Schema de personal s-a mărit și ea, de la 6 la 8 procurori, ceea ce înseamnă o creștere de 33%.

În schimb, activitatea lor s-a prăbușit: în 2018, procurorii DNA Iași au făcut doar 4 rechizitorii față de 17 în 2015. Anul trecut, au trimis în judecată prin rechizitoriu 9 persoane, în 2015 au fost 98 de persoane.

Procuroarea Andreea Nica a studiat 3 ani Dosarul Skoda ca să-și dea seama că trebuie să-și decline competența. Faptele sunt în pericol de prescriere

Nici măcar un rechizitoriu de procuror, într-un an întreg

La sfârșitul anului 2015 - începutul lui 2016, serviciul teritorial Iași al DNA avea următoarea schemă de personal: un procuror șef serviciu, 5 procurori, un grefier șef serviciu, doi specialiști, șase ofițeri de poliție judiciară, câte un grefier, referent și șofer. Deci 23 de oameni.

De-atunci și până acum, echipei de la Iași i s-au mai alăturat doi procurori, deci o creștere a numărului acestora cu 33%.

Potrivit informațiilor din bilanțurile disponibile pe site-ul DNA central, activitatea serviciului teritorial Iași este la un minim al ultimilor ani. Astfel, în 2018, cei 7 procurori care activau anul trecut la Iași au finalizat doar patru rechizitorii. Deci, nici măcar o medie de un rechizitoriu de procuror într-un an întreg.

Au fost trimise în judecată 9 persoane prin rechizitoriu și încă una prin acord de recunoaștere a vinovăției. „Prin 4 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 9 inculpaţi (1 persoană juridică), faţă de 12 rechizitorii cu 26 inculpaţi trimişi în judecată în anul 2017, din care 5 în stare de arest preventiv”, se arată în raport, în secțiunea dedicată structurii din Iași. Activitate, pe sponci.

Penultimul loc la rechizitorii
Rechizitoriu reprezintă actul de sesizare a instanței și trimiterea în judecată a inculpaților, e chintesența activității unui procuror. Comparativ cu serviciul teritorial Iași al DNA, cel de la Constanța a fost cel mai activ, având anul trecut 16 rechizitorii, 13 la Bacău, 12 la Brașov.

Mai puțin decât Iașul a avut serviciul din Ploiești (1), măcinat de mari scandaluri. Tot câte patru rechizitorii, ca la Iași, au avut și Alba Iulia și Oradea. Acestea au fost serviciile teritoriale cu cel mai mic număr de rechizitorii din toate cele 14 structuri DNA din țară, exceptând Capitala.

Ce a prins DNA Iași? Mai mult caracudă. „Prin prisma calităţii inculpaţilor trimişi în judecată, cei 8 inculpaţi persoane fizice trimise în judecată sunt: un avocat, un administrator de societate comercială şi un şofer pentru infracţiunea de trafic de influenţă, un manager de spital, un funcţionar public şi un administrator de societate comercială pentru infracţiunea de abuz în serviciu, doi reprezentaţi ai unei asociaţii de crescători de animale pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene”, se mai precizează în raport.

Percheziție DNA la Consiliul Județean, în 2015. Vremurile acelea s-au terminat: în 2018 s-au făcut doar 4 rechizitorii

Pondere mare a achitărilor

Cu toate că dosarele nu au fost de anul trecut, ci mai vechi, relevant este și raportul dintre achitări/condamnări. Chiar dacă au fost demarate anterior, procurorii și-au susținut cazurile în instanță inclusiv în 2018 până la pronunțare.

Iată ce spune raportul DNA: „În anul 2018 au fost înregistrate 8 cauze cu 52 inculpaţi (50 persoane fizice şi 2 persoane juridice), faţă de care s-au pronunţat hotărâri de achitare definitivă (...). Au fost condamnaţi 62 inculpaţi, prin 16 hotărâri definitive, trimişi în judecată prin 14 rechizitorii şi 2 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei întocmite de Serviciul Teritorial Iaşi”.
Cele 8 hotărâri de achitări definitive sunt record-absolut la nivelul celor 14 structuri teritoriale, următorul loc în acest top al contraperformanței fiind ocupat de Constanța.

Și la numărul de persoane achitate – 52 – Iașul deține un neonorant loc 1, depășind chiar și structura centrală a DNA, care a avut doar 43 de inculpați achitați definitiv. La nivel de provincie, următorul județ ca număr de inculpați achitați a fost, anul trecut, Alba Iulia cu 27.

În bilanț, activitatea-i bună

În același raport, activitatea structurii din Iași e prezentată în nuanțe de roz, scăderea numărului de dosare înregistrate fiind considerată o performanță. „Activitatea a fost desfăşurată cu 7 posturi de procuror, din care 3 procurori au realizat activitatea judiciară, iar, pe de altă parte, scăderea cu 39,7% a numărului de dosare înregistrate în cursul anului 2018 – 94, comparativ cu anul 2017, în care au fost înregistrate doar 156 cauze penale, s-a ajuns la atingerea unui raport favorabil în ceea ce priveşte raportul dintre numărul dosarelor de soluţionat la numărul dosarelor soluţionate de 53,4%. Volumul  mediu a fost de circa 49 cauze soluţionate/procuror şi de circa 42 cauze  rămase în lucru/procuror”.

În rezumat, șefii de la București au apreciat activitatea celor de la Iași. „În concluzie, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2018 a fost una bună, marcată de administrarea cu celeritate a actelor de urmărire penală și soluționarea cauzelor, fiind înregistrate ușoare scăderi în privința majorității indicatorilor statistici, concomitent cu o scădere ușoară a stocului de dosare aflate în lucru”.

În sediul DNA Iași sunt circa 25 de angajați, salariile sunt printre cele mai mari din România, între 14.000 și 17.000 de lei pentru procurori, și totuși nu mai există dosare, corupția a dispărut complet din județul Iași

Cel mai răsunator caz, primar de la țară achitat
În același document, sunt prezentate și câteva cazuri instrumentate de procurorii DNA Iași. Un prim exemplu: rechizitoriul din 2014 prin care au fost trimiși în judecată șase inculpați pentru săvârșirea infracţiunii de complicitate  la folosirea sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Pe scurt, primarul din comuna vasluiană Dimitrie Cantemir, funcționari și constructori au fost acuzați de procurori că au recepționat lucrările la un drum, deși acestea nu fuseseră realizate integral, prejudiciul fiind estimat la 1 milion de lei. Tribunalul Vaslui i-a condamnat în 2017, însă, în 2018, magistrații de la Curtea de Apel Iași i-au achitat.

7 ani, un dosar pentru „trafic” cu nămol. Achitare!
Altă speță: rechizitoriu din 2013, doi inculpați trimiși în judecată, acuzați că au trecut fictiv lucrări de încărcare cu nămol, dar și măsluirea unor foi de parcurs pentru „transport nămol”. Și că prin aceste fapte s-ar fi prejudiciat bugetul UE.

Faptele s-ar fi petrecut în 2009, dosarul a fost înregistrat în 2011, rechizitoriul în 2013, prima sentință în 2016, la Tribunalul Iași: inculpații au fost achitați. Direcția Națională Anticorupție – serviciul teritorial Iași a declarat apel. Curtea de Apel l-a admis, dar, în mai 2018, a menținut soluțiile de achitare privind pe inculpați. 7 ani pentru nimic.

L-au ratat și pe Bulgaru, de la APDRP
Al treilea exemplu: rechizitoriu din 2014. Trei inculpați, printre care și Liviu Bulgaru, director atunci la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. „Cunoscând faptul că lucrările de modernizare a drumului comunal DC49, Schit Hadâmbu – Ursita - Mironeasa nu fuseseră finalizate în termenul contractual, care nu putea fi depășit, iar beneficiarul depusese înscrisuri false, a ajutat beneficiarul fondurilor nerambursabile să obțină fără drept decontarea cheltuielilor prin ultima cerere de plată, în cuantum de 1.810.179 lei”, au zis procurorii.

În 2017, Tribunalul Iași i-a achitat pe doi dintre inculpați (printre care și Bulgaru), condamnând unul singur. După apel, instanța i-a achitat pe toți trei, în 2018.

Marele dosar „Ceainicul de la UMF”: achitare
Încă un caz, cel al decanului de la Facultatea de Medicină, cunoscut drept dosarul „Ceainicul”. În 2015, procurorii DNA Iași au trimis-o în judecată pe Doina Azoicăi, acuzând-o de fals intelectual, abuz în serviciu și luare de mită.

În sinteză, Azoicăi ar fi primit „o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei)” pentru a înscrie un student străin în anul II.

La Tribunal, Azocăi a fost condamnată la închisoare cu suspendare. Sentința definitivă, pronunțată anul trecut de Curtea de Apel, a însemnat achitarea Doinei Azoicăi.

Prorectorul UMF Iași, Doina Azoicăi, trimisă în judecată pentru un ceainic și-o tavă de cupru. A fost achitată

Cel mai tare dosar s-a terminat tot în coadă de pește
Tot din raportul DNA aferent anului trecut. Rechizitoriu din 2013, au fost trimiși în judecată 9 inculpați, acuzați de: instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, spălare de bani, înșelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.

Prin decizia din octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins ca nefondate apelurile, astfel că patru din cei 9 inculpați au rămas achitați definitiv.

Bogdan Cihodaru, judecat în dosar, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Un notar și un avocat, implicați în caz, au fost condamnați tot cu suspendare. Inițial, acuzarea a susținut un presupus prejudiciu de câteva milioane de euro ce ar fi fost creat prin obţinerea, în mod ilegal, a unor terenuri de 42, respectiv 10 hectare de Bogdan Cihodaru.

Statistică DNA Iași, așa cum rezultă din propriile bilanțuri:

Număr de rechizitorii

Cauze soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției

Număr inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu

Achitări definitive

Numărul de hotărâri definitive și, în paranteză, numărul persoanelor achitate

Cauze nesoluționate mai vechi de un an de la prima sesizare

Număr de rechizitorii la nivel național:

Număr inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu la nivel național

Justiția în România nu e doar oarbă, a devenit și surdă, și mută, și are și reumatism și abia se mai mișcă

Cine sunt procurorii DNA Iași: cei 8 mucenici molâi care se roagă la Sfânta Trândăveală

Echipa Direcției Naționale Anticorupție, serviciul teritorial Iași, s-a mărit în ultimii ani. Dacă la începutul anului 2016 erau șase procurori cu tot cu șeful, acum sunt 8. Totodată, în ultimii ani, salariile nete ale acestora s-au majorat, în medie, cu 45% - 50%.

Alina Moraru, șefă venită de la Parchetul Local

Alina Moraru, potrivit declarației de avere pe care a semnat-o în mai 2017, a avut un venit anual net în 2016 de 116.015 lei, adică o medie lunară de 9.667 lei.

Pentru 2017, venitul net a fost de peste 176.000 de lei, o medie de 3.100 euro/lună. Cu 51% mai mult.

Alina Moraru a devenit procuror în 2011. Ulterior, în anul 2014 a ajuns la DNA Iași, venind de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Funcția de șef al structurii locale a DNA a preluat-o la începutul acestui an. Pe 10 ianuarie a fost numită în funcția de procuror șef serviciu la Iași prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Ținând cont și de funcția de șef pe care o îndeplinește, Alina Moraru câștigă acum, lunar, mai mult de 15.000 de lei net.

Fostul șef - peste 16.000 de lei/lună, salariu net
În 2016, Cristina Chiriac a avut venituri totale din exercitarea funcției de procuror DNA în sumă de 114.249 lei net. În 2018, salariul anual al acesteia a fost de 174.104 lei, deci o creștere de 52%.

Acum trei ani, Bogdan Munteanu, procuror-șef serviciu în cadrul DNA – serviciul teritorial Iași, a avut un salariu anual de 134.180 lei. În 2017, venitul net total de la DNA al lui Munteanu a fost de 197.356 lei.

Anul trecut, Munteanu a câștigat 197.693 lei – 16.474 lei/lună. O creștere de 47% față de 2016. La sfârșitul anului trecut, lui Munteanu i-a încetat contractul de șef, rămânând procuror în sistem.
Daniel Coca: 13.724 lei net/lună
Daniel Coca are ultima declarație depusă pe site-ul CSM-ului în 2017, deci veniturile sunt aferente anului 2016. La acea dată, Coca a notat că a încasat 120.799 lei ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, biroul DIICOT Vaslui.

Pe site-ul Agenției Naționale de Integritate există și declarația din 2018 aferentă salariului din 2017, venitul consemnat fiind de 164.699 lei ca procuror în cadrul DNA Iași. Deci, între 2016 și 2017, Coca a venit de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași la DNA, această trecere aducându-i o majorare salarială anuală medie de 36%.

Alte salarii: 14.000-15.000 de lei
Pentru 2016, procurorul Andreea Nica a raportat un venit anual de 132.708 lei net, iar pentru 2017 de 195.397 lei. Cu aproape 48% mai mult.

Gabriela Chiriac a luat în 2016 un salariu în valoare totală de 123.322 lei pentru ca în 2017 venitul net al acesteia să se cifreze la 182.788 lei.

La rândul său, procurorul Diana Diaconu a notat aferent anului 2016 un venit net de 124.323 lei pentru ca, în 2017, să încaseze 184.234 lei. Așadar, o majorare de 48%.

Descinderile cu mascații făceau senzație la știri acum 6-7 ani. S-a considerat că e prea mult, acum se plătesc salarii fără să se mai ceară nimic

La DNA salariile sunt mai mari decâ la celelalte Parchete

Din 15 iulie anul curent și până în ianuarie 2020, procurorul Ioana Crenguța Vasiliu a fost delegat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași la serviciul teritorial Iași al DNA. În 2017, la Parchet, Vasiliu a câștigat 129.856 lei, bani în mână. În 2016 câștigase 101.018 lei (ianuarie – august 2016 procuror la Prachetul de pe lângă Tribunal, august – decembrie la DNA Iași).

O grefieră DNA ia 7.000 de lei net/lună
Alte salarii la DNA Iași, așa cum reies din documentele depuse de respectivii salariați. Alina Bouțu, grefier șef la Iași, a trecut în declarația de avere completată în acest an un venit pentru 2018 de 83.878 lei, deci o medie lunară netă de aproape 7.000 de lei. Șoferul Ștefan Novenschi, la structura de la Iași, a câștigat în 2018 peste 34.900 de lei, ceea ce înseamnă o medie lunară netă de aproape 3.000 de lei.

Radu Ghiculescu, specialist la DNA Iași, a câștigat anul trecut 131.413 lei, rezultând o medie lunară netă de 10.951 lei. Ilie Scriminți, alt specialist DNA Iași: 133.291 lei, cu o medie lunară de 11.100 de lei.
Specialiștii de înaltă calificare au ca rol în DNA clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. Domeniul de expertiză al acestor specialiști poate fi economic, financiar, bancar, vamal, informatic.

Cam 2,5 milioane de euro ne costă anual DNA Iași

La mijlocul săptămânii trecute, jurnaliștii REPORTER DE IAȘI au trimis către biroul de presă al DNA central o solicitare de informații privind bugetul, defalcat pe categorii, al structurii teritoriale Iași. Până la ora editării acestui material, DNA nu a răspuns.
La nivel central, bugetul DNA a crescut constant în ultimii ani, la fel și cheltuielile de personal. În anul curs, bugetul, rectificat în august, este de 172 milioane de lei (37 milioane de euro), cheltuielile de personal fiind de 154 milioane de lei, adică 89% din total.

Tot 154 milioane de lei s-au cheltuit cu personalul DNA anul trecut. În 2017, alocările pentru personal au fost în valoare de 152 milioane de lei. În 2016, cheltuielile de personal au fost de doar 102 milioane de lei.

Deci, marea majorare s-a produs în 2017 când banii destinați salariilor și celorlalte venituri ale procurorilor, agenților, grefierilor, specialiștilor, consilierilor și șoferilor DNA au crescut cu 49% față de anul anterior.

Declarațiile de avere completate de procurori în 2019 nu au fost încă postate nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, nici pe cel al Consiliului Superior al Magistraturii.

În cazul procurorilor Cristina Chiriac și Bogdan Munteanu, salariile aferente anului 2018 au fost luate din declarațiile de avere din 2019 ale partenerilor de viață ai acestora care lucrează tot în sistemul bugetar

Finanțările pentru fotbal îl urmăresc pe Nichita și după 12 ani: 3,9 milioane de lei, bani publici, plătiți aiurea în 2006

Direcția de Finanțe spune că banii nu trebuiau dați unei firme private, asocierea cu Primăria fiind doar o aparență de legalitate. Concret, firma care administra clubul Politehnica a primit banii și a achitat datoriile din trecut, în loc ca aceștia să fie folosiți pentru activitatea la zi, conform scopului asocierii. Primăria a pierdut procesul la Curtea de Apel și acum se judecă recursul la Înalta Curte. Încă nu e clar cin...

Autor cristi tanasa Anchete 04 Martie 2019

Twitter