Primarul din Cluj-Napoca, fostul premier Emil Boc, fostul primar general al Capitalei şi ministru al Economiei, Adriean Videanu și fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, vor fi audiati la DNA Ploiești ca martori in dosarul fostului lider PNL Vasile Blaga.

 

Cei trei sunt foști membri PDL, iar procurorii cercetează cum s-au obținut bani pentru partid în perioada 2009-2012, potrivit Hotnews.

 

Fostul lider liberal Vasile Blaga este urmărit penal pentru trafic de influenţă într-un dosar instrumentat de procurorii DNA Ploieşt. Procurorii au pus sechestru pe 700.000 de euro din averea lui Blaga.

 

Procurorii susţin că, în 2009, în cadrul PDL, a existat o înţelegere vădită între persoane cu funcţii de conducere - secretarul general Vasile Blaga şi vicepreşedintele Gheorghe Ştefan - în sensul obţinerii de bani pentru partid.

 

Blaga este acuzat de primirea în mod repetat, în perioada 2011 - 2012, în trei rânduri, prin interpus, a sumei totale de 200.000 euro, precum şi de la Gheorghe Ştefan a sumei de 500.000 euro, despre a căror provenienţă avea cunoştinţă, spun anchetatorii.

 

Procurorii au constatat că respectiva persoană fusese agreată de Gheorghe Ştefan şi Vasile Blaga şi a fost dispusă să contribuie - indirect - la finanţarea partidului cu sume de bani, prin atribuirea preferenţială a unor contracte de achiziţie publică unor diverse societăţi indicate.

 

(Sursa: HorNews.ro)


Procurorii DNA au decis să pună sechestru pe o parte din averea lui Vasile Blaga. Mai exact, 700.000 de euro. Fostul președinte PNL s-a prezentat astăzi la DNA Ploiești pentru a i se aduce la cunoștință măsura.

 

Vasile Blaga a fost chemat marți la DNA Ploiești, unde procurorii i-au adus la cunoștință faptul că o parte din averea sa, adică 700.000 de euro, va fi pusă sub sechestru. Suma reprezintă banii pe care fostul președinte PNL i-a primit ca mită în perioada 2011-2012.

 

Pe 28 septembrie, procurorii DNA au început urmărirea penală pe numele lui Vasile Blaga şi l-au pus sub control judiciar, pentru trafic de influenţă, faptă pe care ar fi comis-o în perioada 2011-2012, când era secretar general al PDL.

 

În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan şi omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă.

 

Blaga este acuzat de primirea în mod repetat, în perioada 2011 — 2012, în trei rânduri, prin interpus, a sumei totale de 200.000 euro, precum și de la Gheorghe Ștefan a sumei de 500.000 euro, despre a căror proveniență avea cunoștință.

 

Procurorii susțin că, în 2009, în PDL, a existat o înțelegere vădită între persoane cu funcții de conducere — secretarul general Vasile Blaga șivicepreședintele Gheorghe Ștefan—, în sensul obținerii de bani pentru partid.

 

(Sursa: libertatea.ro)


Relu Fenechiu a fost acuzat în mod oficial de procurorii DNA că a încasat o șpagă uriașă, cea mai mare din Iași de până acum, de 4,3 milioane euro. Din această sumă, fostul lider liberal a încasat cash 2,5 milioane de euro, printr-un intermediar. Fenechiu a fost condamnat definitiv, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul.

 

La puţin timp după ce a recunoscut în fața procurorilor DNA că a luat mită de aproape un milion de euro într-un dosar privind acordarea ilegală de contracte preferenţiale din bani publici, fostul lider liberal Relu Fenechiu a fost pus sub acuzare într-un nou dosar de corupţie. Procurorii anticorupție au anunţat, aseară, că îl acuză pe Fenechiu de trafic de influenţă şi participaţie improprie la spălare de bani. Magistrații spun că Fenechiu ar fi luat o mită de 4,3 milioane de euro, din care  2,5 milioane de euro au fost primiți în numerar, în două rânduri.

 

Aceasta este cea mai mari mită „cash“ care apare într-un dosar DNA la nivel regional.

„În continuare, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei, circuitul financiar al sumelor de bani şi beneficiarul real al acestora, suspectul Fenechiu Relu a solicitat ca restul banilor să fie viraţi în conturile a două societăţi comerciale în baza unor contracte de consultanţă ce atestau operaţiuni comerciale fictive“, arată procurorii DNA în materialul dat publicității.

Programul SEI al Ministerulul Educaţiei a fost derulat de către firma Siveco, a cărei şefă, Irina Socol, a fost deja condamnată  pentru mai multe fapte de corupţie.

 

Aceeaşi societate este implicată în dosarul de corupție în care Fenechiui a recunoscut că a primit mită de aproape un milion de euro, acordată în cadrul a două contracte derulate de Ministerul Justiţiei şi firma Antibiotice SA, pe lângă ai căror reprezentanţi fostul lider liberal a intervenit. Înţelegerea i-a adus o pedeapsă de trei ani şi 10 luni. În acest al doilea dosar, Fenechiu s-a angajat să plătească şpaga de circa 1 milion de euro pe care a primit-o, fiind pus, de asemenea, sechestru pe o parte din bunurile sale.

 

Citește și Fenechiu, lăsat de PNL cu buzele umflate: nu mai vede niciodată cei 1,4 milioane de lei

 

Relu Fenechiu execută 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, în dosarul Transformatorul. Între 2002 şi 2005, Fenechiu a cumpărat printr-o firmă transformatoare vechi din anii '70 şi le-a revândut societăţii Electrica Moldova. 99% din transformatoarele au rămas în stocul Electrica Moldova, pentru că nu au putut fi folosite. Prejudiciul a fost de peste 7,5 milioane de lei.

 

Până în prezent, el nu a returnat nici un leu pentru că el şi soţia sa au o dispută în instanţă asupra partajării bunurilor aflate sub sechestru.


Procurorii anticorupție au anunțat, luni, deschiderea unui nou dosar penal pe numele fostului liderl PNL Iași Relu Fenechiu. Anchetatorii spun că liberalul a pretins și primit mită în valoare de 4,3 milioane de lei pentru a asigura unei firme finanțarea de către Ministerul Educaţiei Naționale a etapei a V-a a Programului „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI).

 

Sistemul Educaţional Informatizat (SEI) este un proiect guvernamental  în domeniul informatizării şi educaţiei asistate de calculator, fiind un program complex iniţiat de Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului în anul 2001.

SEI acoperă toate activităţile majore din sectorul educaţional. Programul este implementat de un parteneriat public-privat. Principalele companii implicate în implementarea SEI sunt SIVECO Romania, HP şi IBM.

 

DNA spune că faptele au fost comise în perioada 2008-2014, atunci când Fenechiu era deputat și președinte al PNL Iași.

 

În perioada menționată de procurori, la conducerea Ministrului Educației au fost zece miniștri, printre care și Cristian Adomniței, fostul președinte al CJ Iași, inculpat și el într-un dosar de corupție.

 

Miniștrii MECT 2008-2014

Cristian ADOMNIŢEI - 5 aprilie 2007 – 6 octombrie 2008

Anton ANTON - 6 decembrie 2008 – 22 decembrie 2008

Ecaterina ANDRONESCU - 23 decembrie 2008- 1 octombrie 2009

Emil BOC -interimar - 2 octombrie 2009 – 23 decembrie 2009

Daniel FUNERIU - 23 decembrie 2009 -9 februarie 2012

Cătălin BABA - 9 februarie 2012-7 mai 2012

Ioan MANG - 7 – 15 mai 2012

Liviu POP- interimar - 15 mai -2 iulie 2012

Ecaterina ANDRONESCU - 2 iulie -20 decembrie 2012

Remus PRICOPIE - 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014

 

Comunicatul DNA:

 

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspectul

        

FENECHIU RELU, la data faptelor deputat în Parlamentul României și președinte al filialei județene a unui partid politic, cu privire la săvârșirea infracţiunilor de: trafic de influenţă, participaţie improprie la infracţiunea de spălare a banilor.

 

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

 

În perioada 2008 – 2014, suspectul Fenechiu Relu, în calitățile menționate mai sus, a pretins și a primit de la reprezentanţii unei societăți comerciale suma de circa 4.300.000 de euro pentru a asigura finanțarea de către Ministerul Educaţiei Naționale a etapei a V-a a Programului „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), atribuirea contractului către firma respectivă şi derularea acestuia în bune condiții.

Concret, sprijinul acordat de suspectul Fenechiu Relu s-a materializat prin intervenția sa la persoane cu funcții de conducere din cadrul Ministerul Educaţiei Naționale, asupra cărora avea influență la acel moment.

 

O parte din suma de bani pretinsă, respectiv  2.500.000 euro, a fost remisă în numerar suspectului, în două tranșe, printr-un intermediar.

 

În continuare, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei circuitul financiar al sumelor de bani şi beneficiarul real al acestora, suspectul Fenechiu Relu a solicitat ca restul banilor  să fie virați în conturile a două societăți comerciale în baza unor contracte de consultanţă ce atestau operaţiuni comerciale fictive. De precizat este faptul că semnatarii documentelor nu au avut cunoştinţă de înţelegerea dintre suspect şi reprezentanţii societății beneficiare a contractului anterior menţionat, întocmind actele la solicitarea acestuia din urmă.

 

Suspectului Fenechiu Relu i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

 

Anterior, inculpatul Fenechiu Relu a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, iar procesul penal a fost finalizat prin decizie definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, iar ulterior într-un dosar separat a fost sesizată instanța de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției  având ca obiect comiterea altor fapte de către acelaşi inculpat.

 

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

 

Citește și Fenechiu, lăsat de PNL cu buzele umflate: nu mai vede niciodată cei 1,4 milioane de lei


Șeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu s-a prezentat vineri la ÎCCJ pentru a fi audiat în procesul în care a fost acuzat pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului. Preşedintele ALDE crede că preşedintele Klaus Iohannis ar fi conspirat cu Direcţia Naţională Anticorupţie ca să se ajungă aici.

 

Șeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu s-a prezentat vineri la ÎCCJ pentru a fi audiat. Acesta nu a ezitat să-l acuze pe Iohannis pentru dosarul său.

 

„Spectacolul este intitulat „curățirea clasei politice". Curățirea clasei politice făcându-se în disprețul respectării drepturilor elementare ale cetățenilor în justiție. Asistăm la un proces care este fabricat, fără nici un fel de probe împotriva mea. Sunt acuzații lipsite de orice fundament și, sigur, că această reîmprospătare a clasei politice are un scop. Nu este făcută hazardat. Se dorește aducerea unor oameni, care spre deosebire de mine și de alții care au curajul opiniilor și avem curajul să apărăm interesul național, vor veni unii care să răspundă „yes, Sir". Acesta este obiectivul pe care îl are acum domnul președinte și este absolut regretabil și este evident că nu are nicio clipă în minte ceea ce înseamnă interesul național al României. Alte interese, poate!", a declarat șeful Senatului la sediul ÎCCJ.

 

Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA, pe 7 iulie, pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.

 

Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare în dosarul privind retrocedarea nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată.

 

Astfel, Tăriceanu a susținut în mod nereal că nu a avut cunoștință despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaților Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi și a altor persoane în procedurile de retrocedare și nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.

 

Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu relația avută cu inculpații Tal Silberstein, Dan Cătălin Andronic și Remus Truică, cu întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor menționate și modalitatea de dobândire și valorificare a bunurilor revendicate.

 

(Sursa: realitatea.net)


Faptele pentru care este acuzat Aristotel Căncescu – luare de mită şi abuz în serviciu – s-ar fi petrecut în perioada precampaniei electorale din 2012. Procurorii DNA spun că în calitate de lider al organizaţiei PNL Braşov, ar fi cerut bani unor persoane în schimbul promisiunii că vor primi locuri de candidat la alegerile parlamentare.

 

Aristotel Căncescu a fost trimis în judecată în luna decembrie 2014 de către DNA Brașov, fiind acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (cinci infracțiuni), luare de mită, spălare a banilor, trafic de influență și instigare la tentativă la abuz în serviciu. El a fost arestat preventiv în perioada decembrie 2014 - februarie 2015.

 

În septembrie 2016, DNA a deschis un nou dosar penal în care îl acuză pe Aristotel Căncescu de abuz în serviciu. Alături de fostul şef al CJ Braşov este cercetat, pentru aceeaşi infracţiune, şi primarul municipiului Braşov, George Scripcaru.

 

Comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 26 octombrie 2016, a inculpatului

 

CĂNCESCU ARISTOTEL ADRIAN, la data faptelor președinte al Consiliului Județean Brașov și președinte al filialei județene a unui partid politic, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- luare de mită (3 fapte),

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

 

Inculpatul Căncescu Aristotel Adrian urmează să fie prezentat la data de 27 octombrie 2016, Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

 

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 26 octombrie 2016, față de inculpatul

 

COMAN CLAUDIU, la data faptelor consilier județean, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- complicitate la luare de mită,

- instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

 

Totodată, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:

 

CIRICĂ CRISTIAN EMIL, la data faptei director al Direcției investiții, urbanism și amenajarea teritoriului, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

 

ISPAS RADU PETRU, la data faptei administrator public al județului Brașov, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

 

POPESCU AURELIA, la data faptei director economic executiv în cadrul Consiliului Județean Brașov, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

 

IOSIF RĂZVAN, la data faptei administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

 

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

 

1. În contextul campaniei electorale din anul 2012, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al filialei județene a unui partid politic, a pretins de la trei persoane bani și alte foloase, constând în suma totală de 105.000 lei și angajarea unor anumite persoane în cadrul Agenției Județene de Dezvoltare Durabilă, pentru ca în schimb să îi pună pe cei trei pe poziții sigur eligibile pe lista de candidați pentru Consiliul Județean Brașov.

 

Una dintre cele trei persoane este și inculpatul Coman Claudiu care, la acea vreme, era șef de campanie electorală și consilier județean. În această calitate, inculpatul Coman Claudiu a primit de la una dintre viitoarele candidate la funcția de consilier județean, în biroul său din cadrul CJ Brașov, suma de 50.000 lei.

Banii respectivi au fost predați casieriei partidului, fără documente, fiind utilizați pentru materiale electorale, consecința fiind alegerea celor trei persoane în funcția de consilier județean.

 

2. În aceleași circumstanțe, în perioada 2012-2013, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, cu încălcarea prevederilor legale și la cererea inculpatului Coman Claudiu, a dat dispoziții pentru întocmirea formală a cinci referate pe care ulterior le-a aprobat. Referatele respective au fost semnate în prealabil și de suspecții Cirică Cristian Emil, Popescu Aurelia și Ispas Radu Petru.

Prin intermediul acestor documente, inculpatul a justificat trei dispoziții pe care le-a dat ulterior și inițierea și adoptarea unor hotărâri pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al consiliului.

 

Prin aceste demersuri, sub pretextul achiziției de softuri educaționale/servicii, a fost aprobată suma de 675.000 lei.

 

În continuare, având acceptul și promisiunea președintelui Consiliului Județean Brașov că va aloca banii respectivi, dar și pentru a realiza o aparență de legalitate, inculpatul Coman Claudiu și-a folosit influența ce decurgea din calitățile menționate mai sus și a cerut unui număr de 15 primari din județ (de aceeași orientare politică) să formuleze cereri prin care să solicite alocarea de sume de bani din fondul de rezervă pentru achiziția de softuri educaționale, lucru pe care aceștia din urmă l-au și făcut.

 

După formularea acestor cereri, între societatea administrată în fapt de suspectul Iosif Razvan și primăriile respective sau direct cu școlile din aceste localități, au fost încheiate contracte pentru furnizarea de cursuri, în speță tutoriale Windows, Word, Excel, Power Point, navigare internet, sub forma unor pachete cu CD-uri, a căror valoare a totalizat suma de 675.000 de lei.

 

În unele cazuri au fost încheiate contracte fără ca unitățile de învățământ sau primările să dețină calculatoare și, în plus, softurile vândute nu erau licențiate sau avizate de Ministerul Educației ca fiind corespunzătoare programei de învățământ pentru ciclul gimnazial.

 

Ulterior, societatea furnizoare a softurilor, după scăderea cheltuielilor făcute (aproximativ 10.000 lei pentru fiecare contract, plus diverse comisioane), a retras restul de bani în numerar, în mai multe tranșe.

 

Banii au fost apoi remiși inculpatului Coman Claudiu din care acesta a folosit suma de 86.000 de lei pentru a-și asigura locul pe o poziție sigur eligibilă pe lista candidaților pentru Consiliul Județean Brașov.

 

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Coman Claudiu, trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,

- să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală și organul de poliție desemnat cu supravegherea cu privire la schimbarea locuinței,

- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat,

- să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov,

- să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanțele de dispunere a controlului judiciar,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

 

Inculpatului Coman Claudiu i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

 

Inculpaților și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

 

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

(Sursa: digi24.ro)


Ana Birchall va fi audiată de DNA Ploieşti în această dimineaţă. Aceasta este citată ca martor în dosarul „Ponta- Blair”, potrivit surselor judiciare.

 

Deputatul PSD, Ana Birchall, a afirmat, pe 12 septembrie, că în calitate de secretar internaţional al PSD era obligată să organizeze anumite evenimente, dar a precizat că nu are nicio calitate în dosarul referitor la vizita la Bucureşti a fostului premier britanic Tony Blair.

 

Procurorii DNA au pus sechestru pe una din casele fostului premier al României, Victor Ponta, în dosarul „Tony Blair”, pentru a recupera un prejudiciu de 220.000 de euro.

 

(Sursa: EVZ.ro)


Procurorii DNA au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției a inculpatei Cornelia - Liliana Ștefănescu, fosta șefă a cancelariei Camerei de Comerț și Industrie a României – C.C.I.R. Ea este acuzată de delapidare în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

 

În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada 2008-2014, inculpatul Vlasov Mihail, în calitate de președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României – C.C.I.R., abuzând de prerogativele funcției deținute, a întreprins demersuri pentru promovarea unor interese private, în detrimentul entității pe care o reprezintă, cu repercusiuni negative în planul climatului investițional, reducând, totodată, eficiența măsurilor adoptate la nivel public pentru susținerea și dezvoltarea economică internă.

 

Astfel, în perioada respectivă, inculpatul Vlasov Mihail și alte persoane din conducerea Camerei și a S.C. Romexpo S.A., printre care și inculpata Ștefănescu  Cornelia - Liliana, în calitate de șefă a cancelariei Camerei de Comerț și Industrie a României – C.C.I.R., prin actele și faptele lor, au produs prejudicii patrimoniilor celor două organizații, astfel:

-   prejudiciul total cauzat bugetului C.C.I.R. este de 54.342.145 lei,

- prejudiciul total cauzat bugetului S.C. Romexpo S.A. este de 6.086.741 lei.

 

„Concret, inculpata Ștefănescu  Cornelia - Liliana, în calitatea anterior amintită, în baza împuternicirii primită din partea președintelui C.C.I.R., a semnat trei contracte prin care au fost direcţionate fonduri din bugetul acestei instituții către diverse persoane și societăți, în scopul sprijinirii intereselor de afaceri ale acestuia din urmă sau ale unor membri de familie ai acestuia.

 

În prezenţa apărătorului ales, inculpata Ștefănescu  Cornelia - Liliana a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

 

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata Ștefănescu  Cornelia - Liliana va presta, o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei în raza căreia are stabilit domiciliul sau locuieşte în fapt”, arată procurorii DNA.

 

Dosarul de urmărire penală privind pe inculpata Ștefănescu  Cornelia – Liliana, împreună cu acordul  de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise la Tribunalul Iași.

 

În acelaşi dosar continuă efectuarea de acte de urmările penală faţă de Mihail VLASOV, Elena Ingrid VLASOV şi Marian NEDELCU.


Spionii din dosarul Black Cube și-au recunoscut faptele în fața procurorilor DIICOT și și-au negociat pedepsele în acordul de vinovăție, acord care a ajuns în instanță.

 

Avocații suspecților au negociat ca aceștia să primească o pedeapsă de 3 ani cu suspendare.

 

În luna august, procurorii au făcut audieri și în Israel. Doi procurori s-au întors în țară cu probe importante. Ar fi reușit să stea de vorbă și cu reprezentanți ai firmei Black Cube, firma acuzată că și-a trimis doi angajați în România pentru a o spiona pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.

 

Pe lista angajaților Black Cube se aflau și alte persoane publice din România.

 

Șefa DNA a declarat însă că tentativa de spionaj la adresa ei nu a reușit.

 

„Mail-urile mele şi ale familiei nu au fost sparte. Din verificările pe care le-am făcut nici măcar nu s-a încercat acest lucru. Au fost doar telefoane care au fost date în mod repetat şi insistent familiei şi prietenilor apropiaţi. Este o anchetă în derulare la DIICOT. Sper să afle cât mai repede şi cât mai complet adevărul. Cu siguranţă sunt implicate persoane pe care noi le-am investigat sau persoane care susţin persoanele pe care noi le-am investigat”, a declarat șefa DNA.

 

Trei israelieni au fost puși sub acuzare în acest dosar: Ron Weiner, David Geclowicz și Yossi Barkshtein. Ultimul a reușit să fugă din România, pe numele lui fiind emis un mandat de arestare în lipsă.

 

Potrivit DIICOT, Ron Weiner este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor informatice, în formă continuată, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice.

 

Pe David Geclowicz, procurorii îl suspectează de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la acces ilegal la un sistem informatic, complicitate la transfer neautorizat de date informatice, complicitate la alterarea integrităţii datelor informatice şi complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice.

 

Ei au conspirat cu un fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii pentru spionarea şi compromiterea procurorului-şef al DNA, dar planul a fost dejucat de DIICOT, însă în acest moment este foarte greu de identificat beneficiarul real al acţiunilor Black Cube pe teritoriul României.

 

Daniel Horodniceanu, procuror-şef al DIICOT, a declarat că sunt câteva piste și a admis că Sebastian Ghiţă a dat declaraţii în acest dosar, dar că adresa de email This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. nu apare însă în dosar.

 

Compania Black Cube a fost fondată în 2010 în Tel Aviv de către doi foști ofițeri de informații israelieni, Dan Zorella și Avi Yanus, şi are sucursale atât în Londra, cât și în Paris. Compania oferă servicii juridice și de intelligence.

 

(Sursa: digi24.ro)


Liberalului îi sună bine ca denunțurile în dosarele de corupție să fie făcute în cel mult 3 luni de la comiterea faptelor, iar denunțătorilor să li se confiște averile ca și în cazul autorilor faptei. Măsura controversată e propusă de Elena Udrea ca să scape ea însăși de dosarul Gala „Bute”. Deputatul PNL de Iași n-are o problemă cu noul obstacol ce s-ar ridica în calea luptei împotriva corupției.

 

La începutul lunii septembrie, deputatul PNL de Iași, Anton Doboș, a intrat într-o companie dezonorantă: a semnat proiectul de lege inițiat de Elena Udrea care are drept scop să o scape pe ea însăși de dosarul de la DNA. Deputatul ieșean apare pe o listă de 34 de parlamentari care susțin demersul celei mai celebre blonde din politica românească.

Doboș, un pas înapoi
Prin acest proiect, Elena Udrea vrea să modifice Codul Penal astfel denunțurile în cazurile de corupție să nu poată fi făcute decât în termen de trei luni de la comiterea faptelor. Udrea este trimisă în judecată în Gala „Bute”, dosarul DNA bazându-se pe mărturiile unor denunțători apărute la câțiva ani de la producere evenimentelor. Elena Udrea susține că, în acest moment, denunțătorii ajută la fabricarea unor dosare penale împotriva unor politicieni sau oameni de afaceri.

 

 

Anton Doboș ar vota ca martorii să înceteze cu denunțurile


Liberalul Anton Doboș susține că și-a retras semnătura după ce a aflat cine este inițiatoarea, deși, pe fond, e de acord cu modificările. „Am retras semnătura încă de acum o lună. Era inițiată de Elena Udrea și presa ar fi sărit. Ideea este bună, pentru că denunțătorii scapă și cu averea și nepedepsiți. Nu am vrut să mă asociez cu Elena Udrea”, a declarat Anton Doboș, după ce s-a trezit că susține un deputat cu dosare grele de corupție. Pe site-ul Camerei Deputaților, el apare și în prezent pe lista semnatarilor proiectului.
Alt ieșean care a semnat proiectul este senatorul PSD Ionel Agrigoroaei. Acesta nu și-a pus problema unui deficit de imagine. Însuși senatorul a primit o condamnare de doi ani și șase luni cu suspendare pentru fals, uz de fals și complicitate la înșelăciune. Până la închiderea ediției, senatorul nu a putut fi contactat telefonic.

 

Și alți parlamentari cu probleme au semnat

Proiectul Elenei Udrea a fost semnat de 34 de deputați și senatori. Pe liste se află și deputatul PSD Mădălin Voicu. Acesta este anchetat de DNA pentru acuzații de spălare de bani. Alt deputat certat cu legea și încântat de inițiativă este liberalul Cătălin Teodorescu. Acesta este anchetat pentru abuz în serviciu în dosarul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, privind o despăgubire ilegală făcută de ANRP. Proiectul urmează să fie analizat de camera decizională.
Surprinzător, proiectul Elenei Udrea este sprijinit de doar doi parlamentari PSD, Agrigoroaei și Mădălin Voicu, abundând în schimb susținătorii din UNPR, în număr de 15, și din PNL – 11. Se adaugă câțiva senatori și deputați neafiliați.

 

Elena Udrea l-a vrăjit cu proiectul ei pe deputatul ieșean

Ce urmărește Udrea prin acest proiect

Pe scurt, Udrea își dorește evitarea denunțurilor făcute de către alte persoane cercetate penal care își amintesc peste noapte faptele altora, petrecute în urmă cu mai mulți ani. ”Imunitatea absolută a denunțătorului, așa cum a fost reglementată până în prezent, a condus la situații absurde, când persoane cercetate penal, pentru diverse infracțiuni, au ajuns să formuleze astfel de sesizări privind presupuse fapte de corupție petrecute și cu 10 ani în urmă, ajungând să obțină în acest fel diverse beneficii, unele nemeritate și imoral acordate, inclusiv păstrarea produsului infracțiunii. Astfel, de exemplu, denunțarea unor infracțiuini de mită se face de făptuitorul care regretă fapta comisă într-un anumit termen de la comiterea faptei, stabilit de lege, termenul propus de 3 luni, și nu atunci când acesta este cercetat pentru alte fapte grave de urmărire penală, deoarece în astfel de situații seriozitatea și realitatea unor denunțuri făcute în condiții extreme devine una văsit discutabilă”, spune Elena Udrea în expunerea de motive a proiectului de lege.
În sfera penală se aplică legea cea mai favorabilă, astfel că, dacă acest proiect ar deveni lege, s-ar aplica și în cazul Elenei Udrea.

 

Citește și Cum se fură la Voinești: „Votați-l primar!”, ca să-mi dea bani. Lăudătorul din campanie, contract de 30.000 de lei de la primar


Pagina 39 din 45

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Go to top