Marti, 17 07 2018
O gafă incredibilă în documentaţia avizată de cei de la Mediu pentru amplasamentul SRU. Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţă în zona Moara de Vânt, în vecinătatea Aeroportului Internaţional Iaşi, este criticată de un expert al Uniunii Europene în zgomot. Delia Dimitriu atrage atenţia asupra impactului pe care îl are zgomotul asupra sănătăţii, mai ales ales dacă este vorba despre pacienţii unui spital.

 

Delia Dimitriu, profesor la „Manchester Metropolitan University“, susţine că nu înţelege de ce Agenţia de Mediu Iaşi şi-a dat avizul pentru amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în apropierea Aeroportului Internaţional Iaşi.

O gafă incredibilă în documentaţia avizată de cei de la Mediu pentru amplasamentul SRU. Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţă în zona Moara de Vânt, în vecinătatea Aeroportului Internaţional Iaşi, este criticată de un expert al Uniunii Europene în zgomot. Delia Dimitriu atrage atenţia asupra impactului pe care îl are zgomotul asupra sănătăţii, mai ales ales dacă este vorba despre pacienţii unui spital.

 

Delia Dimitriu, profesor la „Manchester Metropolitan University“, susţine că nu înţelege de ce Agenţia de Mediu Iaşi şi-a dat avizul pentru amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în apropierea Aeroportului Internaţional Iaşi.

Proiecte blocate pentru versanți și monumente. În ambele cazuri sunt blocuri printre case. Loviturile nu au venit de la Urbanismul Primăriei, ci de la alte două instituții: Agenția pentru Protecția Mediului și Direcția pentru Cultură. Proprietarul lanțului de farmacii Dona voia să construiască bloc la Iași, dar mai așteaptă. A uitat să-și ia și avizul de la Comisia de Monumente. Un bloc de pe Răchiți a fost înghețat până la întocmirea unui alt studiu de versanți după reclamația unui vecin.

 

Două proiecte imobiliare au fost înghețate după ce Direcția pentru Cultură și Agenția de Mediu au sesizat probleme în privința documentației. Unul dintre proiecte aparține firmei unui român din Top 300 Capital, Eugen Banciu, care este proprietarul Grupului Dona. Celălalt, un bloc situat între case, pe strada Răchiți, a fost oprit până la realizarea unui nou studiu de versanți. Totul a pornit de la reclamația unui vecin.

Proiecte blocate pentru versanți și monumente. În ambele cazuri sunt blocuri printre case. Loviturile nu au venit de la Urbanismul Primăriei, ci de la alte două instituții: Agenția pentru Protecția Mediului și Direcția pentru Cultură. Proprietarul lanțului de farmacii Dona voia să construiască bloc la Iași, dar mai așteaptă. A uitat să-și ia și avizul de la Comisia de Monumente. Un bloc de pe Răchiți a fost înghețat până la întocmirea unui alt studiu de versanți după reclamația unui vecin.

 

Două proiecte imobiliare au fost înghețate după ce Direcția pentru Cultură și Agenția de Mediu au sesizat probleme în privința documentației. Unul dintre proiecte aparține firmei unui român din Top 300 Capital, Eugen Banciu, care este proprietarul Grupului Dona. Celălalt, un bloc situat între case, pe strada Răchiți, a fost oprit până la realizarea unui nou studiu de versanți. Totul a pornit de la reclamația unui vecin.

„Prietenii naturii” nu s-au gândit să consulte un specialist de la Agronomie. Dealurile din jurul Iașului se umplu de puieți „electorali” care, la scurt timp, se usucă. Recent, USR Iași a plantat 5.000 de copaci în Moara de Vânt. Pozat, filmat, postat, apoi proiect abandonat. Nimeni n-a mai udat puieții. Prin urmare, mulţi s-au uscat, iar alţii sunt înconjuraţi de buruieni.

 

Politicienii ieşeni caută orice motiv pentru a acumula capital de imagine. Plantarea de copaci dă bine la imagine, aşa că, în urmă cu trei săptămâni, membrii organizaţiei USR Iaşi, în frunte cu deputatul Cosette Chichirău, s-au mobilizat şi au mers să planteze copăcei în Moara de Vânt, în zona fostei vii. Ocolul Silvic Iaşi a pus aproximativ 5.000 de puieţi de salcâm, stejar, paltin, frasin şi cireş la dispoziţia celor câteva sute de ieşeni care au dat curs invitaţiei venite din partea useriştilor. „Am demarat această acţiune pentru că avem nevoie de aer curat şi trebuie să protejăm natura. Plantăm pentru sănătate, plantăm pentru viitor“, a spus atunci Silviu Gurlui, şeful filialei locale a USR Iaşi.

„Prietenii naturii” nu s-au gândit să consulte un specialist de la Agronomie. Dealurile din jurul Iașului se umplu de puieți „electorali” care, la scurt timp, se usucă. Recent, USR Iași a plantat 5.000 de copaci în Moara de Vânt. Pozat, filmat, postat, apoi proiect abandonat. Nimeni n-a mai udat puieții. Prin urmare, mulţi s-au uscat, iar alţii sunt înconjuraţi de buruieni.

 

Politicienii ieşeni caută orice motiv pentru a acumula capital de imagine. Plantarea de copaci dă bine la imagine, aşa că, în urmă cu trei săptămâni, membrii organizaţiei USR Iaşi, în frunte cu deputatul Cosette Chichirău, s-au mobilizat şi au mers să planteze copăcei în Moara de Vânt, în zona fostei vii. Ocolul Silvic Iaşi a pus aproximativ 5.000 de puieţi de salcâm, stejar, paltin, frasin şi cireş la dispoziţia celor câteva sute de ieşeni care au dat curs invitaţiei venite din partea useriştilor. „Am demarat această acţiune pentru că avem nevoie de aer curat şi trebuie să protejăm natura. Plantăm pentru sănătate, plantăm pentru viitor“, a spus atunci Silviu Gurlui, şeful filialei locale a USR Iaşi.

Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.




Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.

Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.




Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.

Ne minunăm de Polivalenta din Cluj-Napoca: 70 de milioane de lei, integral din bugetul Primăriei. Iaşul nu primeşte finanţare pentru construirea unei săli moderne pentru că banii pentru infrastructura sportivă sunt alocaţi pentru stadioanele ce vor găzdui meciuri la Euro 2020. În 2016, PSD se angajase să construiască o astfel de sală la Iaşi în timpul următorului mandat de 4 ani.

 

În timp ce oraşe mai mici decât Iaşul au beneficiat în ultimii ani de proiecte realizate cu bani de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), capitala Moldovei nu a beneficiat de niciun astfel de finanţare. Dacă zilele trecute, la Focşani, a fost inaugurat un bazin de înot şi urmează să fie reabilitate două stadioane, iar la Târgu Jiu a fost făcută o sală polivalentă şi este pe cale să fie reabilitat stadionul, Iaşul doar speră că va avea, cândva, măcar o sală de sport modernă.

Ne minunăm de Polivalenta din Cluj-Napoca: 70 de milioane de lei, integral din bugetul Primăriei. Iaşul nu primeşte finanţare pentru construirea unei săli moderne pentru că banii pentru infrastructura sportivă sunt alocaţi pentru stadioanele ce vor găzdui meciuri la Euro 2020. În 2016, PSD se angajase să construiască o astfel de sală la Iaşi în timpul următorului mandat de 4 ani.

 

În timp ce oraşe mai mici decât Iaşul au beneficiat în ultimii ani de proiecte realizate cu bani de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), capitala Moldovei nu a beneficiat de niciun astfel de finanţare. Dacă zilele trecute, la Focşani, a fost inaugurat un bazin de înot şi urmează să fie reabilitate două stadioane, iar la Târgu Jiu a fost făcută o sală polivalentă şi este pe cale să fie reabilitat stadionul, Iaşul doar speră că va avea, cândva, măcar o sală de sport modernă.

Pagina 1 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top