Duminica, 26 03 2017
Tinerii de azi vor avea barbă albă când, în sfârşit, Primăria le va da ce li se cuvine prin lege. Există o lege care spune că primăriile pot concesiona terenuri tinerilor să-şi ridice case. Fostul primar Nichita a exploatat la maximum, din punct de vedere electoral, promisiunea că va face acest lucru în Moara de Vânt, unde Primăria avea un teren în litigiu. Acum nici măcar nu mai este sigur că suprafaţa de acolo va avea această destinaţie. „Vom vedea care este locul cel mai potrivit conform noului Plan Urbanistic General”, spun reprezentanţii Primăriei. Peste 3.000 de cereri stau la sertar din cauza bâlbâielilor municipalităţii.

 

„Aprobăm noul PUG (Plan Urbanistic General n.r.) anul acesta şi împărţim parcele în Moara de Vânt”, anunţa, cu mândrie, Primăria. Acuşi se fac trei ani de la această declaraţie din iulie 2014 şi terenurile care li se cuvin tinerilor prin lege, ca să-şi facă locuinţe, nu sunt nici măcar pe hârtie. Declaraţia actualizată este că „Aprobăm PUG-ul şi apoi vedem”. Diferenţa faţă de acum aproape trei ani este că, între timp, a ieşit din ecuaţie Moara de Vânt ca loc sigur pentru această împărţire de parcele. În rest, nu s-a schimbat absolut nimic. Doar tinerii care au depus cereri sunt acum mult mai bătrâni, iar mulţi au ieşit din cursă. Avreau dreptul la teren până la 35 de ani.

 

Tinerii de azi vor avea barbă albă când, în sfârşit, Primăria le va da ce li se cuvine prin lege. Există o lege care spune că primăriile pot concesiona terenuri tinerilor să-şi ridice case. Fostul primar Nichita a exploatat la maximum, din punct de vedere electoral, promisiunea că va face acest lucru în Moara de Vânt, unde Primăria avea un teren în litigiu. Acum nici măcar nu mai este sigur că suprafaţa de acolo va avea această destinaţie. „Vom vedea care este locul cel mai potrivit conform noului Plan Urbanistic General”, spun reprezentanţii Primăriei. Peste 3.000 de cereri stau la sertar din cauza bâlbâielilor municipalităţii.

 

„Aprobăm noul PUG (Plan Urbanistic General n.r.) anul acesta şi împărţim parcele în Moara de Vânt”, anunţa, cu mândrie, Primăria. Acuşi se fac trei ani de la această declaraţie din iulie 2014 şi terenurile care li se cuvin tinerilor prin lege, ca să-şi facă locuinţe, nu sunt nici măcar pe hârtie. Declaraţia actualizată este că „Aprobăm PUG-ul şi apoi vedem”. Diferenţa faţă de acum aproape trei ani este că, între timp, a ieşit din ecuaţie Moara de Vânt ca loc sigur pentru această împărţire de parcele. În rest, nu s-a schimbat absolut nimic. Doar tinerii care au depus cereri sunt acum mult mai bătrâni, iar mulţi au ieşit din cursă. Avreau dreptul la teren până la 35 de ani.

 

Grupul de consilieri liberali din Consiliul Local Iaşi depune, astăzi, la DIICOT o plângere privind o posibilă fraudă la fosta Regia de Transport Public (RATP)

 

Primăria vrea să cheltuie această sumă din fonduri europene pentru înlocuirea șinelor. Fiind linie secundară, cu flux mic de călători, s-ar putea asfalta ca-n palmă Aurel Vlaicu și s-ar putea cumpăra autobuze hibride. Salvezi 16 milioane de euro cu care poți face cel puțin un pasaj rutier pentru zonele foarte aglomerate din oraș. Bulevardul Aurel Vlaicu poate fi refăcut cu 4 milioane de euro, fără linii de tramvai.

 

Anunțată ca unul din cele mai costisitoare proiecte din 2017, pe bani europeni, linia de tramvai din Dancu ar fi de fapt o groapă în care se aruncă banii. 20 milioane de euro este suma estimată de șefii Primăriei, cu refacerea totală a carosabilului, schimbarea liniilor, a bordurilor și refacerea trotuarelor cu pavele. Și nu vor să renunțe la proiect, pentru că e deja scris, fiind pe Axa 4.

Primăria vrea să cheltuie această sumă din fonduri europene pentru înlocuirea șinelor. Fiind linie secundară, cu flux mic de călători, s-ar putea asfalta ca-n palmă Aurel Vlaicu și s-ar putea cumpăra autobuze hibride. Salvezi 16 milioane de euro cu care poți face cel puțin un pasaj rutier pentru zonele foarte aglomerate din oraș. Bulevardul Aurel Vlaicu poate fi refăcut cu 4 milioane de euro, fără linii de tramvai.

 

Anunțată ca unul din cele mai costisitoare proiecte din 2017, pe bani europeni, linia de tramvai din Dancu ar fi de fapt o groapă în care se aruncă banii. 20 milioane de euro este suma estimată de șefii Primăriei, cu refacerea totală a carosabilului, schimbarea liniilor, a bordurilor și refacerea trotuarelor cu pavele. Și nu vor să renunțe la proiect, pentru că e deja scris, fiind pe Axa 4.

Mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului.

 

Bugetul municipiului şi bugetele societăţilor subordonate Primăriei au fost principalele subiecte de dezbatere în cadrul şedinţei Consiliului Local de ieri. Aleșii liberali au acuzat lipsa de transparenţă a municipalităţii în privinţa utilizării fondurilor publice şi fondurile reduse dirijate către investiţii, abţinându-se la mai multe proiecte de hotărâri. PSD și aliații săi din legislativul local au anihilat opoziția liberală, toate cele 51 de proiecte de pe ordinea de zi fiind adoptate.

 

„PNL îşi doreşte un buget centrat pe investiţii. Vedem însă că pentru bunuri şi servicii se cheltuiesc 23% din buget, adică 150 milioane lei, mai mult decât dublu faţă de sumele alocate investiţiilor, de 70 milioane de lei. Considerăm că este un buget al risipei“, a spus liderul consilierilor liberali, Eduard Boz, care a mai solicitat și un audit la toate societățile subordonate administrației locale.

 

Consilierii PNL au mai anunțat că nu vor vota bugetul pe 2017 dacă nu vor fi fi prevăzute minimum 30% din cheltuieli pentru investiții. Liberalii sunt nemulțumiți mai ales pentru faptul că proiectul amenajării unui parc industrial la Fortus bate pasul pe loc. Mai mult, aproape toată suma alocată inițial pentru inițierea documentațiilor necesare a fost retrasă la rectificarea de buget de ieri.

 

Citește și Iașul, repetent la investiții între orașele mari din țară, campion la achiziții directe. Banii rămân la „ei"

 

Un studiu realizat de Asociația Funky Citizen arată că administrația ieșeană funcționează extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijează investițiile. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul, avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.

 

Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.

Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.

 

 

Anunțat și în campania de la Locale, viitorul parc de la Lețcani are 80% din pași parcurși. În vreme ce Oradea, Cluj, Ploiești se laudă cu al treilea sau al patrulea parc industrial, noi nu-l avem nici pe primul. „Avem aproape toate avizele. Gata, îi dăm drumul”, ne asigură președintele CJ Iași, Maricel Popa. Primul ar urma să fie la Lețcani, după care urmează platforma Fortus.

 

Ploiești – cinci parcuri industriale în administrare publică, cinci private. Cluj – patru parcuri. Oradea – trei parcuri. Iași – zero. Este o realitate dură. Autoritățile locale și județene nu au reușit ca, în 26 de ani, să tragă niște utilități pe o bucată de teren și să lase investitorii să construiască și să se dezvolte. Actualul președinte al CJ Iași, Maricel Popa, susține că, în ultimele trei luni, s-au făcut aproape toți pașii și că, în câteva luni, vom avea primul parc industrial la Iași. La ce ar folosi un astfel de parc? Firme puternice ar urma să investească în hale și zone de producție, generând impozite și locuri de muncă.

Ce s-a făcut

În ultimii 27 de ani, aproape nimic, fiind singurul oraș mare din România fără niciun parc industrial. Totuși, președintele CJ Iași, Maricel Popa, spune că acum suntem mai aproape ca oricând de a avea, aproape de Iași, așa ceva. În zona Lețcani urmează să apară un teren cu toată infrastructura la gata, peste câteva luni. „Suntem la 80% cu actele. În ultimele 3 luni, am luat avize de la o grămadă de instituții. Ne lipsește avizul de la Ministerul Agriculturii să scoatem terenul de la categoria pajiști. Următorul pas este obținerea PUZ-ului de la Primăria Lețcani, care este partener și va fi acordat fără probleme. Apoi, depunem actele de licențiere ca parc industrial pentru acel teren și luăm finanțarea“, spune președintele CJ Iași.
Concret, ar fi vorba despre aproximativ 1 milion de euro, bani care să ajungă pentru toată infrastructura de pe 18 ha, în primă fază. “Există bani europeni pentru așa ceva. Facem asfaltarea, rețelelele de apă, canalizare, gaz, energie eletrică. Cel care dorește să-și facă apoi hală de producție acolo găsește toate condițiile. Își crează ulterior platforma cum dorește, fără piedici”, mai spune Maricel Popa.
Într-o primă etapă, conform documentației, parcul de la Lețcani ar urma să aibă 18 hectare. Documentele spun, însă, că poate fi extins la 50 de hectare.

 

Președintele CJ, Maricel Popa, spune că face urgent parc industrial la Lețcani. Acum acolo pasc oile

Soluția Fortus

Pentru un parc industrial al Iașului există și soluția mai complicată și mai dureroasă: platfoma Fortus. Fostul combinat important al Iașului, aflat încă în administrare specială, are un teren extrem de valoros, vânat de mulți tocmai pentru că este potrivit pentru un parc industrial. “Acolo sunt discuții legate de AVAS, trebuie preluat terenul, este ceva mai complicat dar trebuie făcuți pași în acea direcție și nu înțeleg de ce nu se mișcă lucrurile. Locația este perfectă”, ne-a spus consilierul local Eduard Boz.
Președintele CJ susține că, după crearea primului parc de la Lețcani, cel de la Fortus va urma. “Am purtat deja discuții pe această temă și, la ora asta, știm așa: fosta platformă CUG aparține unei firme în insolvență, care are un administrator special, și într-o oarecare măsură și AVAS. Acea locație, din cauza datoriilor, este a creditorilor acum. Printre creditori, cei mai importanți sunt chiar AVAS, care nu se opune unui parc industrial, Apa Vital, o companie a CJ, Primăria Iași plus alții 100. Acele datorii trebuie acoperite pentru a discuta despre preluarea platformei. Acele hale trebuie întâi vândute, în contul datoriilor, apoi clarificate actele. Nu este imposibil, dar totul este la mâna judecătorului care are dosarul. Oricum, imediat ce se clarifică statutul juridic, începem procedurile de avizare pentru al doilea parc acolo, cu aceiași pași – documente, PUZ, licențiere, finanțare”, ne-a mai spus Maricel Popa.

 

Citește și Operațiunea „Cioara vopsită": soții Sofronia au dat un tun de 50.000 de euro cu 500 de profesori plimbați pe la Chișinău

 

Riscăm să pierdem banii la Transagropolis

Primul parc agroindustrial din judeţul Iași este amplasat în comuna Leţcani și este denumit Transagropolis. Fermierii vor avea aici la dispoziţie spaţii pentru expunerea mărfurilor şi hale frigorifice, cu temperatura controlată, care le permit să păstreze legumele şi fructele în condiţii optime.
Proiectul este pentru agricultorii din Regiunea Nord-Est, dar și pentru cei din Ucraina sau Republica Moldova. Valoarea proiectului a fost de 18,75 milioane lei, din care 12,1 milioane de lei a fost finanţare europeană nerambursabilă.
În cadrul proiectului au fost construite spaţii de depozitare a legumelor şi fructelor, 10 celule de frig a câte 100 mp, cu un volum total de 8.000 mc, spaţii pentru liniile de procesare şi desfacere, dar şi un Centru Suport pentru Afaceri.
Problema este că încă nu există contracte pentru ocuparea de spații. Acestea se vor face până pe 13 noiembrie. „Încă nu s-au ocupat standurile. Până pe 30 decembrie trebuie ocupat în proporție de 10%. Dacă nu reușim, banii de la UE trebuie dați înapoi. Vorbim despre 2,6 mil euro”, a precizat Maricel Popa, președintele CJ Iași.

 

Avantajat de apropierea de București, Ploiești are cel mai mare parc din Europa de Est

Ploiești: parcuri imense

Peste 200 de firme își desfășoară activitatea în cele 10 parcuri industriale din Prahova. Cele 200 de firme concentrează 12% din foța de muncă din județ, în 10 amplasamente de mari dimensiuni. Prahova este pe primul loc în România în ceea ce privește parcurile industriale, fiind în același timp zona cu cel mai mare parc industrial din România și din Europa Centrală și de Est – Ploiești West Park (237.000 mp) – realizat în plină criză financiară.

Consilierul liberal Eduard Boz spune că Primăria ar trebui să ceară ajutorul financiar al unor companii ieşene pentru astfel de investiţii. Primarul afirmă că a depus un proiect de acest gen la Ministerul Dezvoltării, terenurile urmând să aibă  teren sintetic, dotări moderne şi nocturnă.

 

Politicienii susţin, după materialul ReporterIS de săptămâna trecută despre lipsa terenurilor de sport pentru copii, că acestea ar putea fi finaţate în viitor.

 

Nu-şi asumă răspunderea

Consilierii liberali au solicitat, printr-o adresă oficială, depusă la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ), explicaţii pentru faptul că terenurile şcolilor nu sunt deschise pentru copii, să facă sport. “Răspunsul a fost uimitor: ISJ nu deschide aceste spaţii pentru că ar însemna o asumare a răspunderii pentru ce se petrece pe terenuri. Dar noi nu discutăm aici de răspunderea pe perioada orelor de curs, ci atunci când nu sunt elevi în şcoală. Pregătim încă o cerere ca să solicităm clarificări. Şcolile aparţin comunităţii şi copiii trebuie să aibă acces acolo să facă mişcare, până când Primăria va avea terenuri noi şi moderne”, a explicat consilierul liberal Eduard Boz. Acesta spune că Primăria trebuie să investească urgent în terenuri de fotbal şi de baschet pentru copii.

 

Spre astfel de parcuri tinde municipalitatea ieşeană

Va fi licitaţie

Primarul Mihai Chirica susţine că va fi organizată o licitaţie pentru amenajarea a 17 terenuri de sport pe structura unor terenuri ale unor şcoli din cartiere. Acestea ar urma să fie monitorizate şi păzite. “Avem depus un proiect la Ministerul Dezvoltării. Vor fi făcute în curtea şcolilor, cu teren sintetic, cu mobilier, cu dotări moderne, cu nocturnă, aşa cum trebuie. Preţul calculat de noi este undeva la 20.000-25.000 de euro fiecare. Este necesară supravegherea şi un anumit program pentru că, altfel, peste copii vin unii mai mari şi-i fugăresc, peste cei mai mari vin alţii şi mai mari şi nu atingem ţinta. În plus, dacă nu le supraveghezi, într-un an nu mai găseşti cărămidă pe cărămidă. Vor fi terenuri gratuite pentru copii”, spune primarul.

 

Citește și Orașul în care copiii n-au voie să se joace: baschetul și fotbalul, sporturi interzise la Iași

 

Bucurie printre profesori

„Chiar astăzi am discutat subiectul la club, am primit informaţia de la Primărie că vor investi în 17 terenuri, ar fi excelent”, a spus profesorul Dan Cănănău, antrenorul juniorilor de la CSMS Iaşi. “Trebuie să punem presiune pe Primărie, trebuie să cerem apariţia acestor terenuri, este un subiect care nu trebuie uitat”, declarat antrenorul de baschet Florin Bucureşteanu.

Consilierul liberal Eduard Boz spune că Primăria ar trebui să ceară ajutorul financiar al unor companii ieşene pentru astfel de investiţii. Primarul afirmă că a depus un proiect de acest gen la Ministerul Dezvoltării, terenurile urmând să aibă  teren sintetic, dotări moderne şi nocturnă.

 

Politicienii susţin, după materialul ReporterIS de săptămâna trecută despre lipsa terenurilor de sport pentru copii, că acestea ar putea fi finaţate în viitor.

 

Nu-şi asumă răspunderea

Consilierii liberali au solicitat, printr-o adresă oficială, depusă la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ), explicaţii pentru faptul că terenurile şcolilor nu sunt deschise pentru copii, să facă sport. “Răspunsul a fost uimitor: ISJ nu deschide aceste spaţii pentru că ar însemna o asumare a răspunderii pentru ce se petrece pe terenuri. Dar noi nu discutăm aici de răspunderea pe perioada orelor de curs, ci atunci când nu sunt elevi în şcoală. Pregătim încă o cerere ca să solicităm clarificări. Şcolile aparţin comunităţii şi copiii trebuie să aibă acces acolo să facă mişcare, până când Primăria va avea terenuri noi şi moderne”, a explicat consilierul liberal Eduard Boz. Acesta spune că Primăria trebuie să investească urgent în terenuri de fotbal şi de baschet pentru copii.

 

Spre astfel de parcuri tinde municipalitatea ieşeană

Va fi licitaţie

Primarul Mihai Chirica susţine că va fi organizată o licitaţie pentru amenajarea a 17 terenuri de sport pe structura unor terenuri ale unor şcoli din cartiere. Acestea ar urma să fie monitorizate şi păzite. “Avem depus un proiect la Ministerul Dezvoltării. Vor fi făcute în curtea şcolilor, cu teren sintetic, cu mobilier, cu dotări moderne, cu nocturnă, aşa cum trebuie. Preţul calculat de noi este undeva la 20.000-25.000 de euro fiecare. Este necesară supravegherea şi un anumit program pentru că, altfel, peste copii vin unii mai mari şi-i fugăresc, peste cei mai mari vin alţii şi mai mari şi nu atingem ţinta. În plus, dacă nu le supraveghezi, într-un an nu mai găseşti cărămidă pe cărămidă. Vor fi terenuri gratuite pentru copii”, spune primarul.

 

Citește și Orașul în care copiii n-au voie să se joace: baschetul și fotbalul, sporturi interzise la Iași

 

Bucurie printre profesori

„Chiar astăzi am discutat subiectul la club, am primit informaţia de la Primărie că vor investi în 17 terenuri, ar fi excelent”, a spus profesorul Dan Cănănău, antrenorul juniorilor de la CSMS Iaşi. “Trebuie să punem presiune pe Primărie, trebuie să cerem apariţia acestor terenuri, este un subiect care nu trebuie uitat”, declarat antrenorul de baschet Florin Bucureşteanu.

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Martie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top