fbpx
 
La Oradea, în Aquapark te simți ca „afară” La Oradea, în Aquapark te simți ca „afară”

Primăria Oradea face 5 milioane de euro/an cu Aquaparc Nymphaea. Primăria Iași face 80.000 de euro cu Ciricul. Simbol: telescaunul


Afaceri foarte mari administrate public – există asemenea exemple de succes la Oradea și Botoșani (Cornișa). Nymphaea a costat 20 milioane de euro, din care 10 milioane au fost din fonduri europene. Ciricul a costat 10 milioane de euro, din care 7 milioane au fost de la UE. Numai că Aquapark-ul din Oradea are venituri de 5 milioane de euro/an, în timp ce la Iași încasările sunt de 60 de ori mai mici. E o mare diferență între discursul oficial al primarului Chirica și realitate.

La Oradea și Botoșani, iarna chiar e ca vara. În cele două orașe au fost construite, cu fonduri europene nerambursabile, complexuri de agrement care atrag mii de oameni zilnic indiferent de anotimp. Funcționează 365 de zile din 365. La Iași, investiția de la Ciric a fost una falimentară. Câteva spații pentru grătar, două piscine deschise trei luni pe an și un telescaun devenit deja piesă de muzeu.

Au fost de 40 de ori la Budapesta

Oradea are, de aproape patru ani, unul dintre cele mai spectaculoase parcuri acvatice din estul Europei: Aquapark Nymphaea. Liviu Andrica, directorul general al Administrației Domeniului Public (ADP) Oradea a explicat pentru REPORTER DE IAȘI în ce a constat filosofia acestei investiții. „Când am gândit acest proiect, n-am găsit ceva similar în România de la care să ne inspirăm. Așa că am mers în Ungaria. Eu și colegii mei cred că am fost de cel puțin 40 de ori în Budapesta. Am măsurat, am pozat, am văzut cum funcționează totul”, a declarat Andrica.

Tobogane exterioare la Oradea. Vara încap 2.500 de clienți pe zi. Iarna, doar 1.000

Pe harta turismul est-european
Parcul acvatic din Oradea a fost considerat în 2016, momentul finalizării construcției sale, drept cea mai mare investiție publică de acest gen din România. Proiectul a fost realizat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 și a costat aproape 92 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 20 de milioane de euro. Jumătate din sumă a fost finanțare europeană nerambursabilă. A fost realizat într-un timp record: un an și jumătate.

„Am pus Oradea pe harta turismului balnear și de recreație în Estul Europei”, a declarat, la inaugurare, Ilie Bolojan, primarul orașului.

1 milion de euro profit anual
Și chiar așa s-a întâmplat. În septembrie 2018, deci după doi ani de funcționare, oficialii Primăriei au prezentat un bilanț. În primul an, Nymphaea a avut 318.000 vizitatori, iar în cel de-al doilea numărul acestora a crescut la peste 350.000. Încasările s-au majorat de la 16,2 milioane de lei în primul an la aproape 21 milioane lei în al doilea, iar profitul a depășit un milion de euro.
„Bilanțul pentru 2019 încă nu l-am făcut. Însă, estimez o creștere de cel puțin 10%”, a spus Andrica.
Capacitatea pe timpul verii este de peste 2.500 de persoane, interior și exterior. Aquapark-ul Nymphaea are peste 100 de angajaţi.

Problema Nymphaea este că are capacitatea prea mică la câte cerere există.

Baia turcească de la Nymphaea e la nivel de SPA internațional

Problema Oradei: prea mare cererea la cât spațiu au
Programul normal de funcționare, 10:00-22:00 a fost menținut și pe perioada sărbătorilor de iarnă. Oradea are și un mare avantaj natural: apele geotermale. Din cauza cererilor mari, responsabilii centrului au făcut recomandări repetate ca biletele să fie achiziționate, din timp, online. Capacitatea interioară este de 1.000 de locuri. „Teoretic, loc ar fi pentru mai multă lume. Însă, nu vrem să renunțăm la confortul pe care îl oferim. În aglomerație, lumea nu s-ar mai simți bine”, a afirmat Liviu Andrica, directorul ADP Oradea.

Tarifele variază între 30 de lei de persoană adultă pentru trei ore, 35 de lei pentru intervalul orar 17:00-22:00 și 60 de lei pentru întreaga zi. Există și un sistem de abonamente, iar copiii și pensionarii beneficiază de reduceri la prețul de intrare.

Problema Oradei nu este cât încasează acum, ci faptul că ar putea avea încasări duble dacă ar mări dimensiunea Aquapark-ului, la câtă cerere este. Rezervările se fac online, la ghișeu nu mai găsești bilete

Organizare impecabilă, soluții deștepte
În schimbul acestor bani, utilizatorii au acces la vestiare, spații de depozitare, dușuri, toate facilitățile din interior și exterior (bazine, șezlonguri, spații de joacă). Pentru saună sau baia turcească și masaj se plătește suplimentar. În interiorul complexului nu se folosesc bani cash, diferitele plăți (la restaurante, wellness) se realizează prin intermediul unor brățări cu cip.

La intrare, dispozitivele se încarcă cu bani și achitarea consumației se face prin intermediul acestora. Bani neconsumați se returnează la ieșirea din complex. Inclusiv spațiul de depozitare a obiectelor personale (haine, portofel, ceas, bijuterii, acte) se închide și deschide prin apropierea acestei brățări de mecanismul dulapului. „Sistemul de brățări e preluat tot de la Budapesta, el există și în centre similare din vestul Europei”, a precizat șeful ADP Oradea.

Întreg sistemul din Aquapark Nymphaea este intuitiv, familiarizarea cu acesta realizându-se imediat, în câteva minute de la intrare.
5 milioane de euro rămân în țară
Inedit. Primăria Oradea menține pentru al patrulea an ideea de a-i recompensa pe cei ce-și plătesc taxele și impozitele locale online. Astfel, contribuabilii au șansa de a câștiga o zi de distracție, pentru toată familia, la Nymphea. Persoanele intră într-o tombolă unde, săptămânal – prin tragere la sorți – pot câștiga un voucher, constând într-un bilet de familie pentru o zi la Aquapark Nymphaea.
Parcul din Oradea a reușit să oprească o parte din fluxul de turiști care treceau în vest. „O parte dintre cei care plecau în Ungaria se opresc acum la noi. Avem turiști de peste tot. Gândiți-vă că, datorită acestui proiect, 5 milioane de euro rămân anual în România”, a afirmat Liviu Andrica.

Atmosfera de la Ciric: un fel de Govora ’72

Chirica refuză întrebările incomode
În loc de concluzie: la Oradea, 400.000 de vizitatori anual în Aquapark Nymphaea înseamnă o medie zilnică de aproape 1.100 oameni. Indiferent de zi și de anotimp. „Primarul vrea să transforme Oradea în oraș turistic balnear”, a rezumat directorul Andrica.

Am vrut să-l întrebăm pe primarul Mihai Chirica ce explicații are pe subiect, dar ne-a interzis să-i mai punem întrebări la conferințele de presă. Chirica nu vrea să fie deranjat cu ceea ce nu-i convine. Ieșenii trebuie să fie informați doar cu ceea ce vrea primarul.

Aquapark Nymphaea Oradea:
- 7 hectare
- 10 tobogane interioare și exterioare
- 15 bazine de înot și relaxare

- 6 saune

- saloane de masaj

- baie turcească
- cabinet medical
- un teren multifuncțional de sport pentru baschet, fotbal și handbal, 2 terenuri de volei pe plajă, 4 terenuri de sport mai mici și 2 mese pentru tenis de masă

- restaurante
- apa din toate bazinele este recirculată, tratată și filtrată
- este a treia construcție din România al cărei acoperiș este realizat dintr-o membrană folie triplu strat și pernă de aer comprimat

Peste 1 milion de euro a făcut și Cornișa

La Botoșani, Cornișa AquaPark&Sports se întinde pe 51 hectare, fiind situat pe un deal la ieșirea din oraș spre Suceava. A fost inaugurat oficial pe 17 mai 2019, în cadrul unui eveniment întins pe trei zile care a adunat la concerte aproximativ 80.000 de vizitatori.

De-atunci și până la începutul acestui an, a generat venituri de peste 4,8 milioane de lei. „Cornișa este în fapt un imens parc public. Poți veni doar să te plimbi, să te relaxezi, să mergi cu bicicleta. Sau poți participa, contracost, la una dintre activități”, a declarat pentru REPORTER DE IAȘI Eugen Țurcanu, șeful Direcției Servicii Publice, Sport și Agrement (DSPSA).

30% rambursare europeană
Botoșănenii și turiștii pot intra la piscine, la patinoar, la centrul de wellness, pot închiria terenuri de fotbal, tenis, pot practica raftingul sau escalada. Totul contracost. De aici vin banii. „Investiția totală a fost de aproximativ 20 de milioane de euro”, a spus Țurcanu. Deși jumătate trebuia să fie finanțare UE nerambursabilă, pentru că proiectul a fost întârziat câțiva ani, fondurile europene au fost în procent de doar 30%.

În interiorul complexului, Primăria a amenajat în regie proprie câteva standuri cu cafea, apă, suc, gustări. Cei care au intrat în Cornișa susțin că acesta este punctul slab al proiectului: lipsa restaurantelor, a zonei de food court. Pe ideea că nu poți sta o zi întreagă, eventual să practici și ceva sporturi, și să nu mănânci nimic.

Singurul râu de rafting artificial din țară
De la deschiderea din mai 2019 și până în ianuarie 2020, Cornișa a avut peste 165.000 de clienți, adică de plătitori, oameni care au accesat măcar unul dintre serviciile contracost. Printre recordurile acestei investiții, Țurcanu a amintit: este conceput să funcționeze 365 de zile pe an, e cel mai întins parc de agrement din țară făcut cu bani UE și locali. Totodată, deține singurul râu artificial de rafting din țară, la patinoar se poate practica și curling, sport olimpic. Iar ca adresabilitate, a avut deja clienți din toate județele regiunii cât și din Republica Moldova.

Dotări Cornișa AquaPark&Sports
- 3 piscine (adulți, copii și olimpică)
- bazin înot contra curent

- cameră de cromoterapie
- 2 camere pentru hidromasaj

- saune (finlandeză, cu abur, cu sare, biosaună)

- grotă cu zăpadă

- solar orizontal și vertical

- tobogane
- plaje

- amfiteatru în aer liber cu 500 de locuri

- piste pentru bicicliști

- locuri de joacă

- 2 terenuri multifuncționale

- 4 terenuri de tenis
- patinoar artificial pentru patinaj și curling
- heleșteu cu o adâncime de 2,4 metri pentru bărci și râu artificial pentru rafting cu o lungime de 287 metri
- piste skateboard
- perete escaladă
Pentru majoritatea activităților sunt tarife separate, de ordinul câtorva zeci de lei

Chirica la inaugurarea Bazei de agremenent Ciric: noi și noi succesuri

Iașul a cheltuit 10 milioane de euro cu Ciricul, iar încasările sunt extrem de mici
La Iași, proiectul reamenajării zonei Ciric a fost finalizat în 2014. Bugetul total a fost de 46 de milioane lei din care 31,7 milioane lei au reprezentat finanțarea europeană. Baza sportivă realizată înseamnă 6 terenuri de tenis pe zgură, două terenuri de minifotbal cu iarbă artificilă, un teren multifuncţional şi o sală pentru tenis de masă. La acestea s-au adăugat zona de căţărare şi zidurile de escaladă.

Tot la Ciric au fost amenajate 4 zone de picnic, două piscine (câte una pe fiecare mal al lacului), 4 locuri de joacă pentru copii, un telescaun (acum închis), 7 parcări care în majoritatea timpului sunt goale, un ponton pentru andocare bărci şi hidrobiciclete, alei, piste, pavilioane administrative.

În septembrie 2019, Primăria a raportat că Baza de Agrement Ciric a avut încasări totale pe întreg sezonul de 380.000 de lei. Mai mulți bani a produs Ștrandul Municipal: 464.000 de lei. Sumele sunt de 50 de ori mai mici decât cele din Oradea.



„Telescaunul de la Ciric reprezintă una dintre «investițiile» care intră cu brio în topul celor mai inutile din România. Este cel mai scurt telescaun din ţară, ce străbate doar o mică pădure fără nimic spectaculos, plină de gunoaie şi care de trei ani a fost abandonat total, acum nemaiavând nici măcar pază. 1,5 milioane de euro au fost îngropate în pădure la Ciric, iar 6,6 ha de pădure au fost defrișate pentru implementarea proiectului”, Răzvan Timofciuc, consilier local PNL

Article image
Să dai o spargere de 1 milion de euro la vistieria publică și să fii în continuare șef peste buget, ce poate fi mai plăcut în viață? Trei ani a refuzat Mihai Chirica să achite facturile, care erau decontabile din fonduri europene, motivând că e dosar penal în acest proiect. În realitate, Ministerul Dezvoltării a aprobat recepția, frauda de care este acuzat Gheorghe Nichita neavând legătură cu realizarea obiectivelor tehnice...
Autor Cezar Moraru Anchete 14 Ianuarie 2020


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30