Misionar în Găgăuzia: fostă directoare de liceu de elită, trăiește în cămin la Comrat

Misionar în Găgăuzia: fostă directoare de liceu de elită, trăiește în cămin la Comrat

Sute de oameni fac zilnic efortul de a deschide larg gura și de a articula „după dictare” vocalele și semivocalele care elimină accentul moldovenesc. Ei nu vorbesc moldovenește, dar vor să învețe româna. Sunt găgăuzii și bulgarii pe care nici comunismul și nici capitalismul nu i-au convins să învețe limba oficială. O ieșeancă a reușit să facă ceea ce nu a putut un stat întreg cu forța.

Nu vorbesc „moldovenească” și nici română

Teritoriul Național Autonom Găgăuz este greu de definit. E o mică bucată din sud-vestul Republicii Moldova, care se suprapune parțial peste fosta Basarabia, zonă ocupată cândva de cumanii lui Basarab I.

Comrat, orașul-fanion al Găgăuziei

Neam turcic, găgăuzii sunt creștin-ortodocși și, se pare, s-au stabilit în Moldova venind din Bulgaria. Mândri și greu de supus, și-au obținut o largă autonomie în Republica Moldova. Astfel, în Găgăuzia există poliție proprie, guvernator propriu, numit bașkan, și trei limbi oficiale, nu doar una, ca în restul Moldovei. Pe lângă română, au fost acceptate găgăuza și rusa. Dacă rusă și găgăuză vorbesc toți cei 150.000 de locuitori ai Găgăuziei, româna e vorbită doar de o mână de oameni.  

De la un cursant a ajuns la aproape 300

De câteva luni, găgăuzii din Comrat vor să învețe limba română. Anul trecut le-a venit „o profesoară din România” și s-au lăsat seduși de idee. Profesoară de română la Colegiul „Mihail Sadoveanu” din Pașcani și fostă directoare a liceului, Carmen Dimitriu a plecat pentru un an să predea limba română la Comrat. Acum a intrat deja în al doilea an și are o activitate din ce în ce mai intensă. În septembrie 2018, când a ajuns în Găgăuzia, avea o singură cerere de înscriere la cursurile de limba română. Acum are aproape 300 și îi sunt studenți atât rectorul Universității de Stat din Comrat, cât și primarul. Când nu se descurcă cu elevii în română, Dimitriu încearcă în franceză, engleză sau chiar în rusă, limbă învățată pe când era ea elevă. 

Jandarmii găgăuzi învață română

Ieșeanca este doctor în lingvistică, mentor și metodist și are 36 de ani petrecuți la catedră în școlile din România. După ce nu a mai fost director la Colegiul Sadoveanu, a simțit nevoia să devină misionar al limbii române.

A optat mai întâi pentru Maroc, apoi s-a reorientat spre Găgăuzia. A ajuns în structura autonomă din Republica Moldova prin Institutul Limbii Române din subordinea Ministerului Educației Naționale, structură ce îi asigură plata salariului.

Nu predă cursuri universitare clasice, ci este singurul lector al unei structuri înființate la Universitatea de Stat din Comrat pentru învățarea limbii române. Așadar, toți găgăuzii care vor să învețe româna i se adresează. La scurt timp de la instalarea în Comrat a primit solicitări de la carabinieri (jandarmeria găgăuză), pompieri și magistrați și a format câteva grupe de studiu.  

Peste 90% sunt găgăuzi și bulgari

Când a plecat din Iași nu știa nimic despre Comrat, despre Găgăuzia aflase generalități. Condițiile oferite de găgăuzi sunt sub standardele occidentale, dar se ridică la cel mai ridicat nivel posibil acolo. A primit o cameră de cămin studențesc pe care a renovat-o, iar lipsurile de confort sunt compensate cu buchete de flori, zâmbete și prezență la cursuri.

În școlile găgăuze limba română se învață ca limbă străină, așa că mai nimeni n-o vorbește. Găgăuzii și bulgarii, adică peste 90% din populație, își vorbesc limba de acasă, la care se adaugă rusa. Nu există nicio grădiniță în limba română iar singurul liceu cu predare în limba română a fost înființat de câțiva ani.

„Știu, e paradoxal să predai limba romană ca limbă străină într-o regiune în care limba română este limbă de stat, alături de găgauză și rusă. Am descoperit că oamenii de aici nu resping limba română, doar că mulți nu o știu. E o comunitate multilingvistică și multiculturală, cu găgăuzi, moldoveni, turci, bulgari, ucraineni. E foarte interesant pentru un profesor pasionat, am ce învăța și ce studia!”, spune profesoara Dimitriu.

Apartament „Liux”

Carmen Dimitriu este fascinată de ospitalitatea găgăuzilor, cea care anulează aproape orice dificultate. „Locuiesc la căminul studențesc, un cămin de tip sovietic, foarte vechi, lipsit de dotări moderne. Dar au un personal foarte harnic! Fiecare știe ce are de făcut și, deși toate sunt vechi, lucrătorii au grijă ca totul să fie îngrijit. Am un sentiment de siguranță. Paznic la poartă, paznic în curte, pază la oficiu, în interiorul clădirii. Studenții sunt cuminți, stau ca într-o familie. Uneori te deranjează mirosul de mâncare, pentru că-și gătesc în camere... Rectoratul mi-a oferit camera cea mai bună, de fapt e un apartament cu două camere, pe care scrie LIUX. Sigur, îți stârnește un zâmbet. Mi-am făcut amenajări cu meșteri ruși. Fac doi kilometri pe jos până la universitate, dar am și autobuz, ei spun ‘,rutiera”, la fiecare jumătate de oră”.

Viața e mai frumoasă ca la Pașcani

Contactul cu Găgăuzia a fost dur, dar nu neplăcut. „Nu mi-a fost ușor la început, dar m-am adaptat imediat, pentru că motivația mea era de a realiza ceva, nu de a trăi bine! Mi-am spus ca oamenii de acolo își duc viața în acel oraș, cu bune, cu rele. Deci trebuia să mă descurc și eu! În primul rând am observat că orașul, de mărimea Pașcaniului, e aglomerat, e animat. Mai ales centrul, Piața centrală, piața agroalimentară și zona comerciala…Mi-am zis că unde e aglomerație e viață. Spre deosebire de Comrat, Pașcaniul pare mort uneori, în arșița verii și la  sfârșit de săptămână”, spune Carmen Dimitriu.

Au încurajat-o să plece cei doi copii, fiica, medic stomatolog în Iași, și fiul, student la Facultatea de Filosofie a Universității Babeș-Bolyai.

Gustos și ieftin

Salariul primit din România îi asigură ieșencei o viață liniștită în Găgăuzia. „Piața este excelentă, sănătoasă, cu legume și fructe extraordinar de gustoase. Căpșunii au gustul din copilărie și se poate cumpăra carne proaspătă de la producători, din piață. În centrele comerciale găsești cam tot ce vrei, dar eu prefer piața. Găsești mâncare gătită, foarte gustoasă, dar se mănâncă ieftin și bun la cantina universității. Prețurile sunt puțin mai mici ca la noi, dar sunt mari pentru puterea de cumpărare a găgăuzilor”, spune Carmen Dimitriu.

„Marțea e seara culturală, vizionăm un film la o cafenea turcească unde se adună toți străinii, mulți voluntari din ONG-uri: nemți, englezi, francezi, spanioli. Unii dintre ei vin deja la cursurile de română, au venit și la evenimentele organizate de Ziua Națională”, adaugă Dimitriu.

Învață alături de studenți

La Universitatea de Stat din Comrat a fost primită cu căldură, i s-a pus la dispoziție necesarul pentru lucru, dar bariera lingvistică a fost greu de depășit. „Toată lumea vorbea RUSĂ! Rectorul, prorectorii, profesorii, studenții, chiar și discursurile de deschidere a anului universitar s-au ținut în limba rusă. Dar profesorii de la Catedra de filologie română au vorbit în română cu mine și așa vorbesc mereu când sunt eu prezentă. Aveam deja toate condițiile să lucrez: calculator, laptop, table interactive, manual... Prin birouri toți vorbesc rusă, îmi trebuia traducător. Am văzut apoi că unii se străduiau să zică ceva în română, am început și eu să mă strădui să spun ceva în rusă... Asta i-a făcut să nu mă respingă. De la colegele mele am început să învăț rusa, făcusem în școala generală, știam alfabetul și vreo doua-trei verbe”, explică Dimitriu.

Promovare peste tot

Deși a fost înființat în 2006, Lectoratul de la Comrat nu a funcționat, practic, până la venirea profesoarei din Iași. „Situația era așa: colegele de la catedră mi-au arătat că exista o singură solicitare pentru studiul limbii române. Am vizitat Liceul Mihai Eminescu, singura școală cu predare în limba română, am vorbit cu doamna director, apoi ea m-a ajutat publicând pe pagina de facebook și anunțând cursurile de la lectorat. L-am vizitat pe rector și, împreună cu profesoarele de la catedra mea, am scris un anunț pe care l-am publicat pe site-ul universității. Am vizitat grupele de studenți și le-am pezentat oferta lectoratului, am contactat presa locală, am mers prin universitate, prin birouri, i-am invitat pe angajați să vină la cursurile de română. Am contactat șefi de instituții și le-am prezentat oferta. Până și prin piață sau la magazine le spuneam oamenilor că pot veni la cursuri. Chiar și un taximetrist a vrut să se înscrie, încercând să-și aminteasca cele câteva cuvinte pe care le știa de la bunicii lui. Așa s-a făcut că au început să curgă cererile pentru cursuri. Și colegele mele erau foarte bucuroase, am decis să conlucrăm, nu puteam lua singură atâția cursanți”.

Carmen Dimitriu, alături de cursanți

Și ziariștii vor învăța română

Elevii lui Carmen Dimitriu provin din diverse zone sociale sau de vârstă. Sunt și studenți, și elevi, și funcționari publici sau angajați din zona privată. „Pentru anul acesta m-a rugat primarul orașului să fac o grupă din angajații de la Primărie și voi avea și angajații televiziunii locale, GRT. Sunt foarte isteți, cum sa nu fie isteți niște tineri care, prin specificul comunității, sunt nevoiți să se exprime în două-trei limbi și mai învață, în plus, germana și engleza? În multe școli din zonă se predă germana încă de la primele clase. Ba chiar există un sat care se chemana Marienfeld. Am și 5 medici într-o grupă, dar și vânzători în magazine. Unii sunt mai în vârstă decât mine, alții mult mai tineri! Este grupa care vine după ora 17, pentru că au serviciu. S-au oferit să mă ducă acasă pe timp de iarnă, pentru că terminăm târziu și nu vor să mă lase să merg singură pe întuneric. În semestrul al doilea m-au căutat patru elevi, de la școli diferite, cu predare în limba rusă. Deși nu sunt studenți, i-am chemat la cursuri iar acum câteva zile m-au întrebat, pe Viber, când reîncepem”, explică Dimitriu.

Certificat la final

Lectoratul de la Universitatea de Stat din Comrat funcționează în urma unui acord încheiat la finele anului 2015 între Universitatea de Stat din Comrat  și Institutul Limbii Române. Lectoratul a devenit operațional în februarie 2016, prin numirea lectorului, prof.dr.Ovidiu Ivancu. Acesta a renunțat la post și, timp de aproape un an, Lectoratul nu a avut un profesor.

În septembrie 2018, Carmen Dimitriu a devenit profesor de română la Comrat. Lectoratul oferă cursuri de limba română pentru nivelurile de competență lingvistică A1 și A2, B1 /B2. Cursurile se desfășoară în module de un semestru, cursanții primind, la final, un certificat.

Înscrierea la cursuri se face semestrial, ele fiind finalizate cu un examen scris și oral, însoțit de cel puțin trei evaluări pe parcurs. În anul universitar 2018-2019 au funcționat 7 grupe pe semestrul I și 6 grupe pe semestrul al doilea.

Article image
Este bilanțul POSDRU pe fonduri europene în perioada 2007-2015. Este aproape o treime din totalul banilor absorbiți la nivel județean în acești 8 ani. Suma e colosală, efectul fiind infim pentru dezvoltarea reală. S-au sifonat fonduri pe cursuri fictive, cu CNP-urile de la muncitori strânse cu arcanul. Mitropolia Moldovei, de exemplu, a creat specialiști în turism, iar Fiscul și-a plătit șefii care se „specializau”. Cu 250 ...
Autor Ionel Iloae Reportaje 04 Septembrie 2019


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      
Go to top