Vineri, 14 12 2018
Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul Iuliei Ioana Baz, director la Direcţia Management Financiar AM POS CCE din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, pe care o acuză de infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie şi conflict de interese penal.

 

Iulia Ioana Baz este acuzată de ANI că a semnat listele de verificare a achiziţiilor publice pentru două societăţi comerciale care au încheiat contracte, în calitate de beneficiar, cu S.C. RomActiv Business Consulting S.R.L, în calitate de consultant, societate în cadrul căreia aceasta a avut contract de muncă în ultimii 5 ani, rezultând astfel indicii privind posibilă săvârşire a infracţiunii de conflict de interese. Valoarea celor două contracte de achiziţii publice a fost în cuantum de 20.000 euro, respectiv de 4.000 euro (echivalentul sumei de 17.683 lei).

 

De asemenea, ulterior numirii acesteia în funcţia publică, Ministerul pentru Societatea Informaţională, în calitate de Organism Intermediar, în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, a încheiat un contract de finanţare cu S.C. European Funds Înveşt S.R.L., societate la care Iulia Ioana Bâz a deţinut funcţia de administrator şi pentru care a întocmit o serie de documente care au stat la baza încheierii contractului.

 

(Sursa: HotNews.ro)

Continuă audierile în dosarul lui Bogdan Olteanu. Părinții și fosta soție a fostului viceguvernator al BNR au ajuns luni dimineață la DNA pentru a fi audiați ca martori.

 

Ecaterina și Dănuț Olteanu, dar și fosta soție Cristina Andone, vor fi audiați ca martori. La începutul lunii, Instanţa Supremă a decis că Bogdan Olteanu nu are voie să discute cu aceștia.

 

Săptămâna trecută au avut loc audieri în același dosar. Deputații Dan Motreanu și Octavian Popa au fost adudiați și ei ca martori.

 

Fostul guvernator al BNR a fost eliberat din arestul preventiv pe 1 septembrie. El va fi cercetat în dosarul de trafic de influenţă de un milion de euro în arest la domiciliu. Fostul viceguvernator al BNR a reuşit să îi convingă pe magistraţi să înlocuiască detenţia, după ce prima instanţă hotărâse prelungirea arestului preventiv.

 

Procurorii spun că Bogdan Olteanu ar fi luat un milion de euro mită de la Sorin Ovidiu Vîntu ca să-l numească pe Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde omul de afaceri avea interese.

 

Liviu Mihaiu a fost numit, în septembrie 2008, de către premierul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, în funcţia de guvernator al rezervaţiei naturale Delta Dunării, post pe care l-a ocupat până în februarie 2009.

 

(Sursa: digi24.ro)

Principalul asfaltator al judeţului Vaslui, SC Transmir SRL Zorleni, firma patronată de cel supranumit „regele asfaltului” din Vaslui, afaceristul Emil Savin, este acuzat de DNA că a fraudat fondurile europene alocate pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor din judeţ. Procurorii DNA au stabilit prejudiciu la peste 1.000.000 de lei, fiind instituite sechestre pe bunurile Transmir.

 

În urma cercetărilor derulate de procurorii anticorupţie a fost pus sub acuzare nu patronul Transmir, ci directorul tehnic al societăţii, Adrian Plăcintă.

 

La finalul anchetei, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată atât a directorului tehnic Adrian Plăcintă, cât şi a SC Transmir SRL, ca persoană juridică, sub acuzaţia de: fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi participaţie improprie la folosire sau prezentare, cu rea-credinţă, de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

 

Potrivit procurorilor DNA, în luna aprilie 2010 şi în luna august 2010, inculpatul Plăcintă Adrian, în calitate de director tehnic al SCTransmir SRL, a întocmit cu prilejul derulării proiectului cu finanţare europeană „Reabilitare şi modernizare drum judeţean”, încheiat între Transmir şi Consiliul Judeţean Vaslui, documente conţinând menţiuni false cu privire la valoarea de achiziţie a materialelor folosite în cadrul proiectului.

 

În urma cercetărilor, procurorii au stabilic că în perioada 22.03.2010 – 16.04.2010, Adrian Plăcintă a determinat un angajat din cadrul S.C. Transmir S.R.L. să întocmească mai multe documente în care erau consemnate date false.

 

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management în cadrul proiectului, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.047.073,49 lei, sumă eliberată către beneficiarul finanţării, iar Consiliul Judeţean Vaslui s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 17.495,57 lei, reprezentând contravaloarea contribuţiei de 2 % din valoarea proiectului.

 

Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Adrian Plăcintă şi societăţii Transmir, până la concurenţa sumei de 1.047.073,49 lei.

 

(Sursa: adevarul.ro)

Noi audieri la DNA în dosarul în care Bogdan Olteanu este arestat la domiciliu pentru că ar fi vândut funcţia de guvernator al Deltei Dunării cu un milion de euro.

 

Deputatul PNL Dan Motreanu a stat două ore de vorbă cu procurorii anticorupţie, care l-au întrebat despre modul de organizare a partidului, dar şi despre campania electorală.

 

„Am fost citat ca martor în dosarul lui Bogdan Olteanu. (Reporter: Ştiţi cumva ca Olteanu să fi primit bani?) Nu eram în Bucureşti la vremea respectivă”, a spus Dan Motreanu.

 

Fostul guvernator al BNR a fost eliberat din arestul preventiv pe 1 septembrie. El va fi cercetat în dosarul de trafic de influenţă de un milion de euro în arest la domiciliu. Fostul viceguvernator al BNR a reuşit să îi convingă pe magistraţi să înlocuiască detenţia, după ce prima instanţă hotărâse prelungirea arestului preventiv.

 

Procurorii spun că Bogdan Olteanu ar fi luat un milion de euro mită de la Sorin Ovidiu Vîntu ca să-l numească pe Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde omul de afaceri avea interese.

 

Liviu Mihaiu a fost numit, în septembrie 2008, de către premierul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, în funcţia de guvernator al rezervaţiei naturale Delta Dunării, post pe care l-a ocupat până în februarie 2009.

 

(Sursa: digi24.ro)

Jurnaliştii Associated Press au scris marţi despre investigaţia lansată de procurorii români anticorupţie în cazul unor ilegalităţi financiare comise de către Victor Ponta, care ar avea legătură cu vizita pre-electorală a lui Tony Blair în România.

 

De asemenea, ştirea a fost preluată de alte publicaţii internaţionale, printre care şi The Guardian, sau NY Times, care au atras atenţia asupra celui de-al doilea dosar de corupţie deschis pe numele fostului prim-ministru român, scrie news.ro.

 

Deşi procurorii români nu l-au indicat explicit pe fostul lider străin pentru apariţia căruia s-au plătit 220.000 de euro, deputatul Sebastian Ghiţă a declarat că dosarul de corupţie are în prim-plan participarea fostului premier laburist Tony Blair la conferinţa de presă „Viitorul Europei în noua ordine globală".

 

Associated Press relatează că fostul premier român şi-a folosit autoritatea de lider al Partidului Social Democrat pentru a-l convinge pe Sebastian Ghiţă să plătească 220.000 de euro pentru vizita lui Tony Blair în România înainte de alegerile legislative din 2012. Mai mult, politicianul social-democrat a stabilit că vizita să fie organizată de o organizaţie nonprofit şi apolitică, pentru a masca faptul că vizita are loc la iniţiativa partidului.

 

Biroul fostului premier laburist a precizat că acesta afost invitat în România de către Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală, iar comsionul pe care l-a primit pentru discurs a fost donat în mod complet către organizaţiile de caritate ale familiei Blair.

 

Articolul despre punerea fostului prim-ministru Victor Ponta sub control judiciar în dosarul care vizează vizita din 2012 a lui Tony Blair a fost preluat şi de către Belfast Telegraph şi San Francisco Chronicle.

 

Fostul premier Victor Ponta a fost plasat sub control judicar, pentru 60 de zile, şi nu are voie să părăsească ţara. Ponta, acuza procurorii, i-ar fi oferit un loc în parlamentul României lui Sebastian Ghiţă, în schimbul a 220.000 de euro.

 

Din aceşti bani ar fi fost plătit fostul premier britanic Tony Blair, ca să facă o vizită la Bucureşti şi să-i susţină imaginea lui Ponta. Faimosul politician englez era în acel moment consultantul preşedintelui Kazahstanului. Şi tot atunci, România negocia cu Kazmunai Gaz datoria de sute de milioane de dolari pe care această companie o avea la statul roman. Marţi seara şi omul de afaceri Sebastian Ghiţă a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile.

 

Sebastian Ghiţă are interdicţia de a face declaraţii despre dosar, de a lua legătura - în mod direct sau indirect - cu martorii din dosar şi de a părăsi ţara.

 

„Voi contesta aceste măsuri şi când am putut să vă declar lucruri v-am declarat. Ce mă frământă şi mă apasă acum este această insistentă la adresa mea de a nu fi lăsat să plec din ţară, de a nu fi lăsat să mă întâlnesc cu parlamentari din Parlamentul German, cu fostul ministru al Austriei. Am avut o mulţime de invitaţii şi mi s-a răspuns că nu pot pleca din ţară", a afirmat Ghiţă.

 

La sediul DNA Ploieşti a fost audiat şi Sorin Chirilă, vărul soţiei lui Ghiţă, despre care se presupune că a intermediat plăţile între politicianul englez Tony Blair, Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă. La ieşirea de la audieri acesta nu a avut nimic de declarat.

 

Nici Victor Ponta nu a oferit detalii despre acest nou dosar. "Sigur că îmi susţin nevinovăţia, dar n-am voie să fac declaraţii", a spus el.

 

Poliţiştii de la secţia 6 au verificat în cursul serii adresă din Bucureşti a lui Victor Ponta pentru a vedea dacă sunt respectate detaliile controlului judiciar.

 

(Sursa: Știrile Pro TV)

Sebastian Ghiță a fost audiat marți la DNA Ploiești în dosarul în care Victor Ponta Ponta este acuzat de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și de complicitate la infracțiunea de spălare de bani. Procurorii au decis să impună asupra deputatului măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

 

„Sunt obișnuit, pare să fi devenit o chestiune așa fie că o ceri sau nu o ceri, ți se dă" a comentat deputatul care a trecut recent la PRU decizia procurorilor. Ghiță a refuzat să comenteze orice detaliu din dosar, afirmând că are interdicția de a spune astfel de lucruri în mass media.

 

Sebastian Ghiță a afirmat că va contesta măsura. „În mod evident, și încurajez orice cetățean, îmi exercit dreptul să am speranța și încrederea că Înalta Curte de Casație și Justiție a României va veni și va face justiție că oricâte eforturi și declarații facem noi politicienii răspunderea este a judecătorilor și sperăm că dânșii vor echilibra acest fel de a privi societatea în ziua de astăzi" a comentat deputatul.

 

„Cred că orice cetățean conform articolului 30 din Constituție are dreptul să gândească liber și să spună orice gândește și că nu trebuie să i se facă dosare, să fie încarcerat și să i se aducă probe sau să i se aducă martori măsluiți", a acuzat Ghiță.

 

Deputatul PRU a afirmat că va încerca să contacteze toți liderii de partide și în măsura în care au dorința să se vadă cu el le va prezenta situația și speră ca într-un final măcar să obțină o declarație comună prin care „să se spună că orice cetățean din România are dreptul să vorbească pentru că altfel vom ajunge să fim luați de pe stradă și să nu putem sune nimănui nimic și asta ne va distruge".

 

(Sursa: b1.ro)

Procurorii anticorupţie au cerut Parlamentului documente privind activitatea şi achiziţiile făcute de TVR în perioada 2005 - 2015.

 

Solicitarea procurorilor a ajuns la Biroul Permanent al Senatului. Documentul a fost discutat astăzi, iar senatorii au decis să ofere procurorilor toate documentele pe care aceștia le solicită.

 

DNA a cerut parlamentului copii după toate rapoartele care vizau activitatea TVR.

 

Aleşii spun că vor răspunde cererii anchetatorilor chiar în această săptămână şi vor transmite documentele cerute.

 

„S-a solicitat de către parchet posibilitatea de a intra în posesia unor copii ale rapoartelor întocmite de comisiile de anchetă privind activitatea SRTV în perioada 2005-2015, împreună cu documentele care au stat la baza acestor rapoarte. Dacă documentul nu are caracter clasificat îl înaintăm în această săptămână”, a spus vicepreședintele Senatului, Ioan Chelaru.

Procurorii au ridicat documente și de la sediul televiziunii.

 

În urmă cu o lună şi jumătate, Oana Stănciulescu, membru al Consiliului de Administraţie al TVR, a acuzat, într-o scrisoare trimisă angajaţilor televiziunii publice, modul abuziv de cheltuire a banului public de cei care conduc şi au condus televiziunea, amintind de achiziţionarea unor produse precum creme volum bust, sare de baie, apă de gură, loţiuni după plajă, pastile „somn uşor” şi protector hepatic, amintește News.ro.

 

În replică, conducerea Televiziunii Române a precizat că obiectele de inventar la care se face referire au fost achiziţionate înainte de anul 2010, prin contracte de sponsorizare. „Acestea nu au fost încheiate de actualul management al TVR, care nu îşi poate asuma acţiunile fostelor conduceri”, preciza conducerea TVR.

 

(Sursa: digi24.ro)

Magistrații Curţii de Apel Iaşi au decis înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul medicului ieşean Eduard Moldovanu, judecat într-un dosar de luare de mită.

 

Doctorul de la Spitalul de Neurochirurgie „Nicolae Oblu” din Iaşi poate, astfel, ieşi din casă, dar nu are voie să discute cu ceilalţi inculpaţi din dosar, colegi de-ai săi de la spital, şi nici cu martorii din dosar. Eduard Moldovanu a fost trimis în judecată la finele săptămânii trecute, alături de asistenta medicală Magdalena Maria Rîndaşu.

 

Potrivit rechizitoriului, procurorii DNA Iaşi au început investigaţia din dosar în decembrie 2015, atunci când s-au sesizat din oficiu că Eduard Moldovanu ar „obţine pentru sine şi pentru conducerea unităţii medicale“ importante sume de bani de la pacienţii care efectuează investigaţii medicale computer-tomograf (CT) şi rezonanţă magnetică (RMN). Procurorii au adunat probe legate de doar şapte acte materiale de luare de mită, a cãror valoare este sub 4.000 de lei.

 

De altfel, în timpul cercetărilor, soţia medicului Eduard Moldovanu a depus, în două rânduri, această sumă la casieria unităţii sanitare, astfel încât spitalul nu s-a mai constituit parte civilă în acest dosar. Imediat dupã flagrant, anchetatorii au descoperit sume impresionante de bani atât în biroul medicului Eduard Moldovanu, cât şi la domiciliul acestuia.

 

„Prin ordonanţa din data de 12.07.2016 s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumei de 366.240 de lei, 52.750 de euro, 100 de franci elveţieni, 80 de lire sterline şi 30 de lire turceşti, sume de bani ridicate cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare la domiciliul şi biroul aparţinând inculpatului Moldovanu Eduard“, se arată în rechizitoriu.

 

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)

„Cel mai bine pentru Petre Tobă şi pentru Guvern este ca Petre Tobă să plece", a declarat premierul Dacian Cioloş. Petre Tobă şi-a dat demisia din funcţia de ministru de Interne în urmă cu câteva minute.

 

Dacian Cioloş a fost întrebat dacă îi va cere demisia lui Petre Tobă din funcţia de ministru de Interne, în condiţiile în care DNA cere aviz pentru urmărirea penală a acestuia.

 

„Un lucru e clar, indiferent despre cine ar fi vorba în Guvern, cineva care are semnătura mea pentru a fi numit, trebuie sau să îşi dea demisia sau să îi cer eu demisia, indiferent despre cine e vorba.

Nu înseamnă că e vinovat, justiţia va decide, dar e vorba de moralitate. În aceste condiţii, cel mai bine pentru el şi Guvern e ca Tobă să plece. O să aveţi azi informaţii din partea Guvernului”, a declarat Dacian Cioloş.

 

Petre Tobă şi-a dat demisia din funcţia de ministru de Interne în urmă cu câteva minute. Asta după ce procurorii l-au acuzat de favorizarea infractorului pentru că a refuzat să declasifice informaţii privind activităţile ilegale a angajaţilor de la DIPI. În acest context, procurorii au cerut preşedintelui Iohannis să aprobe urmărirea penală a ministrului de interne

 

(Sursa: digi24.ro)

DNA cere urmărirea penală a ministrului de Interne Petre Tobă. Acesta este acuzat de favorizarea infractorului şi este primul ocupant al acestei demnităţi care intră în atenţia procurorilor în timpul funcţiei. Petre Tobă este suspectat de procurori că ar fi încercat să pună piedici anchetei DNA în dosarul în care sunt cercetaţi 24 de angajaţi ai Serviciului Secret al Ministerului de Interne, prin refuzul de a declasifica acte legate de achiziţiile DIPI. Din banii serviciului secret al Ministerului de Interne s-au cumpărat căsuţe de păpuşi, tobogane, jocuri darts, cărţi de joc sau benzi de alergare. Preşedintele României va decide dacă permite procurorilor să înceapă anchetarea ministrului Internelor.

 

Potrivit DNA, Petre Tobă ar fi clasificat documente care i-ar fi ajutat pe procurori să îşi poată desfăşura anchetele în dosarele care îi vizau pe Gabriel Oprea şi pe şefi de servicii din MAI.

 

Concret, Tobă Petre este acuzat că, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente în dosarul în care Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe și al comisarului șef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.

 

În dosarul respectiv, procurorii DNA susţineau că aceste alocări de fonduri s-au realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție.

 

Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, în acel dosar bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a fondurilor operative.

 

În acest dosar, a fost trimis în judecată Gabriel Oprea.

 

Argumente pentru solicitarea DNA:

„La data de 1 aprilie 2016 Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente. Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.

 

Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate.

 

Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.

 

Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale.

 

Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.).

 

Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016.

 

Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare".

 

Cererea vizându-l pe Petre Tobă este însoţită de referatul DNA şi de nouă volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală. Solicitarea va ajunge la preşedintele Klaus Iohannis care va lua o decizie.

 

(Sursa: digi24.ro)

Pagina 39 din 39

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top