Marti, 21 05 2019

Programul Serii Valorilor din cadrul celei de-a XXV-a ediții a Sărbătorilor Iașului, eveniment care va avea loc vineri, 14 octombrie, va începe la ora 17:00, la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”.

 

Seara Valorilor va începe cu intonarea Imnului de Stat de către Corul Filarmonicii „Moldova” Iaşi, urmată de Corul Academic „Byzantion” care va interpreta Troparul Sfintei Cuvioase Parascheva.

 

„Vor rosti câte un cuvânt de bun venit subsemnatul şi Înalt Prea Sfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Va urma semnarea acordului de înfrăţire între Municipiul Iaşi şi oraşul Ungheni, moment la care pe scenă va urca și Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni. Prima categorie din cadrul Premiilor de Excelenţă va fi cea pentru Educaţie. După un alt moment artistic susţinut de Corul Filarmonicii ieşene, vor fi decernate Premiile de Excelenţă pentru Implicare în Viaţa Comunităţii, Afaceri, Cultură, Promovarea Culturii şi Valorilor Româneşti, Jurnalism «Vanda Condurache» şi Premiile Pogor. Seara va continua cu prezentarea unei noi categorii, «Omagiu», în care îi vom omagia membrii echipajului SMURD Mihaela Dumea, Doru Gavril, Gabriel Sandu şi Voicu Ionuţ Şocae, şi pe cei trei Cetăţeni de Onoare care au murit în 2016: Radu Beligan, Valeriu Cotea şi Solomon Marcus. Acest moment va fi urmat de decernarea titlurilor de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi istoricului Neagu Djuvara, medicului Grigore Tinică, Excelenţei Sale Tamar Samash, Ambasadorul Israelului în România, şi arhitectului Dan S. Hanganu, cetăţean canadian de origine ieşeană”, a detaliat primarul Mihai Chirica.

 

Momentul final va aparţine Corului Operei Naţionale Române Iaşi. Prezentatorii evenimentului vor fi Alexandra Velniciuc şi Mircea Radu.


Primarul Mihai Chirica a anunțat că va depune plângere penală împotriva membrilor PNL care au făcut presiuni asupra ministrului Sănătății pentru a schimba amplasamentul din Moara de Vânt stabilit pentru Spitalul Regional de Urgențe.

UPDATE

La câteva ore după declarațiile făcute de primar la adresa conducerii Aeroportului Iași, a venit și răspunsul lui Marius Bodea pe care îl prezentăm mai jos:

 

„Referitor la declaraţiile Domnului Primar al Municipiului Iaşi, în Conferinţa de Presă de astăzi, 12 octombrie 2016, privind construirea Spitalului Regional de Urgențe în zona Moara de Vânt, precizăm următoarele:

 

Aeroportul Iaşi nu avizează autorizaţii de construire, astfel încât toate afirmaţiile legate de acest subiect sunt tendenţioase. Avizul tehnic de specialitate pentru construirea unui astfel de obiectiv este obligatoriu şi este emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR).

 

Conform Regulamentului (UE) nr. 139/2014 (Anexa III, paragraf ADR.OPS.B.075 – Protecţia Aerodromurilor, precum şi AMC&GM - Aerodromes - Annex to ED 2014-012-R), Aeroportul Iaşi şi-a îndeplinit datoria şi a acţionat legal, înaintând factorilor de decizie acte pentru a aduce la cunoştinţă riscurile ce pot apărea în cazul realizării unei construcţii precum Spitalul de Regional de Urgențe într-o zonă de risc operaţional aerian. Totodată, şi în baza aceloraşi cerinţe, Aeroportul Iaşi şi-a apărat dreptul legitim de a-şi proteja desfăşurarea eficientă şi în siguranţă a activităţii economice care i-a fost încredinţată spre administrare. 

 

„Amplasarea unui astfel de obiectiv de importanță regională într-o zonă cu restricţii, lângă un  aeroport care, prin activitatea sa, generează zgomot foarte mare, este clar o măsură care va crea o dublă problemă: disconfort fonic pentru cei ce beneficiază de serviciile spitalului şi, cu siguranţă, viitoare restricţii de operare pentru Aeroport, întrucât legislaţia de mediu protejează sănătatea oamenilor în mod primordial, şi nu investiţiile, chiar dacă acestea sunt multiplicatoare în economie, aşa cum este Aeroportul Iaşi.

 

Administratorul de aerodrom are datoria de a monitoriza continuu zonele de protecţie ale Aeroportului şi este obligat să facă toate diligențele legale pentru a-i înştiinţa pe cei în drept asupra riscurilor ce se pot apărea, prin construirea în zonele de protecţie a Aeroportului, a unor obiective civile. Siguranţa oamenilor primează întotdeauna chiar şi în cazul în care vorbim de cei care folosesc obiectivul în cauză sau sunt pasageri în avion. După momentul de înştiinţare, administratorul de aerodrom va fi absolvit de orice obligaţie şi nu va putea răspunde pentru eventuale prejudicii ori evenimente critice produse ca urmare a construirii unui edificiu într-o zonă de risc operaţional aerian. Orice decizie adoptată în urma luării la cunoştinţă a elementelor de risc operaţional şi de altă natură va trebui să fie asumată de cei care iau această decizie.

 

Rog Primarul Iaşului să aibă decenţa de a nu îşi ascunde greşeala de a decide amplasarea hazardată a SRU lângă Aeroport, prin infestarea opiniei publice cu declaraţii deplasate.”, a declarat Marius BODEA, Președintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi

 

Știre inițială

Edilul a declarat astăzi, într-o conferință de presă, că va depune la Parchet plângerea, solicitând procurorilor să identifice persoanele care au încercat să-l oblige pe ministru să nu accepte zona din Moara de Vânt.

 

„L-am anunțat și pe domnul ministru că, referitor la persoanele care au încercat în mod abuziv să influențeze decizia pe care urma să o ia la Iași, precizez că vom depune plângere penală la DNA pentru trafic de influență și încercare de a contura o altă decizie tehnică pentru sprijinirea unui membru de partid dintr-o altă formațiune politică. Nu mai dau nume. Și o să cerem judecarea „in rem” până se află cele trei persoane care, cu o zi înainte, au fost la cabinetul ministrului Sănătății, cerând să nu ia o decizie cât timp este prezent comisarul european Corina Crețu la Iași... pentru că nu e bine”, a spus Chirica.

 

Primarul Iașului a făcut referire și la directorul Aeroportului, Marius Bodea, care ar fi transmis într-o adresă către Autoritatea Aeronautică că nu va da aviz pentru noul amplasament.

 

„Am asistat cu deosebită tristețe să văd că un ieșean care a urmărit să obțină și o demnitate publică de a reprezenta viața acestei comunități, își permite să trimită o scrisoare către o autoritate și minister nefiind implicat în niciun fel în proiect. Dorința acestei scrisori este de a aduce autoritatea statului, Ministerul Sănătății și Guvernul României, să ia o decizie în ceea ce privește construirea acestui edificiu în municipiul Iași, pe terenul pus la dispoziție de către noi”, a mai spus Chirica.

 

 

Primarul a specificat faptul că cei care încearcă să oprească proiectul Spitalului Regional nu urmăresc decât interese personale, de grup sau de partid, fără să țină seama de comunitatea din care face parte.

 

Citește și Controversa Moara de Vânt: „Faceți Spitalul, omorâți Aeroportul”. Trei riscuri provocate de construirea Spitalului Regional


La Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi a avut loc vineri, 7 octombrie,  o discuţie informală între reprezentanţi ai companiilor locale şi conducerea administraţiei publice ieşene: Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, dl Maricel Popa şi Primarul Municipiului Iaşi, dl Mihai Chirica.

 

Pe parcursul a aproape trei ore, reprezentanţii administraţiei au discutat punctual cu antreprenorii pe subiecte precum: trafic şi transport local, reţeaua de drumuri judeţene, procedurile de avizare şi autorizare a construcţiilor, achiziţiile publice şi buna administrare a fondurilor publice, beneficierea de tratament egal pentru investitorii autohtoni cu cei străini în ceea ce priveşte controalele autorităţilor statului precum şi facilităţile fiscale acordate.

 

În contextul în care autorităţile locale consideră că, pentru perspectiva unei dezvoltări sănătoase a Iaşului, este vitală o apropiere mai mare de mediul de afaceri, în sensul ascultării cu mai mare atenţie şi consecvenţă a semnalelor şi sugestiilor venite din fiecare domeniu de activitate, Primarul Municipiului Iaşi a avansat ideea constituirii, cu sprijinul Camerei de Comerţ, a unui Consiliu Economic Consultativ.

 

Acest consiliu, care va include reprezentanţi ai companiilor ieşene, va fi organizat sectorial şi se va întâlni trimestrial sau chiar mai des, dacă vor apărea situaţii speciale. Consiliul va primi atribuţii de analiză şi emitere de avize consultative asupra proiectelor de hotărâre ale Consiliului Local cu impact asupra mediului de afaceri. De asemenea, consiliul va propune proiecte de eficientizare a relaţiei dintre administraţie şi mediul de afaceri, iar Primăria va prelua problemele semnalate şi va efectua intervenţii în legislaţia locală sau la Guvern, în funcţie de natura acestora.

 

Totodată, în cadrul aceleiaşi întâlniri, Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi a dat asigurări că, cel mai târziu la începutul anului viitor, investitorii vor putea beneficia de facilităţile oferite de Parcul Industrial Leţcani. 

 

„Ne bucură deschiderea către un dialog pragmatic şi constructiv pe care au manifestat-o reprezentanţii la vârf ai autorităţilor publice locale, dl Mihai Chirica şi dl Maricel Popa. Fără doar şi poate, un dialog real şi într-un cadru organizat şi legitim al companiilor ieşene cu administraţia este mai mult decât necesar. Cu atât mai mult al antreprenorilor autohtoni. Nimeni nu îşi propune şi nu poate minimaliza importanţa investitorilor străini sau a multinaţionalelor, dar într-un context economic global aflat într-o permanentă dinamică, singura componentă pe care poţi spune cu certitudine că te poţi baza şi nu va dispare niciodată este antreprenoriatul local. Ne vom manifesta întreaga disponibilitate în cadrul Consiliului Economic Consultativ şi ne angajăm în acest demers cu speranţa că angajamentul administraţiei va rămâne consecvent şi ferm în colaborarea cu mediul de afaceri.”, a declarat Paul Butnariu, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.


La Primăria Iaşi, mijloace modern de comunicare online nu sunt folosite. O aplicaţie pentru înregistrat petiţii pe telefonul mobil a fost finalizată şi testată cu succes dar, inexplicabil, nu este folosită. Alt rateu de comunicare: pe site-ul domnuleprimar.ro, Primăria Iaşi nu a mai răspuns sesizărilor scrise de ieşeni din 20 iulie 2015. În acest timp, numărul de angajaţi de la Biroul de Comunicare al municipalităţii a crescut.

 

Lucruri inexplicabile în Primăria ieşeană. O aplicaţie care ar permite depunerea petiţiilor direct de pe telefonul mobil zace aruncată, în online, fără a fi pusă la dispoziţia ieşenilor. Aplicaţia a fost finalizată din luna iulie a anului trecut, a trecut de toate testele, dar primarul Mihai Chirica nu a semnat pentru „urcarea” ei în Apple Store şi Google Play. Este aceeaşi aplicaţie care, la Oradea, a strâns de la cetăţeni aproape 5.000 de petiţii într-un an, dintre care au fost rezolvate 4.400. Alt semn că la capitolul interes pentru sesizările ieşenilor Primăria Iaşi stă dezastruos: de 1 an şi două luni, nimeni din Primărie nu a mai răspuns la sesizările de pe domnuleprimar.ro. Sute de oameni şi-au pus speranţa în rezolvarea unor probleme, scriind pe acest site ce-i deranjează, preocupă, alarmează: degeaba. 

 

Plătită şi finalizată

Şefa compartimentului IT al Primăriei Iaşi, Cristina Nucuţă, spune că nu ştie motivul pentru care aplicaţia, finalizată de anul trecut, din iulie, nu a ajuns încă pe Google Play şi Apple Store. „Eu ştiu că este finalizată, este acolo la secţiunea de teste, nefiind încă publică. Aplicaţia a costat relativ puţin, aproximativ 8.000 de euro a fost contractul. A fost realizată de aceeaşi firmă care a făcut o aplicaţie similară pentru Primăria Oradea. Practic, sistemul este aproape automat”, a explicat Nucuţă.

Surse din Primăria Iaşi ne-au explicat că aplicaţia trebuie avizată personal de către Mihai Chirica, dar nimeni nu ştie de ce primarul nu a semnat încă. Este necesar ca un funcţionar să se ocupe de serverul din Primăria pe care ar ajunge toate sesizările şi de un minim interes din partea departamentelor către care sunt direcţionate. Aceleaşi surse ne-au explicat că sistemul este stabil, fiind dezvoltat pe aceeaşi structură pe care a fost făcută Oradea City Report, şi poate fi utilizat de mâine, fără probleme, dacă primarul semnează documentele.

 

Sute de oameni au sperat că le va asculta cineva durerile. Unii vin şi cu soluţii pentru probleme din trafic, de exemplu. Vocea lor nu contează  

Cum funcţionează
Aplicaţia aflată încă în teste la Primăria Iaşi ar urma să apară în Google Play sau Apple Store. Descărcată pe dispozitive mobile, telefoane sau tablete cu Android sau IOS, ar urma să permită accesul utilizatorului înregistrat la câteva secţiuni unde poate depune reclamaţii sau petiţii. Secţiunile ar duce spre fiecare serviciu al Primăriei sau societate a Consiliului Local şi, odată “urcată” sesizarea, aceasta s-ar duce automat către destinatar. Inovaţia este faptul că petiţiile devin oficiale, pentru că ele conţin datele de identificare ale celor care le depun, şi sunt înaintate inclusiv cu imagini şi coordonatele de GPS, astfel că cei care răspund sesizărilor s-ar duce direct la ţintă.

 

Dezinteres total

Pe portalul de ştiri Hotnews.ro a fost lansat, în urmă cu câţiva ani, o platformă online prin care românii pot adresa petiţii autorităţilor locale. Site-ul, numit domnuleprimar.ro, a avut un uriaş succes, fiind asaltat de sute de mii de români care au depus şi depun reclamaţii către primării.

Până în luna iulie a anului trecut, Primăria Iaşi era în topul instituţiilor similare din ţară în privinţa rapidităţii răspunsurilor adresate petiţionarilor. În luna iulie 2015, frecvenţa răspunsurilor a scăzut pentru ca, pe 20 iulie 2015, să apară ultimul răspuns. Până atunci, fuseseră adresate răspunsuri la aproape 3.000 de petiţii. De pe 20 iulie 2015, ieşenii au mai scris de încă 454 de ori, fără nici un semn din partea Primăriei Iaşi.

Înainte de a înceta răspunsurile,. Primăria Iaşi era pe locul 3 la capitolul număr de răspunsuri. Sistemul nu se opreşte aici: dacă un ieşean se plângea, de exemplu, că sunt nişte câini agresivi în faţa casei, i se promitea că va veni o echipă de la Salubris să rezolve situaţia.

În alte situaţii, un petiţionar era anunţat că o firmă sau o persoană din cauza cărora avea de suferit a fost amendată. 

 

 Aşa arată aplicaţia de la Oradea

Oradea: 5.000 de petiţii într-un an

Lansată în 2014, aplicaţia Oradea City Report a Primăriei din localitate strange, în medie, aproximativ 5.000 de petiţii pe an, dintre care sunt rezolvate peste 4.600 şi doar aproximativ 400 sunt respinse ca nefondate. „Din aplicaţia noastră de la Primărie, care centralizează datele, se poate vizualiza obiectul petiţiei, zona la care se referă, numărul de telefon şi numele celui care a înaintat-o. Apoi, petiţia pleacă automat către departamentul căreia îi este adresată”, a spus Zsolt Morar, consilier IT de la Primăria Oradea. “Inovaţia este că, până la apariţia acestei aplicaţii, cetăţenii depuneau sesizări la sediul nostru. Acum, o pot face direct cu telefonul mobil, din locul în care sesizează problema”, spune şi Mirela Macra, consilier al primarului la Oradea.

 

 Buraga este unul dintre cei răspunzători de modul de comunicare al Primăriei, ca şef de serviciu

Primăria nu-şi reproşează nimic

„Platforma domnuleprimar.ro este o iniţiativă a unui ONG din Cluj cu care Primăria Municipiului Iaşi nu are niciun contract sau parteneriat de colaborare. Ieşenii se pot adresa municipalităţii prin intermediul canalelor proprii - This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it., This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it., pagina web a Primăriei, pagina de facebook. Există audienţe săptămânale la sediul Primăriei, audiențele în direct susţinute de primar la două televiziuni locale, în fiecare săptămână”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga. În aceste condiţii, nu era elegant şi civilizat ca oamenii să fie anunţaţi de faptul că Primăria a abandonat portalul domnuleprimar.ro? 

În privinţa aplicaţiei, Buraga a declarat că “Lucrăm şi la o aplicaţie destinată turiştilor, la care, în această perioadă, se lucrează la încărcarea datelor. Dorinţa este ca aceste două aplicaţii să fie lansate împreună, în perioada următoare, până la sfârşitul anului.”

 

Citește și AȘA CEVA N-AȚI MAI CITIT! Notă informativă ca pe vremea Securității despre rivalul în dragoste al lui Nichita. 2 PAGINI cu detalii incredibile!


La Primăria Iaşi, mijloace modern de comunicare online nu sunt folosite. O aplicaţie pentru înregistrat petiţii pe telefonul mobil a fost finalizată şi testată cu succes dar, inexplicabil, nu este folosită. Alt rateu de comunicare: pe site-ul domnuleprimar.ro, Primăria Iaşi nu a mai răspuns sesizărilor scrise de ieşeni din 20 iulie 2015. În acest timp, numărul de angajaţi de la Biroul de Comunicare al municipalităţii a crescut.

 

Lucruri inexplicabile în Primăria ieşeană. O aplicaţie care ar permite depunerea petiţiilor direct de pe telefonul mobil zace aruncată, în online, fără a fi pusă la dispoziţia ieşenilor. Aplicaţia a fost finalizată din luna iulie a anului trecut, a trecut de toate testele, dar primarul Mihai Chirica nu a semnat pentru „urcarea” ei în Apple Store şi Google Play. Este aceeaşi aplicaţie care, la Oradea, a strâns de la cetăţeni aproape 5.000 de petiţii într-un an, dintre care au fost rezolvate 4.400. Alt semn că la capitolul interes pentru sesizările ieşenilor Primăria Iaşi stă dezastruos: de 1 an şi două luni, nimeni din Primărie nu a mai răspuns la sesizările de pe domnuleprimar.ro. Sute de oameni şi-au pus speranţa în rezolvarea unor probleme, scriind pe acest site ce-i deranjează, preocupă, alarmează: degeaba. 

 

Plătită şi finalizată

Şefa compartimentului IT al Primăriei Iaşi, Cristina Nucuţă, spune că nu ştie motivul pentru care aplicaţia, finalizată de anul trecut, din iulie, nu a ajuns încă pe Google Play şi Apple Store. „Eu ştiu că este finalizată, este acolo la secţiunea de teste, nefiind încă publică. Aplicaţia a costat relativ puţin, aproximativ 8.000 de euro a fost contractul. A fost realizată de aceeaşi firmă care a făcut o aplicaţie similară pentru Primăria Oradea. Practic, sistemul este aproape automat”, a explicat Nucuţă.

Surse din Primăria Iaşi ne-au explicat că aplicaţia trebuie avizată personal de către Mihai Chirica, dar nimeni nu ştie de ce primarul nu a semnat încă. Este necesar ca un funcţionar să se ocupe de serverul din Primăria pe care ar ajunge toate sesizările şi de un minim interes din partea departamentelor către care sunt direcţionate. Aceleaşi surse ne-au explicat că sistemul este stabil, fiind dezvoltat pe aceeaşi structură pe care a fost făcută Oradea City Report, şi poate fi utilizat de mâine, fără probleme, dacă primarul semnează documentele.

 

Sute de oameni au sperat că le va asculta cineva durerile. Unii vin şi cu soluţii pentru probleme din trafic, de exemplu. Vocea lor nu contează  

Cum funcţionează
Aplicaţia aflată încă în teste la Primăria Iaşi ar urma să apară în Google Play sau Apple Store. Descărcată pe dispozitive mobile, telefoane sau tablete cu Android sau IOS, ar urma să permită accesul utilizatorului înregistrat la câteva secţiuni unde poate depune reclamaţii sau petiţii. Secţiunile ar duce spre fiecare serviciu al Primăriei sau societate a Consiliului Local şi, odată “urcată” sesizarea, aceasta s-ar duce automat către destinatar. Inovaţia este faptul că petiţiile devin oficiale, pentru că ele conţin datele de identificare ale celor care le depun, şi sunt înaintate inclusiv cu imagini şi coordonatele de GPS, astfel că cei care răspund sesizărilor s-ar duce direct la ţintă.

 

Dezinteres total

Pe portalul de ştiri Hotnews.ro a fost lansat, în urmă cu câţiva ani, o platformă online prin care românii pot adresa petiţii autorităţilor locale. Site-ul, numit domnuleprimar.ro, a avut un uriaş succes, fiind asaltat de sute de mii de români care au depus şi depun reclamaţii către primării.

Până în luna iulie a anului trecut, Primăria Iaşi era în topul instituţiilor similare din ţară în privinţa rapidităţii răspunsurilor adresate petiţionarilor. În luna iulie 2015, frecvenţa răspunsurilor a scăzut pentru ca, pe 20 iulie 2015, să apară ultimul răspuns. Până atunci, fuseseră adresate răspunsuri la aproape 3.000 de petiţii. De pe 20 iulie 2015, ieşenii au mai scris de încă 454 de ori, fără nici un semn din partea Primăriei Iaşi.

Înainte de a înceta răspunsurile,. Primăria Iaşi era pe locul 3 la capitolul număr de răspunsuri. Sistemul nu se opreşte aici: dacă un ieşean se plângea, de exemplu, că sunt nişte câini agresivi în faţa casei, i se promitea că va veni o echipă de la Salubris să rezolve situaţia.

În alte situaţii, un petiţionar era anunţat că o firmă sau o persoană din cauza cărora avea de suferit a fost amendată. 

 

 Aşa arată aplicaţia de la Oradea

Oradea: 5.000 de petiţii într-un an

Lansată în 2014, aplicaţia Oradea City Report a Primăriei din localitate strange, în medie, aproximativ 5.000 de petiţii pe an, dintre care sunt rezolvate peste 4.600 şi doar aproximativ 400 sunt respinse ca nefondate. „Din aplicaţia noastră de la Primărie, care centralizează datele, se poate vizualiza obiectul petiţiei, zona la care se referă, numărul de telefon şi numele celui care a înaintat-o. Apoi, petiţia pleacă automat către departamentul căreia îi este adresată”, a spus Zsolt Morar, consilier IT de la Primăria Oradea. “Inovaţia este că, până la apariţia acestei aplicaţii, cetăţenii depuneau sesizări la sediul nostru. Acum, o pot face direct cu telefonul mobil, din locul în care sesizează problema”, spune şi Mirela Macra, consilier al primarului la Oradea.

 

 Buraga este unul dintre cei răspunzători de modul de comunicare al Primăriei, ca şef de serviciu

Primăria nu-şi reproşează nimic

„Platforma domnuleprimar.ro este o iniţiativă a unui ONG din Cluj cu care Primăria Municipiului Iaşi nu are niciun contract sau parteneriat de colaborare. Ieşenii se pot adresa municipalităţii prin intermediul canalelor proprii - This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it., This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it., pagina web a Primăriei, pagina de facebook. Există audienţe săptămânale la sediul Primăriei, audiențele în direct susţinute de primar la două televiziuni locale, în fiecare săptămână”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga. În aceste condiţii, nu era elegant şi civilizat ca oamenii să fie anunţaţi de faptul că Primăria a abandonat portalul domnuleprimar.ro? 

În privinţa aplicaţiei, Buraga a declarat că “Lucrăm şi la o aplicaţie destinată turiştilor, la care, în această perioadă, se lucrează la încărcarea datelor. Dorinţa este ca aceste două aplicaţii să fie lansate împreună, în perioada următoare, până la sfârşitul anului.”

 

Citește și AȘA CEVA N-AȚI MAI CITIT! Notă informativă ca pe vremea Securității despre rivalul în dragoste al lui Nichita. 2 PAGINI cu detalii incredibile!


Boca nu e un „nou început". Boca n-are ce căuta nici în Parlamentul României, sau, mă rog, nu cu voturile ieşenilor. Să i le dea bistriţenii, dacă vor. Florin Boca a blocat doi ani autorizaţia unui tânăr antreprenor, iar sieşi şi-a dat autorizaţie în 15 zile. E singurul care şi-a aprobat două turnuri în Centru în ultimii doi ani. Din Podu Ros până în capăt Agronomie, nimeni nu mai are voie să construiască în Zona 0 a oraşului. Doar EL. Boca are imunitate în faţa lui Mihai Chirica, e ca Vaticanul în Lumea Liberă. Boca a confiscat alegerile locale, privatizandu-şi o funcţie publică esenţială pentru oraş. Acum, acolo scrie „BOCA", e teritoriu autonom, cu guvernare proprie, formată din guvernator şi cinci lachei. Oraşul salivează privindu-l prin vitrină în magazinul încuiat pe dinăuntru.

 

Boca reprezintă gangsterul politic ajuns la Putere perfect democratic. E alesul nostru, cheiţa rotită de la capăt cu mâna noastră, într-o mişcare perpetuuă, întreruptă ciclic de un oftat de dezamăgire şi reluată apoi din acelaşi punct. Nu-i o fatalitate, ci o conspiraţie, un oligopol local. Boca e doar unul din membrii noii găşti puse pe căpătuiala, care se lărgeşte de la o zi la alta cu prieteni şi neamuri, şi pe care Mihai Chirica n-a controlat-o niciodată, arătându-se mic şi slab în poziţia de lider. Mare cu cei mici şi mic cu cei mari. O gaşcă despre care se vorbeşte tot mai mult, ce începe să semene cu un stol de ciori ce întunecă cerul de deasupra Iaşului, creând o senzaţie tot mai apăsătoare, insuportabilă, o saturaţie manifestată de replică spusă din ce în ce mai des şi mai tare: „Parcă sunt prea mulţi şi parcă prea dintr-odată".

 

Florin Boca e „noul început" care a ajuns să ne stea în gât în doar câteva luni.

 

Citește și Nedreptate crasă în numele PSD: investitor ieșean blocat de șefii Primăriei, ca într-o țară bananier


Conflict neașteptat între Primăria Iași și cunoscuta companie viticolă Cotnari. Conducerea societății s-a simțit ofensată de modul în care bannerele sale au fost date jos din mai multe zone ale orașului și a decis să rupă orice relație de colaborare cu municipalitatea. De partea cealaltă, primarul Mihai Chirica vorbește de respectarea legalității și de respect.

 

Iată ce spun cele două entități intrate în conflict:

 

SCRISOARE DESCHISA ADRESATA PRIMARULUI MUNICIPIULUI IASI:

„Compania Cotnari se simte ofensata pentru ca in data de 1 octombrie, Primarul Municipiului Iasi a hotarat ca bannerele noastre sa fie date jos din tot orasul si aruncate.

 

Va intrebam Domnule Primar al Municipiului Iasi, de ce nu ne-ati aruncat si anul trecut bannerele de la Cotnari inainte de alegerile locale, cand tot Dvs. erati Primar?

 

Suntem siguri ca niciun alt primar din Romania nu ar alunga Cotnariul din orasul sau. Prin urmare, ne vom indrepta in viitor spre Timisoara, unde cu siguranta vom gasi o conducere a Primariei interesata de colaborarea cu Cotnariul. Probabil in aceasta situatie vom renunta si la colaborarea cu CSMS Iasi.

 

Afirmatia Dvs. precum ca „onoarea Iasiului nu o dati pe vin”, si din acest motiv ati destituit conducerea RATP-ului Iasi nu este justificata. Amintesc faptul ca vinul de Cotnari a fost de nenumarate ori Campion Mondial la concursurile la care a participat, pe cand Municipiul Iasi, al carui primar sunteti,  nu a reusit sa ajunga nici macar in finala pentru alegerile Capitalei Europene a Culturii.

 

Acestea fiind spuse, consideram ca nu era deloc afectata ONOAREA orasului Iasi, prin asocierea cu vinul de Cotnari.

 

In final, ii anuntam pe ieseni ca din cauza situatiei aparute, Compania Cotnari nu participa anul acesta la evenimentele organizate cu prilejul Sarbatorilor Iasiului".

COTNARI S.A.

Presedinte Directorat

 

După scrisoarea deschisă adresată compania Cotnari, primarul Mihai Chirica a venit cu un răspuns oficial. Iată comunicatul integral:

 

„Am citit cu mâhnire «scrisoarea deschisă» pe care Președintele Directoratului Cotnari SA  mi-a adresat-o astăzi prin intermediul mass-media. Cum afirmațiile Domniei Sale ating atingere nu doar imaginii mele, ci și a administrației locale și chiar a comunității ieșene, doresc să fac o serie de precizări.

 

În cursul serii de vineri, 30 septembrie, spre sâmbătă, 1 octombrie, câțiva angajați ai Companiei de Transport Public (RATP), fără a verfica dacă acest demers este fundamentat din punct de vedere legal, au montat în oraș o serie de bannere publicitare ale companiei Cotnari SA. Acest lucru s-a făcut fără ca amplasarea materialelor respective să fie avizată de Biroul de Reglementare a Publicității Exterioare din cadrul Primăriei, iar, apoi, de către conducerea municipalității, ci doar în baza unei înțelegeri dintre anumiți angajați ai Companiei de Transport Public și, respectiv, ai companiei Cotnari. Menționez că, în urma acestei abateri, care poate fi generată doar de neglijență, persoanele responsabile din cadrul Companiei de Transport Public au fost destituite.

 

Subliniez că nu numele companiei care a apelat la această formă de publicitate mi s-a părut inacceptabil, ci doar faptul că procedura de amplasare a bannerelor a fost pur și simplu ilegală. Un element supărător suplimentar a fost acela că unul dintre bannerele companiei a fost montat chiar în fața Palatului Culturii, afectând integritatea estetică a monumentului-simbol al orașului nostru.

 

Orice companie serioasă, de la Cotnari la Microsoft, poate apela la mijloacele de publicitate exterioară, dar numai cu respectarea legii! Apoi, după redeschiderea pentru public a Palatului Culturii, și alte companii și-au făcut publicitate în vecinătatea acestuia, însă numai cu respectarea legii și fără să afecteze imaginea monumentului-simbol al Iașului.

 

În altă ordine de idei, în «scrisoarea deschisă», dl Deleanu face trimitere la o discuție privată pe care am purtat-o cu Domnia Sa și în care nu i-am cerut nimic altceva decât ca orice acțiune pe care Cotnari SA o întreprinde în beneficiul comunității sau al ei proprii să respecte prevederile legale. Îi mulțumesc și pe această cale dlui Deleanu și întregii companii Cotnari SA pentru contribuțiile la economia județului Iași, dar, în același timp, îi transmit public că, din punctul meu de vedere, parteneriatul dintre mine, ca primar al Iașului, Primăria Municipiului Iași și Cotnari SA nu poate fi clădit decât pe legalitate și respect reciproc!

 

De altfel, tocmai în virtutea acestui respect pe care îl am față de unul dintre brandurile județului nostru, am acceptat ca Raliul Iașului să poarte numele «Cotnari» («Cotnari Rally»), cu toate că suportul financiar major a fost al Primăriei Munciipiului Iași. Din același motiv, în iarna anului trecut, în cadrul unui eveniment organizat de Star of Hope, am acceptat ca, într-o prezentare făcută pentru Ambasadorul Suediei, brandul numărul 1 al Iașului să fie considerat tot Cotnari.

 

Acestea fiind spuse, aș vrea să mă adresez direct Președintelui Directoratului Cotnari SA. Dle Deleanu, pot înțelege orgoliul, pot înțelege cumva și anumite practici anterioare mandatului meu, dar cred că și Dumneavoastră înțelegeți că respectarea legii este o necesitate absolută! De aceea, iau «scrisoarea» Dumneavoastră drept o reacție nervoasă, de moment, care nu poate compromite relația dintre două instituții atât de importante, ca Primăria și compania Cotnari, și care nu trebuie să afecteze nici imaginea unor podgorii existente încă din vremea lui Ștefan cel Mare și care au cunoscut un nou început după privatizare.

 

În ceea ce privește afirmațiile legate de CSMS Iași și de Sărbătorile Iașului, nu vreau să le consider drept o formă de amenințare sau chiar șantaj. Vă reamintesc că atât clubul, cât și Sărbătorile nu sunt ale mele, ci ale orașului nostru, și sunt convis că și Dumneavoastră, ca și mine, respectați cu adevărat valorile Iașului. Tocmai pentru că sunt sigur că acest respect ne unește, vă adresez invitația de a participa, și în acest an, la Seara Valorilor din cadrul celei de-a XXV-a ediții a Sărbătorilor Iașului"!

 

Mihai CHIRICA

Primarul Municipiului Iași


Clădirea P+3 este modernă, zveltă și are locuri de parcare. Vecinătatea cu Ștefan Covalciuc, care face chefuri la vila sa cu liderii PSD, a dus la blocarea proiectului. Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, se opune fiind jucător și arbitru: e politician și el însuși face blocuri. Conjurația tartorilor din Primărie l-a adus la disperare pe investitor: a pierdut un proiect european și este sfidat de autorități, neprimind niciun răspuns.

Un banal proiect de clădire P+3, cu doar 100 mp amprentă la sol, se izbește de refuzul șefilor Primăriei Iași ca de un zid. Proiectul îi aparține lui Gabriel Berbecaru, tânăr antreprenor care a avut ghinionul să se învecineze cu Ștefan Covalciuc, prieten apropiat al câtorva lideri ai PSD Iași.


Cazul este revoltător prin prisma dublei măsuri cu care Comisia de Urbanism, politizată și infectată cu dezvoltatori imobiliari, și liderii administrației ieșene tratează cereri de autorizare în situații perfect identice. Berbecaru acuză șefii Primăriei de rea-credință, după ce a primit amenințări directe de la Ștefan Covalciuc, vechi pesedist,în plină stradă, de față cu alte persoane: „Ți-am spus că nu vei construi niciodată acolo!”

 

Covalciuc i-a spus: „Nu vei construi NICIODATĂ”

Gabriel Berbecaru a cumpărat 400 mp de spațiu viran în imediata vecinătate a bretelei de urcare spre pasarela Nicolina, în partea dinspre Piața Nicolina. În completare, a mai concesionat de la Primărie 107 mp, iar în 2014 a cerut autorizație pentru a ridica o clădire de birouri cu parter și trei etaje. „Avem o firmă de consultanță financiară, nu avem cine știe ce forță economică, suntem un  IMM cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de euro/an, și m-am gândit să construim un sediu modern, pentru o identitate mai bună și o vizibilitate mai mare în piață”, explică Gabriel Berbecaru.
Nu este nici măcar nevoie de acordul vecinilor pentru edificarea clădirii, avizul de oportunitate emis de Primăria Iași în aprilie 2015 stabilind o construcție la 2m față de vecinatăți , amprenta la sol actuală fiind de doar 100 mp. Spațiul său este înconjurat din două laturi de un teren al lui Ștefan Covalciuc, președinte la Cooperativa Solidaritatea, deținător al mai multor spații comerciale și a unei clădiri de birouri pe Splai Bahlui, în care a funcționat, timp de câțiva ani Banca Raiffeisen. „M-am dus să-i cer acordul pentru a depăși etapa de informare a populației, fiind presați de timp pentru accesarea proiectului UE, în valoare de 200.000 de euro, iar Ștefan Covalciuc mi-a propus altceva: să-i cedez lui terenul, propunându-mi la schimb două spații comerciale. Am refuzat și atunci mi-a spus că nu voi construi niciodată”, povestește antreprenorul.

 

Un proiect modern nu poate fi realizat pentru că așa vor șefii din Primărie

Un paria printre granzii Iașului

Gabriel Berbecaru a solicitat certificatul de urbanism în decembrie 2014 și, în scurt timp, a primit aviz favorabil, din partea Comisiei de Oportunitate, de pe lângă instituția Arhitectului-șef. Clădirea este un proiect modern, zveltă, cu amprentă mică și cu suficiente locuri de parcare, încadrându-se perfect în peisajul urban din zona Pasarelei Nicolina.
Proiectul a fost însă amânat la dezbatere în Comisia de Urbanism fără niciun motiv concret. Gabriel Berbecaru a făcut mai multe cereri pentru i se explica situația, dar nu a primit niciun răspuns. Intrase practic în coliziune cu interesele lui Ștefan Covalciuc. Acesta are în aceeași zonă o spălătorie auto. „Interesându-mă, am aflat că are prieteni la vârful PSD Iași și implicit în Primărie. Am mutat amplasamentul la 3 m; deși este aprobat proiectul a doua oară în comisia de oportunitate și o dată la Consiliul Județean, tot nu am primit nici până acum aprobarea PUZ. Apoi am citit pe Internet că organizează chermeze la vila lui de la Miroslava la care vin lideri ai PSD: Simirad,Chirica,  Iacoban, Harabagiu și alții. M-am simțit un paria”, spune Gabriel Berbecaru cu năduf.

 

Au pierdut finanțarea europeană

După numeroase tergiversări, în august 2015 proiectul clădirii a fost respins în Comisia de Urbanism. Cel mai vocal a fost consilierul local PSD Florin Boca, el însuși dezvoltator imobiliar, beneficiar al avizelor favorabile ale Primăriei la propriile proiecte. „Atunci am fost de față și am văzut că Florin Boca folosea exact discursul lui Ștefan Covalciuc. L-am perceput ca fiind principalul om de legătură”, afirmă ieșeanul blocat de Primărie.
Între timp, firma condusă de  Gabriel Berbecaru a trebuit să aplice pentru obținerea unui fond european în scopul ridicării clădirii, în valoare de 200.000 de euro, așteptând doar eliberarea autorizației. Din cauza blocajului, firma a pierdut finanțarea europeană. „Acum stăm cu creditul aprobat la bancă și nu putem face nimic. Ne-a ajuns cuțitul la os”, mai spune investitorul.
Florin Boca decretase în ședința de Urbanism că nu se poate aproba un proiect pe mai puțin de 500 mp. Or terenul lui Berbecaru are 507 mp, cu tot cu suprafața concesionată. Mai mult, în Iași au fost aprobate clădiri chiar și pe 199-350 mp.

 

Gabriel Berbecaru a pierdut o finanțare europeană așteptând autorizația de la primărie

Dosarul se întoarce nesemnat

Epopeea a continuat, ieșeanul făcând petiții la care cerea să i se răspundă fără însă a primi nimic. „Pe 6 aprilie 2016 , am intrat din nou în Comisia de Oportunitate și am primit din nou aviz favorabil”, continuă Gabriel Berbecaru. Dar în timp ce arhitecții aprobau, Comisia de Urbanism, politica, respingea. Avizul de oportunitate nu este eliberat nici la 6 luni de la avizare in cadrul Comisiei de Oportunitate.
„Acum, dosarul este la Duță, noul arhitect-șef, care mi-a spus că primarul nu semnează. Funcționarii de la Urbanism mi-au declarat că au întocmit toată documentația de trei ori si ca a fost semnată de arhitectul sef  și că acesta se întoarce nesemnat de la Mihai Chirica. Fără nicio explicație”, povestește Gabriel Berbecaru.

 

Proiecte identice sunt aprobate

Ajuns la disperare, investitorul a apelat la avocați și vrea să deschidă acțiune în instanță. Argumentul lui Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, că terenul e prea mic, este neplauzibil pentru că prin aceeași comisie au trecut și au fost aprobate construcții cu aceeași arie desfășurată pe suprafețe mult mai mici:
  PUZ pe Șos. Nicolina 65: teren 199 mp (spațiu comercial)
  PUZ pe Șos. Nicolina 177: teren 306 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Iancu Bacalu: teren 377 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Păcurari 156D: teren 400 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Mihai Sturza 10: teren 400 mp (bloc locuințe)

 

Ștefan Covalciuc către Berbecaru: „Nu vei construi niciodată!”

Covalciuc îl face „handicapat”

Ștefan Covalciuc se consideră victima unei dezinformări: „Este un handicapat. Mi-a făcut reclamații peste tot, la ANAF, la Poliție, peste tot. Acum, îl voi da eu în judecată pentru hărțuire. Cum să nu mă cunosc cu Chirica, dacă am fost pesedist?”. Întrebat dacă a făcut chefuri acasă la Miroslava cu liderii locali ai PSD, Covalciuc a negat: „Aveți dovezi, fotografii? Nu a fost nimeni de la PSD acasă la mine. Lui Berbecaru îi e ciudă că nu i-au dat autorizație. Cum să influențez eu comisia? El construia la doi metri de mine. Putea să facă cu două etaje, nu mai mult, așa spune legea”.

 

Autorizație blocată, amenzi abuzive
Când a cumpărat terenul de 400 mp, Primăria l-a informat pe Gabriel Berbecaru, prin certificatele de urbanism emise, că acolo nu sunt rețele de utilități. Pe teren s-a dovedit că sunt. Proprietarul a deviat o conductă a Apavital pe cheltuială proprie. Acum cere recuperarea sumei de la Primărie. „În certificatul de urbanism scria că nu sunt utilități și am plătit din banii proprii devierea. În acest timp, stau cu autorizația blocată și primesc amenzi de la Primărie”, spune omul de afaceri, amenzi abuzive, contestate în instanță și pentru care instanța a decis anularea proceselor verbale apreciindu-le abuzive.

 

Pe acest teren nu se construiește pentru că așa vor șefii PSD din Primărie

Covalciuc, prieten la cataramă cu Simirad
Ștefan Covalciuc are o relația foarte apropiată cu fostul primar și președinte CJ Constantin Simirad, ajuns acum consilier al lui Mihai Chirica. Site-ul agorapress.ro a relatat în august anul acesta că, la vila cu piscină a lui Covalciuc a avut loc o chermeză în campania electorală din iunie, la care ar fi participat mai mulți lideri PSD: Simirad, Harabagiu, Iacoban, Bulgariu, Chirica.
Surse din PSD spune că au avut loc două-trei petreceri la casa lui Covalciuc, dar că Mihai Chirica n-ar fi participat. „Se bea, se face grătar, se pune țara la cale”, spun surse PSD. Constantin Simirad a beneficiat de sprijinul logistic al lui Ștefan Covalciuc în campania electorală din 2012. Simirad nu neagă prietenia, dar spune că n-au băut împreună: „Îl știu de când era pe liste în 2012, din partea UNPR. Nu am fost la nicio petrecere organizată de dumnealui”.
De asemenea, viceprimarul Gabriel Harabagiu neagă participarea la chef: „N-am fost niciodată acolo. Proiectul lui Gabriel Berbecaru are o problemă pentru că se află în zona de protecție a Pasarelei Nicolina”.

 

Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri


Conform PUG, nu este zonă de protecție, toate certificatele de urbanism emise de Primăria Iași în perioada 2014 -2016 pentru acest teren neavând restricții față de pasarela/breteaua de urcare spre Pasarelă. Terenul se învecinează direct nu cu pasarela, ci cu breteaua de urcare. Avizul de oportunitate emis în aprilie 2015 are restricție de 6,3 m față de breteaua de urcare. Clădirea ar urma să fie construită la mai mult de 6,3 m, iar în preajma altor pasaje supraterane din Iași există biserici, clădiri pe 3-4 niveluri, service-uri auto și chiar spălătoria auto insalubră a lui Ștefan Covalciuc . 


Clădirea P+3 este modernă, zveltă și are locuri de parcare. Vecinătatea cu Ștefan Covalciuc, care face chefuri la vila sa cu liderii PSD, a dus la blocarea proiectului. Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, se opune fiind jucător și arbitru: e politician și el însuși face blocuri. Conjurația tartorilor din Primărie l-a adus la disperare pe investitor: a pierdut un proiect european și este sfidat de autorități, neprimind niciun răspuns.

Un banal proiect de clădire P+3, cu doar 100 mp amprentă la sol, se izbește de refuzul șefilor Primăriei Iași ca de un zid. Proiectul îi aparține lui Gabriel Berbecaru, tânăr antreprenor care a avut ghinionul să se învecineze cu Ștefan Covalciuc, prieten apropiat al câtorva lideri ai PSD Iași.


Cazul este revoltător prin prisma dublei măsuri cu care Comisia de Urbanism, politizată și infectată cu dezvoltatori imobiliari, și liderii administrației ieșene tratează cereri de autorizare în situații perfect identice. Berbecaru acuză șefii Primăriei de rea-credință, după ce a primit amenințări directe de la Ștefan Covalciuc, vechi pesedist,în plină stradă, de față cu alte persoane: „Ți-am spus că nu vei construi niciodată acolo!”

 

Covalciuc i-a spus: „Nu vei construi NICIODATĂ”

Gabriel Berbecaru a cumpărat 400 mp de spațiu viran în imediata vecinătate a bretelei de urcare spre pasarela Nicolina, în partea dinspre Piața Nicolina. În completare, a mai concesionat de la Primărie 107 mp, iar în 2014 a cerut autorizație pentru a ridica o clădire de birouri cu parter și trei etaje. „Avem o firmă de consultanță financiară, nu avem cine știe ce forță economică, suntem un  IMM cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de euro/an, și m-am gândit să construim un sediu modern, pentru o identitate mai bună și o vizibilitate mai mare în piață”, explică Gabriel Berbecaru.
Nu este nici măcar nevoie de acordul vecinilor pentru edificarea clădirii, avizul de oportunitate emis de Primăria Iași în aprilie 2015 stabilind o construcție la 2m față de vecinatăți , amprenta la sol actuală fiind de doar 100 mp. Spațiul său este înconjurat din două laturi de un teren al lui Ștefan Covalciuc, președinte la Cooperativa Solidaritatea, deținător al mai multor spații comerciale și a unei clădiri de birouri pe Splai Bahlui, în care a funcționat, timp de câțiva ani Banca Raiffeisen. „M-am dus să-i cer acordul pentru a depăși etapa de informare a populației, fiind presați de timp pentru accesarea proiectului UE, în valoare de 200.000 de euro, iar Ștefan Covalciuc mi-a propus altceva: să-i cedez lui terenul, propunându-mi la schimb două spații comerciale. Am refuzat și atunci mi-a spus că nu voi construi niciodată”, povestește antreprenorul.

 

Un proiect modern nu poate fi realizat pentru că așa vor șefii din Primărie

Un paria printre granzii Iașului

Gabriel Berbecaru a solicitat certificatul de urbanism în decembrie 2014 și, în scurt timp, a primit aviz favorabil, din partea Comisiei de Oportunitate, de pe lângă instituția Arhitectului-șef. Clădirea este un proiect modern, zveltă, cu amprentă mică și cu suficiente locuri de parcare, încadrându-se perfect în peisajul urban din zona Pasarelei Nicolina.
Proiectul a fost însă amânat la dezbatere în Comisia de Urbanism fără niciun motiv concret. Gabriel Berbecaru a făcut mai multe cereri pentru i se explica situația, dar nu a primit niciun răspuns. Intrase practic în coliziune cu interesele lui Ștefan Covalciuc. Acesta are în aceeași zonă o spălătorie auto. „Interesându-mă, am aflat că are prieteni la vârful PSD Iași și implicit în Primărie. Am mutat amplasamentul la 3 m; deși este aprobat proiectul a doua oară în comisia de oportunitate și o dată la Consiliul Județean, tot nu am primit nici până acum aprobarea PUZ. Apoi am citit pe Internet că organizează chermeze la vila lui de la Miroslava la care vin lideri ai PSD: Simirad,Chirica,  Iacoban, Harabagiu și alții. M-am simțit un paria”, spune Gabriel Berbecaru cu năduf.

 

Au pierdut finanțarea europeană

După numeroase tergiversări, în august 2015 proiectul clădirii a fost respins în Comisia de Urbanism. Cel mai vocal a fost consilierul local PSD Florin Boca, el însuși dezvoltator imobiliar, beneficiar al avizelor favorabile ale Primăriei la propriile proiecte. „Atunci am fost de față și am văzut că Florin Boca folosea exact discursul lui Ștefan Covalciuc. L-am perceput ca fiind principalul om de legătură”, afirmă ieșeanul blocat de Primărie.
Între timp, firma condusă de  Gabriel Berbecaru a trebuit să aplice pentru obținerea unui fond european în scopul ridicării clădirii, în valoare de 200.000 de euro, așteptând doar eliberarea autorizației. Din cauza blocajului, firma a pierdut finanțarea europeană. „Acum stăm cu creditul aprobat la bancă și nu putem face nimic. Ne-a ajuns cuțitul la os”, mai spune investitorul.
Florin Boca decretase în ședința de Urbanism că nu se poate aproba un proiect pe mai puțin de 500 mp. Or terenul lui Berbecaru are 507 mp, cu tot cu suprafața concesionată. Mai mult, în Iași au fost aprobate clădiri chiar și pe 199-350 mp.

 

Gabriel Berbecaru a pierdut o finanțare europeană așteptând autorizația de la primărie

Dosarul se întoarce nesemnat

Epopeea a continuat, ieșeanul făcând petiții la care cerea să i se răspundă fără însă a primi nimic. „Pe 6 aprilie 2016 , am intrat din nou în Comisia de Oportunitate și am primit din nou aviz favorabil”, continuă Gabriel Berbecaru. Dar în timp ce arhitecții aprobau, Comisia de Urbanism, politica, respingea. Avizul de oportunitate nu este eliberat nici la 6 luni de la avizare in cadrul Comisiei de Oportunitate.
„Acum, dosarul este la Duță, noul arhitect-șef, care mi-a spus că primarul nu semnează. Funcționarii de la Urbanism mi-au declarat că au întocmit toată documentația de trei ori si ca a fost semnată de arhitectul sef  și că acesta se întoarce nesemnat de la Mihai Chirica. Fără nicio explicație”, povestește Gabriel Berbecaru.

 

Proiecte identice sunt aprobate

Ajuns la disperare, investitorul a apelat la avocați și vrea să deschidă acțiune în instanță. Argumentul lui Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, că terenul e prea mic, este neplauzibil pentru că prin aceeași comisie au trecut și au fost aprobate construcții cu aceeași arie desfășurată pe suprafețe mult mai mici:
  PUZ pe Șos. Nicolina 65: teren 199 mp (spațiu comercial)
  PUZ pe Șos. Nicolina 177: teren 306 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Iancu Bacalu: teren 377 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Păcurari 156D: teren 400 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Mihai Sturza 10: teren 400 mp (bloc locuințe)

 

Ștefan Covalciuc către Berbecaru: „Nu vei construi niciodată!”

Covalciuc îl face „handicapat”

Ștefan Covalciuc se consideră victima unei dezinformări: „Este un handicapat. Mi-a făcut reclamații peste tot, la ANAF, la Poliție, peste tot. Acum, îl voi da eu în judecată pentru hărțuire. Cum să nu mă cunosc cu Chirica, dacă am fost pesedist?”. Întrebat dacă a făcut chefuri acasă la Miroslava cu liderii locali ai PSD, Covalciuc a negat: „Aveți dovezi, fotografii? Nu a fost nimeni de la PSD acasă la mine. Lui Berbecaru îi e ciudă că nu i-au dat autorizație. Cum să influențez eu comisia? El construia la doi metri de mine. Putea să facă cu două etaje, nu mai mult, așa spune legea”.

 

Autorizație blocată, amenzi abuzive
Când a cumpărat terenul de 400 mp, Primăria l-a informat pe Gabriel Berbecaru, prin certificatele de urbanism emise, că acolo nu sunt rețele de utilități. Pe teren s-a dovedit că sunt. Proprietarul a deviat o conductă a Apavital pe cheltuială proprie. Acum cere recuperarea sumei de la Primărie. „În certificatul de urbanism scria că nu sunt utilități și am plătit din banii proprii devierea. În acest timp, stau cu autorizația blocată și primesc amenzi de la Primărie”, spune omul de afaceri, amenzi abuzive, contestate în instanță și pentru care instanța a decis anularea proceselor verbale apreciindu-le abuzive.

 

Pe acest teren nu se construiește pentru că așa vor șefii PSD din Primărie

Covalciuc, prieten la cataramă cu Simirad
Ștefan Covalciuc are o relația foarte apropiată cu fostul primar și președinte CJ Constantin Simirad, ajuns acum consilier al lui Mihai Chirica. Site-ul agorapress.ro a relatat în august anul acesta că, la vila cu piscină a lui Covalciuc a avut loc o chermeză în campania electorală din iunie, la care ar fi participat mai mulți lideri PSD: Simirad, Harabagiu, Iacoban, Bulgariu, Chirica.
Surse din PSD spune că au avut loc două-trei petreceri la casa lui Covalciuc, dar că Mihai Chirica n-ar fi participat. „Se bea, se face grătar, se pune țara la cale”, spun surse PSD. Constantin Simirad a beneficiat de sprijinul logistic al lui Ștefan Covalciuc în campania electorală din 2012. Simirad nu neagă prietenia, dar spune că n-au băut împreună: „Îl știu de când era pe liste în 2012, din partea UNPR. Nu am fost la nicio petrecere organizată de dumnealui”.
De asemenea, viceprimarul Gabriel Harabagiu neagă participarea la chef: „N-am fost niciodată acolo. Proiectul lui Gabriel Berbecaru are o problemă pentru că se află în zona de protecție a Pasarelei Nicolina”.

 

Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri


Conform PUG, nu este zonă de protecție, toate certificatele de urbanism emise de Primăria Iași în perioada 2014 -2016 pentru acest teren neavând restricții față de pasarela/breteaua de urcare spre Pasarelă. Terenul se învecinează direct nu cu pasarela, ci cu breteaua de urcare. Avizul de oportunitate emis în aprilie 2015 are restricție de 6,3 m față de breteaua de urcare. Clădirea ar urma să fie construită la mai mult de 6,3 m, iar în preajma altor pasaje supraterane din Iași există biserici, clădiri pe 3-4 niveluri, service-uri auto și chiar spălătoria auto insalubră a lui Ștefan Covalciuc . 


Acesta este amplasamentul Spitalului Regional dorit de primarul Mihai Chirica: Moara de Vânt, la 1,5 km de Aeroport. Blestemul continuă, pentru că nici aici nu există avizul Autorității Aeronautice. Amplasamentul se află în zona II de restricție a Aeroportului, dar nu pe axul pistei, ci în plan lateral. Primăria nu spune dacă a cerut avizul AACR. Opinia unui specialist este că nu-l va primi, deci un nou obstacol, după cel de la ERA. În plus, trebuie făcută o nouă șosea, din CA Rosetti, lung de 6 km. Noul drum ar deschide toată zona, fiind mană cerească pentru afacerile imobiliare din zonă. Săptămâna trecută, Salubris a trecut la curățarea terenului pentru viitorul șantier. Suspansul se menține: vineri, 30 septembrie, comisarul european Corina Crețu trebuie să facă anunțul.

 

Ani de așteptare, zeci de piruete ale politicienilor și autorităților, alba-neagra cu amplasamentul viitorul Spital Regional și, exact la final, cu câteva zile înainte ca anunțul oficial să fie făcut, o ultimă controversă: apropierea de Aeroport.
Conducerea Primăriei Iași nu dorește încă să precizeze locația, după un protocol atent urmărit, spunând că o lasă pe Corina Crețu, comisarul european, să facă anunțul, vineri, 30 septembrie. Reprezentanții Primăriei nu au răspuns nici măcar întrebării puse de REPORTER DE IAȘI dacă a fost cerut sau nu avizul Autorității Aeronautice Civile. Totuși, Salubris a curățat deja terenul din Moara de Vânt, la finalul săptămânii trecute, în așteptarea anunțului oficial, pentru organizarea șantierului. Muncitorilor care au lucrat acolo câteva zile li s-a spus clar ceea ce pregătesc.

 

Salubris a curățat terenul: „Aici va fi spitalul”

Primăria a anunțat, recent, schimbarea locației Spitalului Regional, vehiculată inițial ca fiind în zona Complexului ERA, din Valea Lupului. Primarul Mihai Chirica a precizat că există două variante: pe Viticultori – zona Copou (unde există un teren de 9,5 ha) și pe Moara de Vânt, unde Primăria deține 121,4 ha. Primarul Mihai Chirica a afirmat chiar că ar prefera ca unitatea medicală să fie amplasată pe Moara de Vânt, unde există rezerve mari de teren pentru viitor.
Ținută la secret de către Primărie, locația posibilă a viitorului spital regional a fost dezvăluită, fără voie, de Salubris. La finalul săptămânii trecute, muncitorii firmei au curățat, cu utilajele, un teren de pe Moara de Vânt. Întrebați despre ce fac acolo, au răspuns foarte sincer: „Pregătim terenul, aici se va face spitalul regional”. Dacă în Viticultori singura problemă părea să fie dimensiunea redusă a terenului – 9,5 ha, în Moara de Vânt cele două mari probleme sunt apropierea de Aeroport și lipsa drumului de acces.

 

Terenul de la Moara de Vânt a fost curățat de buruieni de către Salubris, la ordinul primarului. Macheta noului spital există deja de la precedentul studiu de fezabilitate

Amplasamentul, în zona de protecție a Aeroportului

Concret, terenul de pe Moara de Vânt este situat, conform legislației, în zona II de siguranță a Aeroportului Iași. „Zona II de siguranță corespunde unei distanțe de aproximativ 4,5 km față de pistă, unde este necesar avizul Autorității Aeronautice Civile Române. Din informațiile noastre, AACR nu a primit o astfel de solicitare de la Primăria Iași”, ne-a explicat Dan Tofan de la Operaționalul Aeroportului Iași. Primăria Iași, întrebată despre locație și avize, a precizat, prin purtătorul de cuvânt Sebastian Buraga, că toate infromațiile vor putea fi cunoscute abia vineri. “Anunțul privind terenul și toate celelalte detalii va fi făcut vineri de către comisarul european Corina Crețu. Până atunci, nu putem spune nimic despre acest subiect”, a afirmat Sebastian Buraga.

 

Riscurile apropierii

Legislația prevede această restricție din cauza unor probleme de siguranță de zbor ce pot apărea. “Un spital are un sistem de iluminare care, amplasat atât de aproape de pistă, poate crea confuzie pe vreme nefavorabilă. Un exemplu concret este avizul pentru nocturna sadionului Voluntari, situat la distanță mai mare de Băneasa decât în acest caz, solicitat de Primăria de acolo și refuzat. Echipa de fotbal din Voluntari nu joacă noaptea tocmai pentru că nu are și nu va avea niciodată nocturnă. Mai este și problema regimului de înălțime, limitat”, ne-a mai explicat Dan Tofan.
Acesta spune, ca opinie personală, de specialist, că AACR se va opune avizării spitalului în zona Moara de Vânt. Pe lângă problemele legate de iluminat, mai există în listă și cele legate de faună. “Cantina unui spital poate atrage păsări. Un habitat de păsări atât de aproape de aeronave este periculos. Tot cantina atrage rozătoare, care atrag, la rândul lor, prădători. La Aeroport ar găsi mediul propice: este un loc împrejmuit, unde se pot dezvolta în voie. Ieșirea lor pe pistă poate produce accidente grave. Din aceste cauze sunt interzse clădirile cu un anumit specific în zona de protecție”, a mai explicat Dan Tofan.

 

Zona hașurată a fost aleasă ca amplasament al spitalului. Se vede că a fost curățată față de terenurile din jur. Distanța până la Aeroport este de 1,5 km

A doua problemă: lipsa drumului de acces

Pentru a ajunge în zona Moara de Vânt, acum, există o singură variantă: din Podul de Fier, la urcare pe strada Beldiceanu, cu sens unic, iar la coborâre prin strada Moara de Vânt continuată cu strada Vântu. Ambele străzi sunt înguste, printre case. O soluție avansată de Primărie este un drum de acces de 6 km lungime, din CA Rosetti până în zona Moara de Vânt. Strada ar urma să fie construită de la zero, din apropierea străzii Brândușa.
În cazul unei asemenea investiții, banii necesari depășesc 2,4 milioane de euro pentru un drum cu două benzi. “Costul pentru construit de la zero, fără poduri și alte lucrări, este de 350.000-400.000 de euro pe kilometru, pentru două benzi. Dar, dacă este vorba despre un drum de acces atât de important, nu cred că este suficient cu două benzi, trebuie cu 4, deci suma se dublează. Totuși, eu știam că există în continuare discuții cu privire la amplasarea spitalului la Miroslava și nu cred că s-a renunțat la această idee”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună.

 

O mare surpriză

Parlamentarul Anton Doboș susține că politicienii locali au discutat cu miniștrii Vasile Dâncu și Vlad Voiculescu și aceștia au precizat că nu este stabilit un amplasament ce ar urma să fie anunțat vineri. “Nu este stabilit nimic. Noi am cerut ca spitalul să fie poziționat la intrarea în Iași, pentru ca o salvare de la Botoșani care face două ore până la Iași să nu mai stea încă o oră în trafic. Faptul că ar urma să facă Primăria o șosea de acces către Moara de Vânt este o simplă fabulație, ei nu au făcut drumuri mult mai ieftine și simple. Corina Crețu nu va anunța nimic vineri la Iași, vor fi înainte niște discuții cu reprezentanții județelor vecine pentru stabilirea unei locații potrivite. Eu nu știu de unde a scos Primăria variantele Viticultori și Moara de Vânt, dar amândouă sunt nepotrivite. Oricum, toată lumea este de acord: trebuie găsită urgent locația, pentru a nu pierde 150 de milioane de euro”, ne-a explicat Anton Doboș.

 

 

Schema zonelor de restricție ale Aeroportului, pe axul pistei și în plan lateral. Spitalul s-ar afla în Zona II de restricție

Istoricul unei investiții

Proiectul Spitalului Regional a fost vânturat electoral, mai ales din anul 2007, iar locația oferită era Valea Ursului (Miroslava). În vara anului 2014, Comisia Europeană a decis să finanţeze spitalele de la Cluj, Craiova şi Iaşi, iar primarul Gheorghe Nichita a afirmat că Iașul are două terenuri disponibile, la Era și la Antibiotice. Ulterior, au fost vehiculate cinci amplasamente disponibile, unele dintre ele fiind improprii (Antibiotice, unde există o stație de transformare și este imposibilă construcția, curtea Spitalului Sfântul Spiridon, strada Trei Fântâni).
În cazul terenului din Moara de Vânt s-a vorbit doar despre problema accesibilităţii, nicidecum de apropierea de Aeroport, astfel că, până în vara anului 2016, toată greutatea cădea pe zona ERA. A apărut însă și aici o problemă: suprafața de teren face parte dintr-o suprafață de 930 ha pe care Miroslava o revendică în cadrul unui proces pentru delimitarea limitelor administrativ teritoriale. Fiind teren în litigiu, a căzut și această variantă, orice investiție urmând să fie blocată. În septembrie, Primăria a anunțat două posibile locații – Viticultori și Moara de Vânt, primarul Mihai Chirica spunând că preferă ultima variantă.

 

Citește și EXCLUSIV. Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri

 

Aeroportul Iași, în proces cu Primăria Aroneanu

În urmă cu doi ani, Aeroportul Iași a avertizat Primăria Aroneanu, oficial, că în prelungirea pistei de la Iași, în zona I de siguranță, zonă delimitată cu formă trapezoidală, nu pot fi ridicate clădiri. Totuși, Primăria Aroneanu a emis autorizații de construire în zona I, fără nici un aviz de la AACR. Reprezentanții Aeroportului Iași spun că a fost deschis proces, că probabil autorizațiile vor fi anulate și că cei care și-au făcut casele vor fi despăgubiți de Primăria care a comis eroarea. Casele din Aroneanu sunt la o distanță de 1,6 km de capătul pistei. În cazul spitalului, acesta ar urma să fie în zona de protecție II, care are restricții importante de înălțime și destinație a clădirilor. În linie dreaptă, distanța viitorului spital de pista Aeroportului va fi de 1,5 km.


Pagina 61 din 63
PMP dreapta
antibiotice fluxiv

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top