Duminica, 18 11 2018
Preşedintele PNL Ludovic Orban respiră acum uşurat după decizia finală luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul său instrumentat de DNA.

 

Gheorghe Ghenea, infirmierul care în noaptea de sâmbătă spre duminică şi-a ucis colega, asistentă la Spitalul Judeţean Slatina, cu care avea o relaţie, a lăsat o scrisoare în care explică motivele care au condus la gestul său disperat.

 

Pus în libertate, miercuri, de magistraţii Curţii de Apel Bacău, care au decis ca politicianul să fie cercetat sub control judiciar pentru 60 de zile, Ionel Arsene intenţionează să se întoarcă la conducerea CJ Neamţ.

 

Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, va fi audiată marţi, la CSM, în cadrul procedurii declanşate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a ei din funcţie.

”În întâmpinarea interesului general suscitat de avizul consultativ solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori informează opinia publică cu privire la faptul că urmează să ia în discuţie solicitarea ministrului Justiţiei privind revocarea din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în şedinţa stabilită pentru ziua de marţi, ora 14,00, la sediul Consiliului”, se precizează într-un comunicat al Secţiei pentru procurori a CSM.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat joi că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, pentru ”acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept”.

”În temeiul prevederilor art. 54 alin. 4 coroborat cu 51 alineatul 2 litera b din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA. Raportul, însoţit de propunerea de revocare a procurorului şef, va fi transmis către Secţia pentru procurori a CSM, precum şi către preşedintele României, pentru a analiza şi pentru a decide în acord cu competenţele constituţionale pe care fiecare le are’, preciza Tudorel Toader.

În opinia ministrului, DNA nu se identifică cu procurorul-şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, ”ale cărei acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin excesul de autoritate, comportamentul discreţionar, sfidarea autorităţii Parlamentului, a rolului şi competenţelor Guvernului, contestarea deciziilor Curţii Constituţionale şi autorităţii acesteia”.

Ministerul Justiţiei a publicat, vineri, pe pagina de internet a instituţiei, raportul privind activitatea managerială de la DNA. Pe lângă raport, MJ a publicat şi 11 anexe care conţin rapoarte ale Inspecţiei Judiciare, decizii ale Curţii Constituţionale, un aviz şi un raport al Comisiei de la Veneţia, comunicate de la IJ, un raport de activitate pe anul 2006 al Ministerului Public şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit legii, ministrul Justiţiei poate cere revocarea din funcţie a procurorului-şef al DNA, Secţia pentru procurori a CSM dă un aviz consultativ, iar decizia o ia şeful statului.

(Agerpres/FOTO arhivă pressone.ro)

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis joi că DNA are termen până la 1 mai să finalizeze ancheta în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, în care fostul ministru de Interne Gabriel Oprea este urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

Instanţa supremă a admis o contestaţie depusă de familia poliţistului Gigină, care s-a plâns de faptul că ancheta DNA durează de prea mult timp.

Avocatul Daniel Ionaşcu a declarat că familia Gigină nu aduce reproşuri procurorului de caz de la DNA, ci doreşte un termen rezonabil, de trei luni, pentru finalizarea anchetei şi trimiterea dosarului în instanţă.

De cealaltă parte, DNA susţine că în dosarul privind moartea poliţistului Bogdan Gigină cercetările s-au prelungit deoarece s-a aşteptat declasificarea unor documente, dar şi pentru că părţile au cerut audierea unui număr foarte mare de persoane.

La proces a asistat şi Cornel Gigină, tatăl poliţistului Bogdan Gigină, care a adus acuzaţii fostului ministru Gabriel Oprea.

„S-au spus în instanţă nişte aberaţii, precum că motociclistul trebuie să aibă ştergător, că există pe degetul drept, la manşă, un ştergător. Nişte aberaţii. Domnul ministru de Interne (Gabriel Oprea – n.r.) este afectat psihic din cauza medierii. Eu am spus: ‘Să nu dea Dumnezeu să vă moară copilul, să vedeţi cât de afectat emoţional sunteţi!’. Dânsul este afectat emoţional mediatic? Nu se poate aşa ceva. (…) S-a vorbit despre expertiza motocicletei. Ce expertiză să facă la firma BMW? Motocicleta este cumpărată de acolo, este reparată acolo şi expertiza se face la aceeaşi firmă. Cât de just şi de corect poate fi acest lucru?”, a spus Cornel Gigină.

Întrebat de jurnalişti dacă Oprea ar fi putut să dea ordin ca motocicleta condusă de fiul lui să nu facă parte din coloana oficială, Cornel Gigină a răspuns: „Binenţeles. Putea să spună. Dânsul era zeu. Dânsul comanda tot. De la el în jos nimeni nu putea să mişte nimic. Nicio centimă. Toată lumea îi ştia de frică”.

De asemenea, Cornel Gigină a fost întrebat dacă Oprea era interesat de cei care făceau parte din coloana oficială.

„Nu îl interesa. Pe el îl interesa să ajungă foarte urgent. De aceea s-a şi cerut motocicletă în ultimele trei luni, ca să îi deschidă coloana. Eu nu uit că dimineaţa, la schimbul 1, am fost şi i-am asigurat traseul. Nu uit când a cerut prin staţie ca de la Târgovişte până la Ministerul de Interne să facă 35 de minute. Şi cu viteza de 84 km/h nu sunt de acord, care s-a stabilit prin expertiză. Probabil că s-a luat la global, nu atipic pe porţiune. Avea peste 100 km/h. Eu am fost la el în delegaţii şi cunosc toate ordinele care se dădeau prin staţie şi telefonic. Cum se ţipa în staţie şi telefon să se facă traseul ministrului de Interne. Nu avea traseu asigurat nici preşedintele, nici premierul la acea vreme, cum avea traseul ministrul de Interne”, a susţinut tatăl poliţistului.

Cornel Gigină a spus că poliţiştii din coloana oficială ar fi avut de suferit dacă Oprea nu ajungea la timp.

„Binenţeles că erau consecinţe. Se raporta ierarhic la comanda Brigăzii Rutiere şi de acolo se luau măsuri. Au fost schimbaţi şi conducătorii auto şi motocicliştii. Noi uităm un lucru: cu două săptămâni înainte, un coleg din coloana oficială a avut accident cu motocicleta. Despre acest lucru s-a uitat. De atunci se puteau lua măsuri şi să se îndepărteze motocicleta”, a adăugat Cornel Gigină.

În decembrie 2016, DNA anunţa că a dispus efectuarea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă faţă de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, faţă de firma General MPM Impex SRL, faţă de Petre Mazilu, administrator al acesteia, şi faţă de Adrian Corcodel, şeful echipei care efectua lucrări în zona în care s-a produs accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină.

Potrivit DNA, în seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19,00, agentul de poliţie Bogdan Gigină a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care i-au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, Bogdan Gigină făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a fostului ministru Gabriel Oprea.

Anchetatorii arată că poliţistul circula cu o viteză de 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie. Dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare determină concluzia că poliţistul nu a văzut obstacolele de pe carosabil (amenajările rutiere temporare) înainte de a intra în contact cu primul dintre acestea.

Procurorii mai susţin că Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul conferit de funcţia sa şi cu încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, cauză care a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul lui Bogdan Gigină. (Agerpres/ FOTO romania-actualitati.ro)

Aseara, la ora 21.00, Tereza Prisecaru, co-fondatoare, alături de soțul ei, al grupului industrial Conex, din Iași, a fost încarcerată în Penitenciarul Iași, în urma sentinței definitive din Dosarul Nuclearelectrica. Este printre cele mai șocante știri despre mediul de afaceri ieșean. 
 
Curtea de Apel București a menținut sentința din prima instanță, de 5 ani cu executare, în cazul Terezei Prisecaru, precum și obligarea acesteia la plata a 13,45 milioane de lei, despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului. Sentința este definitivă. Toate condamnările inițiale au fost menținute, cu excepția unuia dintre acuzați, Tudor Andrei Anghelescu, pentru care condamnarea a fost redusă de la 4 ani și 6 luni la 4 ani cu executare.
 
În minuta deciziei Curții de Apel București se arată: „Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie, inculpații ROTARU IOAN, NEMŢANU RĂDUCU, PRISECARU TEREZA, ISPAS GHEORGHE, IRIMIE TRAIAN CEZAR si partea responsabila civilmente S.C. TESS CONEX S.A. IASI, împotriva aceleiasi sentinței penale”.
 
Până la a ajunge la această decizie, instanța amânase pronunțarea de mai multe ori, începând cu noiembrie 2017. Prima sentință fusese dată de Judecătoria Sectorului 1 București.

 Potrivit DNA, intre 2003 – 2005, directorii Nuclearelectrica Ioan Rotaru si Traian Cezar Irimie au semnat 3 contracte de achiziţii publice şi actele adiţionale la acestea, cu încălcarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţii publice. Prin încheierea şi derularea defectuoasă a acestor contracte, firma TESS CONEX S.R.L. Iaşi a obţinut ilegal aproape 3 milioane de euro.

Directorul de investitii, Gheorghe Ispas, a avizat un contract de achiziţii în cursul anului 2003 încheiat în mod ilegal cu aceeasi firma, TESS CONEX S.R.L. Directorul Ispas a emis mai multe note justificative privind achiziţionarea din sursă unică de ţevi din inox cu încălcarea procedurilor privind achiziţiile publice, societatea favorizată fiind TESS CONEX S.R.L.
 
Potrivit DNA, directorii Nuclearelectrica au fost ajutati de reprezentanţii firmei beneficiare a contractelor, Tereza Prisecaru, Răducu Nemţanu şi Andrei Tudor Anghelescu.

Răducu Nemţanu a făcut parte din comisiile de negociere din partea TESS CONEX S.R.L şi nu a prezentat contractele încheiate de această firmă cu producătorii bunurilor ce urmau a fi achiziţionate pentru a nu se observa că preţurile producătorilor erau cu mult mai mici, toate acestea în condiţiile în care reprezentanţii producătorilor aveau şi calitatea de acţionari la TESS CONEX S.R.L.

Cu ocazia derulării procedurilor de atribuie a unuia dintre contracte, Andrei Tudor Anghelescu a participat atât în calitate de reprezentant al Nuclearelectrica - făcând parte din comisia de evaluare - cât şi în calitate de reprezentant al firmei TESS CONEX S.R.L. - făcând parte din comisia de negociere.

Astfel, sustin procurorii DNA, firma TESS CONEX S.R.L. a obţinut avantaje patrimoniale în cuantum de 2.433.400,22 RON, adica peste 540 de mii de euro.

Societatea Naţională „Nuclearelectrica” S.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 13.493.080,3 RON, adica aproape 3 milioane de euro. 

Pentru recuperea pagubei, procurorii au dispus sechestrul asigurător asupra bunurilor aparţinând lui Tereza Prisecaru şi TESS CONEX S.R.L.
 

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să se pronunţe joi asupra cererii preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman.

În 16 noiembrie, judecătorii au amânat pronunţarea pentru a avea timp să aprofundeze datele din dosar.

‘Nu am cerut niciun fel de explicaţii, nici informaţii suplimentare, ci pur şi simplu o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susţinute astăzi în şedinţă. (…) Opinia Curţii Constituţionale o veţi afla pe data de 23 noiembrie.(…) Bineînţeles că cei doi judecători care au lipsit astăzi nu vor participa la dezbateri data viitoare’, a declarat la acea dată preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia viitoare, el a spus că judecătorii Curţii se iau după Constituţie, după practica acesteia şi că nu elimină niciodată hotărârile pe care le dau instanţele judecătoreşti dacă ele le sunt necesare cauzei şi îi pot influenţa.

Referitor la posibilitatea ca decizia dată în cazul OUG 13/2017 să fie considerată un precedent, şeful CCR a precizat: ‘Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are relevanţă exactă. Deci de la caz la caz noi apreciem în ce măsură şi cât o decizie a noastră anterioară se potriveşte cu cauza pe care noi o analizăm acum’.

Curtea Constituţională a României a discutat joi cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman

În cadrul şedinţei CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competenţa de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susţinând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘După ştiinţa mea, din cele aproape 1.000 de infracţiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracţiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competenţa, abilitatea legală, constituţională să ancheteze. (…) Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudenţa Curţii este în acelaşi sens, legea specială statuează în aceeaşi direcţie’, a spus Toader.

Potrivit acestuia, competenţa de apreciere a legalităţii hotărârii de Guvern este ‘o competenţă exclusivă a instanţei de contencios’.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘Vă rugăm să constataţi faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituţională (…) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituţional. (…) Nu poţi să impui unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu facă anchetă. (…) Lăsaţi instanţa de judecată să se pronunţe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil’, a mai spus procurorul.

Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional. Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela ‘de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt’.

În 23 octombrie, preşedintele Senatului a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte.

Preşedintele Senatului a solicitat CCR: să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului – Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotărârilor de guvern.

DNA efectuează cercetări faţă de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părţi din insula Belina şi braţul Pavel. ‘În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 act cu caracter individual şi HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă’, preciza DNA.

(Agerpres/FOTO arhivă b1.ro)

Suspecţii din dosarul ‘Tel Drum’ sunt aşteptaţi marţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a lua la cunoştinţă sechestrul impus de anchetatori în acest caz, au precizat, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Pe 13 noiembrie, DNA anunţa că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte săvârşite în dosarul ‘Tel Drum’ în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

În dosar mai sunt urmărite penal alte opt persoane pentru fapte similare.

DNA preciza că acest dosar s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă (OLAF) transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene.

 

(Agerpres/FOTO arhivă adevarul.ro)

Oficial European de Luptă Antifraudă (OLAF) a confirmat printr-un comunicat de presă dat luni, chiar în timpul declarației făcute de Liviu Dragnea, sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în cel de-al treilea dosar al președintelui PSD, ca urmare a unei investigații proprii, prin care recomandă recuperarea integrală a 21 de milioane de euro, sumă ce reprezintă fonduri europene.

 

„Contribuția OLAF la această anchetă a fost accentuată de DNA. DNA a explicat că dosarul propriu a venit în urma a două investigații făcute de OLAF cu privire la proiecte finanțate de Fondul European de Dezvoltare Regională privind construcția de drumuri în România, care au fost finalizate în mai și septembrie 2016”, arată OLAF în comunicat.

OLAF precizează că a găsit „dovezi care sugerează existenţa unei înţelegeri între beneficiarul fondurilor, funcţionarii publici şi contractant, inclusiv falsificarea documentelor în timpul procedurii de achiziţie. Unele dintre aceste documente au fost utilizate şi în sprijinul cererii pe care beneficiarul a prezentat-o autorităţii de management, care a dus la plata a 21 de milioane euro din fondurile Uniunii Europenedovezi care sugerează un conflict de interese privind beneficiarul acestor fonduri, oficiali publici și contractor, inclusiv falsificarea de documente în timpul procedurilor de ahciziție”.

„Unele dintre aceste documente (false, n.red.) au fost trimise de beneficiar către Autoritatea de Managament, rezultând în plata a 21 de milioane de euro din fondurile UE”, mai arată OLAF.

Oficiul precizează că investigația a ajuns la concluzia ca cele 21 de milioane de euro să fie recuperate integral și, de asemenea, Direcția Națională Anticorupție să inițieze acțiunile legale cu privire la acest aspect.

„Această investigație a un exemplu perfect al cooperării positive dintre OLAF și autoritățile naționale. OLAF a făcut investigații temeinice, care sperăm să aibă un puternic afect de descurajare a corupției”, a declarat Nicholas Ilett, directorul OLAF.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat. Dragnea a negat aceste acuzații

 

Procurorii DNA au emis în urmă cu scurt timp un comunicat în care arată motivele pentru care este cercetat şeful Consiliului Judeţean:

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iași au dispus  continuarea urmăririi penală față de suspecții:  

POPA MARICEL, la data faptelor și în prezent preşedinte al Consiliului Judeţean(C.J.) Iaşi, pentru săvârșirea a trei infracțiuni deabuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

ACHIŢEI DANIEL-IOAN, la data faptelordirector al Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (D.J.A.D.P.) Iaşi și consilier personal al președintelui C.J. Iași,pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (2 fapte),

 - complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

ECHIMOV ION, administrator al S.C.Eky Sam S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

S.C. EKY SAM S.R.L.pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Din ordonanțele întocmite de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia:

În perioada 2016-2017, suspectulPopa Maricel, în calitate depreşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, beneficiind de ajutorul suspectuluiAchiţei Daniel-Ioan,a încălcat prevederile legaleprivind desfășurarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii  judeţene, în sensul că, direct sau prin intermediar, a sistatîn mod abuziv trei contracte care aveau ca obiect întreținerea drumurilor județene.

Concret, în contextul unui scandal mediatic creat în legătură cu lucrările de întreţinere ce se efectuau pe drumul judeţean 248 A(Iași –Voinești - Țibănești), suspectul Popa Maricel a stopat lucrărilerespectivepe motiv că ar exista nereguli la efectuarea lucrărilor, fără ca această hotărâre să aibă la bază vreo expertiză tehnică.

În plus, procedând în aceeași manieră, suspectul Popa Maricel a determinat excluderea unei societăți din cadrul asocierilor de firme care au câștigat două din contractele amintite mai sus  și înlocuirea acesteia cu una “agreată”.Într-unul dintre cazuri, ca urmare a conduitei infracționale a suspectului Popa Maricel a fost produs un prejudiciu firmeirespectiveîn sumă de 717.898 lei.

În celălalt caz, beneficiind de ajutorul acordat de suspectul Achiţei Daniel-Ioan, activitatea de dezăpezirea drumurilor județene pentru perioada 1 ianuarie – 15 martie 2017a fost retrasă din sarcina aceleiași firme și preluată în mare parte de către SC Eky Sam SRL. Prin acest demers a fost creat folos patrimonial necuvenit către S.C Eky Sam S.RL în valoare de 1.127.563 lei.

Suspecților li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Dosarul deschis de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi în urma percheziţiilor de la Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi se îndreaptă spre etapa punerilor sub acuzare. Procurorul de caz Gabriela Chiriac a solicitat ieri, printr-o adresă oficială adresată municipalităţii, lista bunurilor deţinute de către preşedintele CJ, Maricel Popa. În documentul respectiv, obţinut de „Ziarul de Iaşi“, se solicită „de urgenţă“ lista cu bunurile mobile şi imobile de­ţinute de Popa, precum şi datele de identificare ale acestora şi valoarea de impozitare. Pe lângă Popa, în solicitarea către direcţia de finanţe procurorii au mai adăugat şi numele lui Daniel Achiţei - şef al Direcţiei Judeţene de Drumuri din ianuarie până în iulie 2017, precum şi pe cel al lui Ion Echimov, patronul firmei „Eky-Sam“ Târgu Frumos şi unul dintre constructorii apropiaţi de CJ în ultimii ani. 

Punere sub acuzare?

Potrivit unor voci din sistemul judiciar, solicitarea de către o unitate de Parchet a listei bunurilor unei persoane se face, de regulă, atunci când procurorii intenţionează să dispună măsuri asiguratorii pe numele acelei persoane. Aceleaşi voci avizate ne-au precizat că punerea sub sechestru a averii unei persoane se realizează de regulă după ce aceasta este pusă sub acuzare, fiind informată că are calitatea de suspect sau inculpat. Din informaţiile ziarului, confirmate ieri atât de Achiţei, cât şi de Echimov, cei doi sunt aşteptaţi şi la sediul DNA Iaşi, pentru a discuta cu procurorul de caz. Audierile ar urma să înceapă chiar de azi. Întrebat explicit dacă este şi el chemat la DNA Iaşi, Maricel Popa a refuzat, în cursul zilei de ieri, dialogul.

Acţiunea de ieri a procurorilor DNA Iaşi vine după ce, în luna mai, aceştia au descins în Casa Pătrată ridicând mai multe documente referitoare la contractele derulate de CJ, unele având legătură cu Direcţia de Drumuri. Daniel Achiţei, de altfel, şi-a dat demisia ulterior descinderilor. La momentul respectiv, DNA anunţa printr-o informare oficială că dosarul „vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2016-2017“. 15 descinderi au avut loc la acel moment, inclusiv în judeţul Suceava.

Misterul acuzaţiilor

La acel moment, Consiliul Judeţean informa oficial că percheziţiile ar fi vizat „contracte de execuţie a lucrărilor de întreţinere a drumului judeţean 248 A (Iaşi - Voineşti - Ţibăneşti) încheiate cu firma SC Con Ted Company, contracte de servicii şi întreţinere curentă a drumurilor pe timp de iarnă, contractul având ca obiect «Lucrări de întreţinere pe timp de vară la drumurile judeţene pentru perioada 2015-2016, inclusiv corespondenţa cu firmele SC Enviro SRL, SC Con Ted Company şi SC Ted Company»“. Aceeaşi sursă preciza că au mai fost vizate documente referitoare la „acţiunile de Audit Public Intern dispuse de preşedintele Consiliului Judeţean, referitoare la lucrările de întreţinere la drumul judetean 248A precum şi la acţiunea de Audit a CJ pentru «Lucrări de întreţinere pe timp de vară a tronsonului de drum DJ 282 limita Iaşi - Movileni - Gropniţa»“. Nu se amintea la acel moment însă de firma sau contractele derulate de „Eky-Sam“.

Trioul Popa - Achiţei - Echimov apare pe un document

În cursul zilei de ieri, reporterii noştri au solicitat oficial informaţii de la DNA, cu privire la acuzaţiile ce li s-ar putea aduce lui Maricel Popa, Daniel Achiţei şi Ion Echimov. Anchetatorii nu ne-au furnizat un răspuns până la închiderea ediţiei. În trecut, „Eky-Sam“ a derulat atât contracte de deszăpezire, cât şi de lucrări la unele segmente de drumuri judeţene. De pildă, în primele trei luni ale acestui an, „Eky-Sam“ a primit prin încredinţare directă, de la Direcţia de Drumuri din subordinea CJ, contracte pentru deszăpezirea drumurilor judeţene. Tot la începutul acestui an, printr-o adresă semnată de Achiţei şi confirmată de Maricel Popa, consilierii judeţeni au aprobat atribuirea sumei de 615.000 de lei în cadrul contractului de modernizare a DJ Trifeşti - Hermeziu, derulat de acelaşi „Eky-Sam“, încă din 2014. Săptămâna trecută, după eşuarea licitaţiei pentru atribuirea unui contract de dezăpezire în actualul sezon rece, reprezentanţii „Eky-Sam“ declarau că firma nu va mai colabora în nicio situaţie, nici chiar de urgenţă, cu autorităţile judeţului.

Daniel Achiţei şi Ion Echimov nu ne-au putut oferi ieri informaţii concrete despre ce ar viza procurorii, în timp ce Popa a refuzat dialogul, scuzându-se că se află la Bucureşti. „Nu ştiu nimic“, ne-a declarat, aseară, patronul „Eky-Sam“. „Trebuie să mă prezint mâine (astăzi - n.r.), să-mi dea… să mă anunţe… că am fost… Nu ştiu procedura… pentru un dosar penal, dar nu cunosc amănunte“, a spus omul de afaceri, care a adăugat că se va prezenta la Parchet însoţit de avocatul său. Nici fostul director al DJADP, Daniel Achiţei, nu a ştiut ieri să ne spună care este motivul pentru care procurorii se interesează de bunurile sale mobile şi imobile, dar a confirmat că va merge la Parchet.

Sursa: ziaruldeiasi

Pagina 3 din 39

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    

Clipul zilei

Go to top