate.

Jurnaliștii reporteris.ro au însumat cifrele publice ale Ministerului Fondurilor Europene de pe toate programele operaționale, cu toate axele prioritare și domeniile majore de intervenție. Am luat în calcul doar sediul beneficiarului, nu și faptul că multe organizații sunt parteneri în proiecte ai unor beneficiari din alte județe și nici că unele sume contractate nu au mai fost atrase din varii motive.

Chiar și așa, pe un calcul estimativ, firmele, ONG-urile și administrația ieșeană au contractat circa 3,5 miliarde de lei în exercițiul financiar trecut, sumă ce trebuia să intre în economia județului. Pentru comparație, bugetul orașului este de sub 800 milioane de lei, din care investițiile efective sunt sub 100 milioane de lei anual. De asemenea, la standardele de cost ale CNAIR, cu acești bani se pot construi peste 550 km de Drum Național nou.

Un titlu la modă în 2014: „Femeile vor să se perfecționeze”, aici în Cronica de Găești

O treime din bani s-au dus pe cursuri

Așa cum arată datele în acest moment, ieșenii au „spart” o treime din bani, peste 1 miliard de lei, pe cursuri de calificare, cursuri de formare, acțiuni de conștientizare și pe promovare a inserției sociale și a egalității de șanse.

Banii au venit, în principal, din două Programe Operaționale: Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) și Dezvoltarea Capacității Administrative. Pe lângă ONG-uri, acești bani au fost accesați de o sumedenie de entități de stat, printre cei mai importanți numărându-se Universitatea Al.I. Cuza. Au existat însă și situații în care firme private din construcții și industria ușoară au apelat la POS DRU pentru a califica și a angaja personal.    

Doar un proiect pe Transporturi

Pe Programul Operațional Transporturi (POS-T), Iașul a avut un singur proiect. Destinat infrastructurii, programul putea atrage finanțări pentru construcția de drumuri rapide sau chiar de autostrăzi. Singura investiție a fost însă cea legată de modernizarea aeroportului.

Cererea de finanțare a fost depusă în 2013 iar contractul a fost semnat în 2015 pentru 165 milioane de lei din cele 224,5 milioane necesare.

Nici Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT) nu s-a bucurat de mare succes. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice este singura entitate care a accesat finanțare pentru plata parțială a angajaților și șefilor de la control financiar-fiscal. Suma primită s-a ridicat, potrivit Ministerului Fondurilor Europene, la 2,1 milioane de lei.

Cele mai accesate au fost Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE), cu 242 proiecte, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, cu 190 proiecte și Programul Operațional Regional (POR), cu 173 proiecte aprobate.

Cei mai mulți bani, obținuți pe POR

În Programul Operațional Regional (POR) regăsim și proiectele Primăriei Iași legate de Pasajul Octav Băncilă, strada Lăpușneanu sau asfaltările de pe Copou și Sărăriei, dar și sistemul de management al traficului. Proiectele de pe POR sunt de valoare ridicată, doar 10 dintre ele însumând circa 300 milioane de lei.

Tot pe POR, la Pașcani s-au cumpărat camere video de supraveghere, s-a reabilitat căminul de pensionari Sf. Cuvioasa Parascheva iar multe firme și-au construit, modernizat sau dotat sedii sau zone de producție. Cumulat, valoarea contractelor de finanțare din acest program operațional se apropie de 1,5 miliarde de lei.

Am format resusă umană de 1 miliard de lei

Circa 1 miliard de lei au însumat și cele 190 de proiecte POS DRU. Proiectele au variat ca valoare, de la câteva sute de mii de lei și până la 10 milioane. Având ca obiectiv inserția socială, formarea profesională sau calificarea, POS DRU a atras atât zona universitară, care a găsit o modalitate de a finanța bursele studenților și doctoranzilor, cât și Mitropolia, care a derulat un proiect cu privire la calificarea în turism

Primăria Hârlău, de exemplu, a primit 6,8 milioane de lei pentru a crea structuri de economie socială în patiserie, în timp ce Direcția de Asistență Comunitară a oferit consiliere pentru mamele aflate în risc social.

Chiar și Academia Română, filiala Iași, a promovat egalitatea de șanse a femeilor în cariera universitară contra sumei de 11,3 milioane de lei. Tot pentru egalitatea de șanse a militat și Universitatea Al.I. Cuza, dar proiectul universității s-a ridicat la 15,3 milioane de lei.

La AJOFM afacerea era în primul rând pentru funcționarii de stat, trecuți ca formatori cu venituri de zeci de mii de euro

Peste 500 milioane la POS Mediu

Pe POS Mediu au fost depuse doar 17 proiecte, cel mai mare fiind al Primăriei Iași. Cu o sumă eligibilă de 247 milioane de lei, proiectul viza reabilitarea sistemului de termoficare. Ultima tranșă de bani a fost primită în martie 2015 iar proiectul nu a fost finalizat. CET Iași a intrat în insolvență, apoi în faliment.

Al doilea mare proiect este Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, gestionat de Consiliul Județean Iași. Deși, la un moment dat, și acest proiect se blocase, el se află în implementare și a atras 155,7 milioane de lei din fonduri europene.

Tot pe POS Mediu au fost depuse proiecte de alimentare cu apă și canalizare la sate, dar și proiecte privind managementul unor rezervații naturale. Universitatea Al.I. Cuza a obținut, pe POS Mediu, peste 500.000 lei pentru pregătirea documentației în vederea conservării rezervației pe care o deține la Stațiunea de cercetări de la Agigea.

IMM-urile au atras 250 mililoane pe programul dedicat

POS Creșterea Competitivității Economice s-a adresat în special IMM-urilor, dar au depus proiecte inclusiv instituții din Iași. Printre cei 242 de beneficiari se află Institutul de Medicină Legală, cu 28,8 milioane de lei, dar și firme precum EMS-Electra SRL sau Apopi&Blumen SRL.

În POS CCE sunt cele mai multe inadvertențe între sumele contractate, deci aprobate la finanțare, și cele încasate efectiv. Astfel, EMS-Electra SRL avea aprobată o finanțare de 803.000 lei din care a „tras” efectiv doar 478.000 lei.

Administrația, 35 milioane pentru formări

Pe Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative au fost aprobate doar 7 proiecte, cele mai multe legate de formarea continuă a angajaților din administrație. Primăria Ipatele, de exemplu, a primit peste 400.000 lei pentru a-și trimite angajații la cursuri.

O sumă similară a fost încasată și de Primăria Pașcani în timp ce Universitatea „Al.I. Cuza” a încasat peste 800.000 lei pentru a elabora un curs postuniversitar pentru șefii din administrație.

Pentru a-și învăța angajații să comunice inter-instituțional, Prefectura Iași a primit și a cheltuit 3 milioane de lei din fonduri europene.

Article image
Din 6 miliarde de euro anunțate pentru patru ani, abia s-au alocat 1,3 miliarde în 3 ani. Supriză: PNDL 1, început de USL dar continuat de Cioloș, stătea mai bine la decontări după trei ani decât stă acum PNDL 2. Distanța între propagandă și realitatea din teren e uriașă. La Comarna, dispensarul e o movilă de cărămidă abandonată, iar la Tomești s-au decontat 800.000 de lei din 10 milioane. Primarii dau semnale optimiste, ca...
Autor Iulian Mofteescu Reportaje 14 August 2019


Citeste si...
Nota
(1 Vote)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            
Go to top