Vineri, 15 12 2017

Majoritatea PSD-ALDE-PMP-Postolache au mai dat „undă verde”, in Consiliul Local Iași, la construirea unor proiecte imobiliare în zone fără acces rutier corespunzător, fără realizarea numărului de locuri de parcare prevăzut prin HCL 425/2007, fără realizarea de spaţii verzi sau spaţii de joacă, aşa cum prevede legea.

De exemplu, consilierul local PNL Răzvan Timofciuc a atras atenţia că aprobarea PUZ-rilor pentru construcţia de locuinţe colective, spaţii comerciale şi birouri, al căror trafic se va « vărsa » în str. Melodiei (vezi hartă – denumire 8 blocuri zona Smârdan), din zona Smârdan, va conduce la blocarea traficului rutier.

„Strada are o lăţime de 3.5 m, cu un singur sens, şi va trebui să asigure traficul pentru aproximativ 600 de apartamente, câte se estimează că se vor construi în urma aprobarii PUZ-urilor din zonă (vezi hartă). Faptul că, în mod ridicol, primarul şi acoliţii lui m-au acuzat că „am confundat străzile”, când aproape tot traficul pentru aceste blocuri se va „vărsa” în str. Melodiei, nu pe Bulevardul D. Mangeron, aşa cum susţin ei, arată că aceşti oameni şi-au pierdut raţiunea. Pe Bulevardul D. Mangeron „se va vărsa” maxim 10% din traficul ce va fi generat de imobilul aprobat pentru ICPE TRAFIL S.A. Ei încearcă să „truncheze” realitatea. Ei cred că şmecheriile cu denumirea aiuritoare a proiectelor de hotărâre şi străzilor ne duc în eroare. Se înşeală. Primarul Chirica, în calitate de preşedinte al Comisiei de Circulaţie din cadrul Primăriei, la presiunea cetăţenilor din zonă, a cerut investitorilor realizarea unui studiu de trafic pentru zona Smârdan. Acest lucru nu s-a mai întâmplat”, a declarat Răzvan Timofciuc, consilier local PNL Iaşi.

Consilierii locali PNL reiterează faptul că susţin dezvoltarea sustenabilă a oraşului şi solicită imperios primarului Chirica şi majorităţii PSD să urgenteze aprobarea unui Plan Urbanistic General (PUG) actualizat la realităţile sociale şi economice ale oraşului.

Iaşul nu va avea PUG nici în prima jumătate a lui 2018. Documentaţia este acum la firma arhitectului Daniel Vişan, care spune că se află în etapa de delimitare clară a zonei protejate din centrul oraşului.  „Zona este foarte mare. Dacă o declarăm protejată pe toată, nu se mai poate construi în centru nimic”, spune arhitectul Vişan.

Ultimul Plan Urbanistic General (PUG) valabil al Iaşului a expirat în anul 2006. Fusese realizat în 1995 şi aplicat efectiv din 1996. Ulterior, s-a mers pe „prelungiri” şi, de foarte mulţi ani, pe aprobarea de construcţii cu ajutorul unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri).

 

Fără blocuri noi în centru?

PUG-ul oraşului, „Biblia urbanismului”, documentul pe care s-ar baza orice certificat, orice autorizaţie care se eliberează la Iaşi, care ar reglementa regimuri de înălţime, zone unde se poate sau nu construi, în funcţie de dezvoltarea în perspectivă, este un subiect despre care se discută ani în şir, fără efect. Există o formă finală, dar nu are toate avizele, ceea ce înseamnă că documentul nu există. În prezent, PUG-ul a ajuns la firma arhitectului Daniel Vişan, care a prezentat documentul, în octombrie, la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Comisia a făcut recomandări care dau fiori dezvoltatorilor imobiliari: tot Centrul, Copoul, partea de case a Păcurariului să fie zonă protejată, adică fără construcţii noi. Se încearcă acum delimitarea zonei protejate ţinând cont de interesele tuturor celor implicaţi.

 

Un subiect de care depinde totul

Aşadar, firma arhitectului Vişan delimitează acum, pe harta oraşului, care va fi, în noul PUG, zona protejată a oraşului. Cea în care nu se va putea construi, chiar şi în imediata apropiere a monumentelor. „Se face o delimitare a siturilor arhitectonice de valoare. Avem o suprafaţă foarte mare în atenţie, care nu cuprinde doar platoul central. Este şi Copoul, de la Poliţia Judeţului, pe Sărărie, pe Păcurari, cu valea Bahluiului între Podu Roş şi Podul de Piatră. În prezent, facem o delimitare justă a zonelor unde se poate construi şi unde este interzis total. De aceea şi durează o astfel de acţiune, pentru că ar fi uşor să spui că toată zona centrală este arie protejată. Dar, ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi”, explică Daniel Vişan.

 

Şi monumentele izolate sunt incluse

Arhitectul spune că acelaşi aviz va include în noul PUG şi regimul de înălţime în zona unor monumente istorice, dar şi felul în care urbaniştii vor putea face legătura cu structurile noi ce vor apărea. În plus, vor fi incluse şi monumentele istorice izolate. „Avem Cetăţuia, Frumoasa, Galata, Spitalul Socola, care tot în PUG-ul Iaşului intră, cu tot cu zonele lor. Şi acolo vor fi reglementări clare de urbanism”, mai spune arhitectul.

Acesta a prezentat deja Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice o primă variantă a delimitărilor din centru, dar le-a primit înapoi cu recomnadarea „să mai lucreze”. „Comisia face o serie de recomandări atunci când un arhitect prezintă viziunea sa. Arhitectul ţine cont de recomandări, le include în PUG pentru următoarea şedinţă. Timişoara, spre exemplu, se luptă de cinci ani la comisie cu noul PUG. Şedinţele sunt lunare. Deci, noi vom ajunge în comisie în luna decembrie, cu noile propuneri”, mai explică arhitectul Vişan.

 

Mediu, Ape, Monumente, Ministerul Dezvoltării

Viceprimarul Radu Botez spune că PUG-ul este efectiv finalizat din noiembrie 2016, iar acum este la faza obţinerii ultimelor patru avize necesare, după ce a primit deja 29. „La Mediu şi la Ape ne-au primit documentaţia, practic au aprobat-o, doar că mai este necesar, în fiecare caz, realizarea a câte unui raport de evaluare. Aceste rapoarte de evaluare se fac obligatoriu de către firme private, nu a fost buget pentru ele. Acum avem sumele, sunt în desfăşurare procedurile de achiziţie, estimăm că le vom avea în noiembrie-decembrie acest an şi primim avizele. În afară de acestea, mai sunt avizele de la Monumente, unde PUG-ul este prezentat de arhitectul Vişan, şi de la Ministerul Dezvoltării, unde va ajunge tot la o comisie”, explică Radu Botez.

Viceprimarul Iaşului spune că, de fapt, PUG-ul Iaşului este aproape de a primi toate avizele. „Comisia de Monumente este extrem de subiectivă în interpretarea pe care o are. Au cerut delimitarea unei zone de protecţie care cuprindea tot centrul, dealurile din jur. Dar, aşa ceva nu se poate. Şi aşa Iaşul va avea un regim foarte restrictiv în privinţa construcţiilor”, mai spune Botez.

Suntem unici în “aşa nu”

Dintre marile oraşe, Iaşul este singurul care funcţionează în baza unui PUG de peste 20 de ani vechime şi cu clădiri realizate prin PUZ-uri. Braşovul are PUG valabil până în 2021, Cluj-Napoca încă 5 ani, Timişoara merge pe un PUG prelungit, dar aflat încă în perioadă de valabilitate. Craiova are PUG aprobat, la fel şi Constanţa. Bucureştiul deţine PUG valabil până în 30 decembrie 2018, după ce, în 2015, în decembrie, i-a fost prelungită valabilitatea cu încă 3 ani.

Ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi

Arhitect Daniel Vişan

 

Iaşul nu va avea PUG nici în prima jumătate a lui 2018. Documentaţia este acum la firma arhitectului Daniel Vişan, care spune că se află în etapa de delimitare clară a zonei protejate din centrul oraşului.  „Zona este foarte mare. Dacă o declarăm protejată pe toată, nu se mai poate construi în centru nimic”, spune arhitectul Vişan.

Ultimul Plan Urbanistic General (PUG) valabil al Iaşului a expirat în anul 2006. Fusese realizat în 1995 şi aplicat efectiv din 1996. Ulterior, s-a mers pe „prelungiri” şi, de foarte mulţi ani, pe aprobarea de construcţii cu ajutorul unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri).

 

Fără blocuri noi în centru?

PUG-ul oraşului, „Biblia urbanismului”, documentul pe care s-ar baza orice certificat, orice autorizaţie care se eliberează la Iaşi, care ar reglementa regimuri de înălţime, zone unde se poate sau nu construi, în funcţie de dezvoltarea în perspectivă, este un subiect despre care se discută ani în şir, fără efect. Există o formă finală, dar nu are toate avizele, ceea ce înseamnă că documentul nu există. În prezent, PUG-ul a ajuns la firma arhitectului Daniel Vişan, care a prezentat documentul, în octombrie, la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Comisia a făcut recomandări care dau fiori dezvoltatorilor imobiliari: tot Centrul, Copoul, partea de case a Păcurariului să fie zonă protejată, adică fără construcţii noi. Se încearcă acum delimitarea zonei protejate ţinând cont de interesele tuturor celor implicaţi.

 

Un subiect de care depinde totul

Aşadar, firma arhitectului Vişan delimitează acum, pe harta oraşului, care va fi, în noul PUG, zona protejată a oraşului. Cea în care nu se va putea construi, chiar şi în imediata apropiere a monumentelor. „Se face o delimitare a siturilor arhitectonice de valoare. Avem o suprafaţă foarte mare în atenţie, care nu cuprinde doar platoul central. Este şi Copoul, de la Poliţia Judeţului, pe Sărărie, pe Păcurari, cu valea Bahluiului între Podu Roş şi Podul de Piatră. În prezent, facem o delimitare justă a zonelor unde se poate construi şi unde este interzis total. De aceea şi durează o astfel de acţiune, pentru că ar fi uşor să spui că toată zona centrală este arie protejată. Dar, ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi”, explică Daniel Vişan.

 

Şi monumentele izolate sunt incluse

Arhitectul spune că acelaşi aviz va include în noul PUG şi regimul de înălţime în zona unor monumente istorice, dar şi felul în care urbaniştii vor putea face legătura cu structurile noi ce vor apărea. În plus, vor fi incluse şi monumentele istorice izolate. „Avem Cetăţuia, Frumoasa, Galata, Spitalul Socola, care tot în PUG-ul Iaşului intră, cu tot cu zonele lor. Şi acolo vor fi reglementări clare de urbanism”, mai spune arhitectul.

Acesta a prezentat deja Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice o primă variantă a delimitărilor din centru, dar le-a primit înapoi cu recomnadarea „să mai lucreze”. „Comisia face o serie de recomandări atunci când un arhitect prezintă viziunea sa. Arhitectul ţine cont de recomandări, le include în PUG pentru următoarea şedinţă. Timişoara, spre exemplu, se luptă de cinci ani la comisie cu noul PUG. Şedinţele sunt lunare. Deci, noi vom ajunge în comisie în luna decembrie, cu noile propuneri”, mai explică arhitectul Vişan.

 

Mediu, Ape, Monumente, Ministerul Dezvoltării

Viceprimarul Radu Botez spune că PUG-ul este efectiv finalizat din noiembrie 2016, iar acum este la faza obţinerii ultimelor patru avize necesare, după ce a primit deja 29. „La Mediu şi la Ape ne-au primit documentaţia, practic au aprobat-o, doar că mai este necesar, în fiecare caz, realizarea a câte unui raport de evaluare. Aceste rapoarte de evaluare se fac obligatoriu de către firme private, nu a fost buget pentru ele. Acum avem sumele, sunt în desfăşurare procedurile de achiziţie, estimăm că le vom avea în noiembrie-decembrie acest an şi primim avizele. În afară de acestea, mai sunt avizele de la Monumente, unde PUG-ul este prezentat de arhitectul Vişan, şi de la Ministerul Dezvoltării, unde va ajunge tot la o comisie”, explică Radu Botez.

Viceprimarul Iaşului spune că, de fapt, PUG-ul Iaşului este aproape de a primi toate avizele. „Comisia de Monumente este extrem de subiectivă în interpretarea pe care o are. Au cerut delimitarea unei zone de protecţie care cuprindea tot centrul, dealurile din jur. Dar, aşa ceva nu se poate. Şi aşa Iaşul va avea un regim foarte restrictiv în privinţa construcţiilor”, mai spune Botez.

Suntem unici în “aşa nu”

Dintre marile oraşe, Iaşul este singurul care funcţionează în baza unui PUG de peste 20 de ani vechime şi cu clădiri realizate prin PUZ-uri. Braşovul are PUG valabil până în 2021, Cluj-Napoca încă 5 ani, Timişoara merge pe un PUG prelungit, dar aflat încă în perioadă de valabilitate. Craiova are PUG aprobat, la fel şi Constanţa. Bucureştiul deţine PUG valabil până în 30 decembrie 2018, după ce, în 2015, în decembrie, i-a fost prelungită valabilitatea cu încă 3 ani.

Ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi

Arhitect Daniel Vişan

 

Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Bodea, preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi, împreună cu vicepreşedinţii organizaţiei municipale, au prezentat, public, un fals grosolan la nivelul Primăriei Municipiului Iaşi. Mai exact, în dezbaterea publică la un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) a fost o anumită documentaţie, cu nişte indicatori clari specificaţi în schiţe, iar în Consiliu Local (CL) au fost puse alte schiţe la fundamentarea proiectului de hotărâre de CL pentru acel PUZ. Terenul la care face referire la acest PUZ este pe partea dreaptă a drumului Iaşi – Voinești, între ieşirea din Iaşi si intrarea în Miroslava.

 

Dezvoltatorii imobiliari din alte oraşe au aflat că la Iaşi se pot obţine autorizaţii avantajoase, nereglementate de PUG, şi cumpără terenuri pentru a da tunuri. E ca şi cum Poliţia dintr-un oraş nu ar avea legi care să-i pedepsească pe hoţi şi ucigaşi. Lipsa unui Plan Urbanistic General este în interesul dezvoltatorilor imobiliari, autorizaţiile dându-se pentru fiecare proiect în parte, fără a exista o perspectivă. Astfel apar blocuri între case şi se cer etaje în plus după ce a fost eliberată autorizaţia de construcţie. La Brașov și Cluj, care au PUG-uri noi, autorizațiile se dau în 20 de zile: regulile sunt clare pentru toți.

 

Faţă de alte oraşe de dimensiune asemănătoare din ţară, la Iaşi se lucrează de ani de zile fără „Biblia urbaniştilor” – Planul Urbanistic General - PUG. Cei care au de construit sunt mereu şi mereu trimişi să facă PUZ-uri (Planuri Urbanistice Zonale), proceduri greoaie, cu durată mare şi cheltuieli suplimentare, cu avize de aşteptat de la firme şi alte instituţii. Ca de obicei, răspunsul Primăriei este că se lucrează la PUG şi că documentul va fi gata cât de curând. Cel mai recent termen avansat pentru terminarea acestui plan fusese vara anului 2017, dar termenul a trecut şi acum nu se mai ştie.

 

Dezvoltatorii imobiliari din alte oraşe au aflat că la Iaşi se pot obţine autorizaţii avantajoase, nereglementate de PUG, şi cumpără terenuri pentru a da tunuri. E ca şi cum Poliţia dintr-un oraş nu ar avea legi care să-i pedepsească pe hoţi şi ucigaşi. Lipsa unui Plan Urbanistic General este în interesul dezvoltatorilor imobiliari, autorizaţiile dându-se pentru fiecare proiect în parte, fără a exista o perspectivă. Astfel apar blocuri între case şi se cer etaje în plus după ce a fost eliberată autorizaţia de construcţie. La Brașov și Cluj, care au PUG-uri noi, autorizațiile se dau în 20 de zile: regulile sunt clare pentru toți.

 

Faţă de alte oraşe de dimensiune asemănătoare din ţară, la Iaşi se lucrează de ani de zile fără „Biblia urbaniştilor” – Planul Urbanistic General - PUG. Cei care au de construit sunt mereu şi mereu trimişi să facă PUZ-uri (Planuri Urbanistice Zonale), proceduri greoaie, cu durată mare şi cheltuieli suplimentare, cu avize de aşteptat de la firme şi alte instituţii. Ca de obicei, răspunsul Primăriei este că se lucrează la PUG şi că documentul va fi gata cât de curând. Cel mai recent termen avansat pentru terminarea acestui plan fusese vara anului 2017, dar termenul a trecut şi acum nu se mai ştie.

 

După ani de scandaluri cu fostul asociat, Elan Schwartzenberg, ieșeanul a ieșit la liman. Fostul parlamentar e în faza întocmirii PUZ. Clădirea Registrului Comerțului va fi demolată, instituția căutându-și deja un alt sediu. Ani de zile s-a spus că pe-acolo va trece un pasaj suprateran, dar acesta va fi șters din noul PUG.

 

Clădirea Registrului Comerţului, barul Libertatea dar şi câteva platforme betonate dispuse pe strada Arcu vor fi demolate. În locul acestora, un cunoscut om de afaceri din Iaşi intenţionează să construiască un turn de birouri pe 10 nivele. Investiţia este estimată la 3,5 milioane de euro. Întâmplător, în arealul în care urmează să fie ridicat acest turn, în PUG-ul Iaşului este prevăzută o pasarelă supraterană căreia şefii Primăriei nu-i mai recunosc utilitatea

 

După ani de scandaluri cu fostul asociat, Elan Schwartzenberg, ieșeanul a ieșit la liman. Fostul parlamentar e în faza întocmirii PUZ. Clădirea Registrului Comerțului va fi demolată, instituția căutându-și deja un alt sediu. Ani de zile s-a spus că pe-acolo va trece un pasaj suprateran, dar acesta va fi șters din noul PUG.

 

Clădirea Registrului Comerţului, barul Libertatea dar şi câteva platforme betonate dispuse pe strada Arcu vor fi demolate. În locul acestora, un cunoscut om de afaceri din Iaşi intenţionează să construiască un turn de birouri pe 10 nivele. Investiţia este estimată la 3,5 milioane de euro. Întâmplător, în arealul în care urmează să fie ridicat acest turn, în PUG-ul Iaşului este prevăzută o pasarelă supraterană căreia şefii Primăriei nu-i mai recunosc utilitatea

 

Deputatul Marius Bodea, fost contracandidat al actualului primar de Iași, face o analiză critică a activității lui Mihai Chirica după un an de mandat.

 

„Anul trecut, pe 5 iunie, Mihai Chirica a câștigat alegerile pentru funcția de Primar. Am intrat în competiția de la alegerile locale încrezător în dorința de schimbare a ieșenilor. Majoritatea a ales schimbarea, însă, din cauza sistemului de vot dintr-un singur tur, PSD a câștigat Primăria. Au trecut 12 luni de la acel moment și niciuna dintre promisiunile candidatului Chirica nu au fost respectate de primarul Chirica”, scrie Marius Bodea într-un comunicat de presă.

Tinerii de azi vor avea barbă albă când, în sfârşit, Primăria le va da ce li se cuvine prin lege. Există o lege care spune că primăriile pot concesiona terenuri tinerilor să-şi ridice case. Fostul primar Nichita a exploatat la maximum, din punct de vedere electoral, promisiunea că va face acest lucru în Moara de Vânt, unde Primăria avea un teren în litigiu. Acum nici măcar nu mai este sigur că suprafaţa de acolo va avea această destinaţie. „Vom vedea care este locul cel mai potrivit conform noului Plan Urbanistic General”, spun reprezentanţii Primăriei. Peste 3.000 de cereri stau la sertar din cauza bâlbâielilor municipalităţii.

 

„Aprobăm noul PUG (Plan Urbanistic General n.r.) anul acesta şi împărţim parcele în Moara de Vânt”, anunţa, cu mândrie, Primăria. Acuşi se fac trei ani de la această declaraţie din iulie 2014 şi terenurile care li se cuvin tinerilor prin lege, ca să-şi facă locuinţe, nu sunt nici măcar pe hârtie. Declaraţia actualizată este că „Aprobăm PUG-ul şi apoi vedem”. Diferenţa faţă de acum aproape trei ani este că, între timp, a ieşit din ecuaţie Moara de Vânt ca loc sigur pentru această împărţire de parcele. În rest, nu s-a schimbat absolut nimic. Doar tinerii care au depus cereri sunt acum mult mai bătrâni, iar mulţi au ieşit din cursă. Avreau dreptul la teren până la 35 de ani.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Clipul zilei

Go to top