Tudor Ciuhodaru ia 13.000 de lei lunar de la Spitalul Neuro. Vedeți că e dispărut, dacă aveți informații despre el, ajutați-ne să-l găsim. Vrem să-l trimitem măcar să-și ia salariul Tudor Ciuhodaru ia 13.000 de lei lunar de la Spitalul Neuro. Vedeți că e dispărut, dacă aveți informații despre el, ajutați-ne să-l găsim. Vrem să-l trimitem măcar să-și ia salariul

CIUHODARU, DAT DISPĂRUT: căutați-l pe doctorul cu normă întreagă la Neuro, unde nu vine cu săptămânile. Lăcomia unui europarlamentar

I-am spus, miercuri, 27 martie, doctorului Lucian Eva, managerul de la Spitalul de Neurochirurgie: „Îl monitorizăm de 10 zile. Nu l-am găsit nicio zi la serviciu”. Mă refeream la medicul de urgenţă Tudor Ciuhodaru, deputat PSD. Managerul Eva a zâmbit jenat şi a spus pe o voce joasă, disimulând cu multă abilitate: „Şi-a luat liber. Are cerere de concediu, cu siguranţă”.
Îl minţisem. Pe doctorul Ciuhodaru îl verificasem doar luni, marţi şi miercuri. Nu fusese nicio zi la serviciu. Directorul său îmi dăduse informaţia că mai lipsise încă o săptămână. Nici el nu ştia de fapt, mă crezuse pe cuvânt, şi nici de cerere nu putea fi vorba, era o justificare scoasă pe loc. Lucian Eva nu ştie de fapt când vine sau lipseşte Tudor Ciuhodaru. Dacă îi spune cineva că e absent, crede, n-are niciun control, deşi e principala sa obligaţie ca manager: să organizeze eficient activitatea spitalului.

„O fi la Bruxelles”

Peste 5 luni am reluat experimentul. De data aceasta derulat zilnic, timp de 10 zile, între 9 și 18 septembrie. În fiecare zi, fără excepție, dimineața și după-amiaza, reporterul a întrebat la Unitatea Primire Urgențe de la Spitalul de Neurochirurgie dacă îl poate găsi pe dr. Ciuhodaru. „Nu este, nu l-am văzut, nu știm”, au fost răspunsurile asistentelor de la UPU de fiecare dată.
Marți, 17 septembrie, verificarea zilnică a fost filmată. Personalul medical a mărturisit că nu l-au văzut deloc de mai bine de-o săptâmână: „Nu știm nimic, o fi în concediu sau o fi la Bruxelles!”.
Oficial, conducerea spitalului refuză să dea explicații. Asistenta-șefă de la UPU Neuro, cea care face pontajele și ține evidența prezenței, ne-a direcționat spre conducerea spitalului, iar managerul Lucian Eva a spus că el nu se pune la dispoziția noastră și că doctorii sunt plătiți numai în funcție de pontaj, „indiferent dacă au normă întreagă”.
Astfel, prezența la serviciu a doctorului Tudor Ciuhodaru ține de „mușchii” lui și ai lui Eva, ca într-un stat capturat, publicul neprimind niciun fel de explicații.

Parlamentarul Ciuhodaru a lăsat-o moale, în ultimul an, și cu activitatea parlamentară, dar are abilitatea de-a se promova foarte eficient: are multe inițiative legislative, cea mai mare parte exotice, și un mod bombastic de a comunica mediatic

Pe hârtie face norma întreagă

Ciuhodaru o fi plătit după pontaj, dar acesta arată scriptic faptul că medicul își face norma în fiecare lună. De aproape doi ani, salariul lunar al acestuia este de circa 13.000 de lei net, corespunzând unei norme întregi. Cum reușește rămâne un mister pe care REPORTER, în urma verificărilor sale, nu-l poate explica. E nevoie de camere video la UPU și de un detector de minciuni.
Tudor Ciuhodaru era singurul cadrul medical din Parlamentul României care făcea față la două norme întregi, la spital și în legislativ. Dr. Superman, putând zbura de la Iași la București și retur în câteva secunde. Parlamentarul PSD era plătit pentru 40 de ore lucrate săptămânal ca politician și tot atâtea ore ca medic la Urgențele de la Neuro. Astfel, aduna din cele două salarii peste 30.000 de lei lunar, cumulând, teoretic, peste 320 de ore de muncă/lună din totalul de 516 ore pe care le are în total o lună de 30 de zile, exceptând weekend-urile, care sunt pentru odihnă.
Din 516 ore, dr. Ciuhodaru muncea 320 de ore și mai avea 196 ore să doarmă, să se spele, să mănânce, să facă duș și să parcurgă drumurile de-acasă la serviciu, unele făcute cu avionul. Înseamnă o medie de 9 ore pe zi.

Alți parlamentari-medici nu se-ajung cu timpul

În Parlament este și senatorul PSD Nicolae Bacalbașa, medic la Galați, cadru universitar. Acesta are doar jumătate de normă la Spitalul Județean din Galați, iar între timp s-a pensionat. L-am intrebat de ce doar jumătate de normă: „Pentru că e imposibil să fii în două locuri de-odată. Eu sunt în fiecare săptămână, de luni până joi, la Parlament, iar, în medicină, ATI-ul (Terapia Intensivă – n.r.) nu se face facultativ. Acolo trebuie să fii prezent zi de zi. Mi-am luat jumătate de normă pentru că atât pot duce fizic”, a explicat dr. Balcalbașa.
Antoneta Ioniță, parlamentar PNL de Brăila, medic primar de familie, are contract de muncă tot cu jumătate de normă. Explică de ce: „Nu pot fi prezentă la cabinet decât două zile pe săptămână, din cauza activității parlamentare, și nu vreau să fac pontaje fictive și să devin o infractoare”.

Doctorul Ciuhodaru în acțiune: a devenit celebru prin mediatizarea cazurilor medicale la începutul carierei sale politice. Filma singur în UPU, dădea declarații, era omul cu stetoscopul care salvează vieți. Notorietatea a devenit uriașă

La Spiridon făcea o cincime de normă

Dr. Ciuhodaru poate, de când e angajat la Spitalul de Neurochirurgie, condus de prietenul său, Lucian Eva. Când lucra la UPU Spiridon, Tudor Ciuhodaru nu făcea față la programul solicitant, fiind angajat doar cu jumătate de normă, și nici pe aceasta nu o făcea în totalitate. Pentru că era parlamentar, deja la al treilea mandat.
Conform declarației de avere pentru anul 2017, Ciuhodaru câștiga lunar (între ianuarie și septembrie, când s-a transferat), ca medic la „Sf. Spiridon”, doar 2.100 lei/lună. Atât realiza real din pontaj. La Neuro, pontajele au crescut brusc la 13.000 de lei/lună.
„Cât a lucrat la noi, doctorul Ciuhodaru acoperea, ca medie, câte o tură și o gardă pe săptămână. Aceasta era capacitatea sa concretă de a fi la serviciu, având în vedere funcția sa politică”, a menționat dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU de la Spitalul „Sf. Spiridon”.
Deci, la Spiridon, medicul-parlamentar avea jumătate de normă și acoperea real doar o cincime din norma întreagă, fiind și plătit în consecință.

Lucian Eva, managerul de la Neuro, e tovarășul de cursă lungă a doctorului Ciuhodaru: amândoi sunt cadre didactice la Apollonia și au o relație personală, nu una manager-medic, strict profesională

Un stomatolog la Neuro: angajare fără concurs

În septembrie 2017, Tudor Ciuhodaru se muta brusc la Spitalul „N. Oblu”, din Tătărași, transferându-și jumătatea de normă pe care o avea la Spiridon. Asemenea transferuri la unități de stat, rare în lumea medicală, se fac cu acordul celor două spitale.
Peste două luni, în noiembrie, mai capătă o jumătate de normă, în virtutea statutului de cadru didactic, întregire a normei pe care Consiliul de Administrație al Spitalului de Neurochirurgie a acceptat-o.
Normal, această jumătate de normă oferită în plus trebuia ocupată prin concurs, conform legii privind angajările în toate instituțiile bugetare. Dar dispensa de care a beneficiat Tudor Ciuhodaru s-a bazat pe un protocol încheiat de Spitalul Neuro, prin managerul Eva, cu Universitatea „Apollonia”, unde medicul este cadru didactic cu titlul de conferențiar.
Protocolul era o formă de asociere prin care studenții de la Apollonia se perfecționează la UPU Neuro, iar dr. Ciuhodaru le împărtășește din experiența sa.
Atenție: „Apollonia” e facultate de stomatologi, iar spitalul din Tătărași e de Neurochirurgie. Ciuhodaru predă, oficial, un curs de urgențe în chirurgia orală, ceea ce-ar avea, la limită, legătură cu o Unitate de Primire Urgență. Dar dr. Ciuhodaru nu mai e prezent de mult timp la cursurile de la „Apollonia”, fapt recunoscut de studenți și colegii profesori, sub anonimat: „Nu a mai venit la cursuri în ultimul an”.
Mai mult, „Apollonia” e în lichidare, nu mai are voie să înscrie studenți și e o instituție muribundă. Dar doctorul Ciuhodaru a deținut o țidulă și a obținut acoperirea legală.
Astfel, dintr-o jumătate de normă s-a făcut o normă întreagă, cu care Tudor Ciuhodaru, dacă îl ține managerul Lucian Eva, poate să și iasă la pensie.

De 10 zile lipsește de la spital

În vară, Tudor Ciuhodaru a devenit europarlamentar PSD, mutându-se practic cu serviciul la Bruxelles și Strasbourg, dar până la ora apariției acestui articol n-a făcut niciun demers pentru a-și reduce norma întreagă de la Spitalu de Neurochirurgie din Iași. În ultimele 10 zile n-a fost văzut la serviciu și, oficial, nu e anunțat în concediu.
Fostul europarlamentar ieșean Cătălin Ivan afirmă că jobul politic este fulltime și că e imposibil să fii și medic cu normă întreagă, în paralel. „Sunt 13 zile pe lună cu activitate intensă în Belgia sau Franța, urmate de alte zile de discuții în țară. E un job ca oricare altul, foarte solicitant, aceasta dacă vrei să-ți faci treaba ca lumea, pentru asta fiind plătit foarte bine”, spune Cătălin Ivan.

Pe 14-15-16 iulie, pontajul lui Tudor Ciuhodaru arată două gărzi consecutive de 12 ore fiecare și apoi încă două ture în programul de zi, adică înca 14 ore. Deci 38 de ore a fost la muncă, fără oprire!

Pontaje șocante la Ciuhodaru: 38 de ore muncă non-stop

Tudor Ciuhodaru n-a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor REPORTER DE IAȘI, refuzând categoric dialogul, la fel ca în primăvară. Șochează pontajele pe care managerul Eva ni le-a pus la dispoziție în luna martie, pentru că acum a refuzat să ni le furnizeze și pe cele din ultimele luni. Dr. Ciuhodaru acoperă o normă întreagă la spital, fiind și parlamentar, neavând practic nicio zi liberă. La spital, sunt nenumărate ture înlănțuite și gărzi în 2-3 zile succesive. Apoi pauză de o săptămână.
Pontajul lui Ciuhodaru din luna iulie 2018, de exemplu, este șocant. Medicul parlamentar a acoperit 154 de ore tură normală și 48 de ore de gărzi. Rezultă 202 ore muncite în 30 de zile, adică 10 ore/zi lucrătoare.
Pe 15 iulie a făcut gardă 24 de ore până pe 16 iulie, când a efectuat, fără întrerupere, alte două ture totalizând 14 ore. Timp de 38 de ore, dr. Ciuhodaru a fost continuu la serviciu. Specialiștii în Urgență spun că asemenea situații trebuie evitate, pierzându-se concentrarea și putând rezulta erori medicale grave.

 

Miercuri, 18 septembrie: unde e doctorul? Nu l-am văzut de-o săptămână. O fi la Bruxelles.

Se joacă de-a Urgențele

Întrebarea este: dacă stă atât de mult la spital, nu-și neglijează misiunea de europarlamentar? Și invers: dacă merge la Bruxelles, când mai poate fi medic la Iași, ținând un post blocat și fiind plătit pentru asta?
Între 9 și 18 septembrie, Tudor Ciuhodaru n-a fost la spital. „Eu nu l-am văzut în ultima săptămână”, a comentat un cadru medical din UPU. La fel au spus ceilalți medici întrebați. Care nu știau dacă Ciuhodaru este sau nu în concediu: „O fi la Bruxelles, o fi în altă parte, nu știm”.
„Medicina de Urgență este o activitate reglementată printr-un Ordin al Ministerului Sănătății cu specificații caracteristice: nu poți lipsi mai mult de 4 zile consecutiv dintr-o unitate de urgență, dacă nu ești în concediu. Programările se fac cu un anumit sens, să se asigure fluxul continuu și timpii optimi de odihnă, nu pot exista suprasarcini de câteva zile și apoi pauze de săptămâni întregi”, a precizat dr. Diana Cimpoeșu, care este și coordonatoarea centrului de specialitate din cadrul Universității de Medicină Iași.

„Un angajat poate că are normă întreagă pe hârtie,  dar asta nu înseamnă că este plătit la normă întreagă dacă nu este prezent în spital. Nu am nimic altceva de de declarat.
Lucian Eva, mangerul Spitalului „N. Oblu”

Doctorul Ciuhodaru a încasat anul trecut, de la Spitalul de Neurochirurgie, salariu de normă întreagă: 13.000 de lei lunar. Plus alți 12.000 de lei lunar la Parlament.

Expert în legislația muncii: „Ori managerul își pierde postul, ori medicul”

Problema este că Regulamentul de Ordine Interioară a Spitalului de Neurochirurgie „N. Oblu” și Codul Muncii spun clar că norma întreagă chiar trebuie efectuată și că nu există dispensa efectuării parțiale, cu o plată proporțională a serviciilor. Altfel, toată lumea ar munci cât ar dori, pe bani mai puțini, și spitalele nu ar mai putea funcționa.
Avocata Cristina Badea, expertă în legislația muncii, explică situația lui Tudor Ciuhodaru:
„Un salariat angajat cu normă întreagă, 8 ore/zi sau 40 ore/săptămână, are obligația instituită prin contractul de muncă, fișa postului și Regulamentul Intern să își îndeplinească norma. Cu titlu de excepție, se poate întâmpla, cu acordul angajatorului, ca salariatul să nu îndeplinească într-o anumită lună norma întreagă, în acest caz urmând a fi plătit proporțional cu fracțiunea de normă executată. 
La institutiile publice finanțate de la bugetul statutul, managerul are dreptul de a stabili organizarea și funcționarea acestora, dar răspunde pentru modul în care o face. Managerul se obligă prin contractul de management să asigure o activitate eficientă a spitalului, iar negocierea individuală cu un medic că acesta să muncească mai puțin decât normă întreagă, cu care este angajat, intră în contradicție cu obligația de a organiza eficient activitatea.
Potrivit Regulamentului Intern (art. 38 pct. 6 și pct. 42), salariatul are obligația de a folosi în întregime și cu eficientă timpul de lucru, conform atribuțiilor și răspunderilor din fișa postului, fiindu-i interzis să efectueze alte activități sau să aibă alte preocupări în afara celor specifice pregătirii sale și pentru care este încadrat.
Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară, iar nesancționarea ei conduce la ideea că managerul nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile.
Mai mult, dacă sunt neajunsuri la UPU, pacienții se pot plânge că această situație are drept cauza lipsă de la serviciu a medicului care nu și-a îndeplinit normă de lucru."
Ce încearcă să spună avocata Cristina Badea este că, în cazul în care un pacient moare la UPU, iar actul medical a suferit din cauza absenței de la serviciu a medicului Tudor Ciuhodaru, se ajunge la despăgubiri uriașe și la încadrări ale Codului Penal.

Cătălin Ivan: „Politicianul cu normă întreagă nu mai are timp de altceva”

Fostul europarlamentar Cătălin Ivan a descris care sunt cele două tipuri de europarlamentar: cel care e prezent la minim și nu-l interesează decât indemnizația și cel care chiar se implică, muncește, are rezultate.
Europarlamentarul care nu face nimic este cel care votează în plen 4 zile pe lună, într-una dintre săptămâni, și atât. Are prezență 100% în catastif, apare ca persoană activă, dar nu are rapoarte, amendamente depuse. Îi iese targetul de prezență la vot, dar la celalte criterii de evaluare este pe minus.
„Este minim din ce poate face un europarlamentar. Ești plecat doar 4 zile pe lună. Asta nu însemană că ești europarlamentar”, a precizat Cătălin Ivan.

15 zile pe lună ești plecat

Ca să spui că ai activitate, trebuie să ai comisii, să mergi la Bruxelles. Un europarlamentar cu activitate medie se duce minim două sau chiar trei zile pe săptămână la Bruxelles. De marți până joi, mai rar lunea. “Ca să fii activ cu adevărat, ești plecat din țară, lunar, cel puțin 10 zile, dar de cele mai multe ori 13, 14 sau chiar 15 zile. Poți sta la minim, salariul nu va fi afectat de acest lucru”, mai spune fostul europarlamentar.
Acesta mai spune că activitatea nu este doar în Franța și Belgia, ci și în țară: întâlniri, discuții la cabinetul parlamentar, culegere de informații ce sunt apoi utilizate la amendamente.
„Eu am fost și purtător de cuvânt la PSD și îmi era extrem de greu să mai fac și asta. A fi europarlamentar este job full time în sine, greu mai faci altceva”, a mai spus Ivan.

Article image
Deputatul ieșenilor este singurul parlamentar din România cu absență de 93% la voturile din Parlament, iar la Iași n-a fost văzut niciodată. În schimb, i-am plătit 20.000 de lei/lună forfetarul pentru angajații de la cabinetul parlamentar. Chiulangiul mai are diurnă, 1.400 de lei lunar pentru combustibil, transport cu avionul decontat. Pentru 30 de luni în care n-a muncit nimic, Nicolae Bănicioiu trebuie să înapoieze Iașulu...
Autor Cezar Moraru Reportaje 05 Septembrie 2019


Citeste si...
Nota
(4 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      
Go to top