Miercuri, 24 10 2018
Schimbul de terenuri dintre un investitor privat și Primărie scoate în evidență poziția de forță pe care Mihai Chirica a impus-o ieșenilor într-o chestiune vitală pentru întregul oraș. Pentru terenul de pe IC Brătianu, firma M.CHIM trebuie să se chinuie 2-3 ani la Comisia Națională a Monumentelor ca să poată construi ceva. Dă la schimb Primăriei 6.500 mp și obține 10.000 mp în zone centrale, pe care poate construi blocuri peste blocuri, cu pofit de minim 22 milioane de euro în următorii trei ani. Exemplu: evaluarea din Smârdan, făcută de Primărie este scandaloasă: 231 euro/mp, iar la 100 m mai încolo tot Primăria a evaluat un teren similar la 551 euro/mp. Pe Elena Doamna, M.Chim deține doar 300 mp, iar Primăria îi completează cu încă 1.400 mp. În spate la BRD, pe A. Panu, se mai pot construi 3 turnuri. Doi oameni, Chirica și vicele Harabagiu, iau hotărâri de zeci de milioane de euro fără să facă PUG, fără inventariere, fără dezbateri reale.

 

Nici a treia oară nu le-a ieșit. Cel mai mare tun imobiliar din istoria Iașului a fost, cel puțin pentru moment, tras pe linie moartă. Cuplul Mihai Chirica, primar, și Gabriel Harabagiu, viceprimar, voia să bage Primăria într-un schimb dezastruos pentru oraș. Ar fi vrut să cedeze aproape 10.000 mp unui privat în schimbul a doar 7.000 mp argumentând cu iluzoria construcție a unui nou sediu pentru Operă, în fapt un simplu alibi. În schimb, firma M.Chim ar fi înregistrat profituri fabuloase, de ordinul zecilor de milioane de euro.

Schimbul de terenuri dintre un investitor privat și Primărie scoate în evidență poziția de forță pe care Mihai Chirica a impus-o ieșenilor într-o chestiune vitală pentru întregul oraș. Pentru terenul de pe IC Brătianu, firma M.CHIM trebuie să se chinuie 2-3 ani la Comisia Națională a Monumentelor ca să poată construi ceva. Dă la schimb Primăriei 6.500 mp și obține 10.000 mp în zone centrale, pe care poate construi blocuri peste blocuri, cu pofit de minim 22 milioane de euro în următorii trei ani. Exemplu: evaluarea din Smârdan, făcută de Primărie este scandaloasă: 231 euro/mp, iar la 100 m mai încolo tot Primăria a evaluat un teren similar la 551 euro/mp. Pe Elena Doamna, M.Chim deține doar 300 mp, iar Primăria îi completează cu încă 1.400 mp. În spate la BRD, pe A. Panu, se mai pot construi 3 turnuri. Doi oameni, Chirica și vicele Harabagiu, iau hotărâri de zeci de milioane de euro fără să facă PUG, fără inventariere, fără dezbateri reale.

 

Nici a treia oară nu le-a ieșit. Cel mai mare tun imobiliar din istoria Iașului a fost, cel puțin pentru moment, tras pe linie moartă. Cuplul Mihai Chirica, primar, și Gabriel Harabagiu, viceprimar, voia să bage Primăria într-un schimb dezastruos pentru oraș. Ar fi vrut să cedeze aproape 10.000 mp unui privat în schimbul a doar 7.000 mp argumentând cu iluzoria construcție a unui nou sediu pentru Operă, în fapt un simplu alibi. În schimb, firma M.Chim ar fi înregistrat profituri fabuloase, de ordinul zecilor de milioane de euro.

Soții Jorj și Emilia Dobresanciuc i-au dat un Ikarus de 70.000 de euro la un preț infim. Autorul celor mai controversate proiecte imobiliare din Iași are un secret straniu: avionul său de agrement e practic primit cadou de la familia Dobresanciuc. Cu doi ani în urmă declara tot pentru REPORTER că a dat pe el 40.000 de euro și că e luat în comun cu o altă persoană. Când l-a luat, avionul era un SH de 6 ani, valoarea de piață fiind de 40.000 de euro. Motivul subevaluării: eludarea impozitelor la încasare.


Fix 2.000 de euro, cât o Dacie Logan din 2005, plină de rugină și cu 130.000 de kilometri la bord. Atât a plătit și arhitectul Marian Jan Chirița pe avionul de tip Ikarus C42 B pe care l-a achiziționat în primăvara anului 2014.

Soții Jorj și Emilia Dobresanciuc i-au dat un Ikarus de 70.000 de euro la un preț infim. Autorul celor mai controversate proiecte imobiliare din Iași are un secret straniu: avionul său de agrement e practic primit cadou de la familia Dobresanciuc. Cu doi ani în urmă declara tot pentru REPORTER că a dat pe el 40.000 de euro și că e luat în comun cu o altă persoană. Când l-a luat, avionul era un SH de 6 ani, valoarea de piață fiind de 40.000 de euro. Motivul subevaluării: eludarea impozitelor la încasare.


Fix 2.000 de euro, cât o Dacie Logan din 2005, plină de rugină și cu 130.000 de kilometri la bord. Atât a plătit și arhitectul Marian Jan Chirița pe avionul de tip Ikarus C42 B pe care l-a achiziționat în primăvara anului 2014.

Deputatul Marius Bodea, împreună cu aleșii locali PNL Iași, au participat ieri, 12 aprilie, la protestul de pe Esplanada Oancea inițiat de către cetățenii din zonă, nemulțumiți că acolo urmează să se construiască trei blocuri care vor distruge spațiile verzi, spațiile de joacă pentru copii și care vor sufoca întreaga zonă.
Comuna din coasta Iașului are PUG din 2014, ceea ce la noi nu există: fără blocuri între case. La buget intră investiții din fonduri proprii: drumuri, gaz și apă. Apoi sunt fondurile europene: opt drumuri comunale și trotuare. La urmă, banii din PNDL: canalizări. Cu câteva sute de mii de lei se fac terenuri de sport și parcuri, arătând că aceste investiții sunt rapide și la îndemână chiar și pentru o comună.

 

Pentru 2018, Primăria Tomești are planuri mari. Pe lângă proiectele începute anul trecut, a căror bugetare se duce și în 2018, vor fi începute altele. „La Tomești ne gândim în primul rând la calitatea vieții oamenilor care trăiesc aici. De aceea investim cu prioritate în infrastructură, în parcuri, în terenuri de sport. Din același motiv nu permitem și nu vom permite niciodată construirea de blocuri în apropierea caselor”, spune primarul Ștefan Timofte.

Comuna din coasta Iașului are PUG din 2014, ceea ce la noi nu există: fără blocuri între case. La buget intră investiții din fonduri proprii: drumuri, gaz și apă. Apoi sunt fondurile europene: opt drumuri comunale și trotuare. La urmă, banii din PNDL: canalizări. Cu câteva sute de mii de lei se fac terenuri de sport și parcuri, arătând că aceste investiții sunt rapide și la îndemână chiar și pentru o comună.

 

Pentru 2018, Primăria Tomești are planuri mari. Pe lângă proiectele începute anul trecut, a căror bugetare se duce și în 2018, vor fi începute altele. „La Tomești ne gândim în primul rând la calitatea vieții oamenilor care trăiesc aici. De aceea investim cu prioritate în infrastructură, în parcuri, în terenuri de sport. Din același motiv nu permitem și nu vom permite niciodată construirea de blocuri în apropierea caselor”, spune primarul Ștefan Timofte.

Președintele Organizației Municipale PNL Iași, Marius Bodea, a lansat joi campania „Salvează Iașul“, ocazie cu care a lansat atacuri dure la adresa primarului Mihai Chirica.

„Sunt cel puțin trei motive pentru care lansăm această campanie civică. În primul rând, dorim să informăm ieșenii în legătură cu drepturile pe care le au atunci când sunt abuzați de hoasul din urbanism: blocuri construite printre case, pe spații verzi, fără autorizații de construire, fără a respecta regimul de înălțime.

Un al doilea motiv este de conștientizare a ieșenilor ce înseamnă haos urbanistic și cum va arăta orașul nostru peste câțiva ani. Fără un Plan de Urbanism General actualizat, cuplat la nevoile noastre de astăzi, Iașul va fi un oraș al trecutului.

În al treilea rând, dorim să spunem «Stop abuzurilor din Primăria Iași!» Rechinii imobiliari fac tot ce pot pentru a-și maximiza profitul, iar Primăria nu face nimic pentru a stopa asta“, spune Marius Bodea.

Lansare la surparea lui Niculiță

Lansarea campaniei s-a făcut în cadrul unei conferințe de presă neconvenționale, organizate la fostul rond CUG, vizavi de locul unde s-a surpat un tortuar din cauza blocului de 12 etaje, care se construiește în apropiere.

„Am ales simbolic acest loc deoarece aici se construiește un bloc de 12 etaje, care a creat probleme serioase de structură în această zonă. S-a surpat trotuarul. Carosabilul este și el afectat, la fel ca și biserica din spatele construcției și nimeni nu face nimic“, a adăugat șeful liberalilor ieșeni.

„Chirica, șeful rechinilor imobiliari“

Deputatul liberal îl consideră pe Chirica șeful rechinilor imobiliari din oraș.

„În ce loc civilizat din lumea asta ați văzut ca la cumătria primarului acesta să stea la masă cu toți rechinii imobiliari din oraș, un cartel imobiliar patronat de Mihai Chirica, acest «Pablo Escobar de Bahlui!» În ce oraș civilizat ați văzut ca în Consiliul Local jumătate dintre consilierii apropiați primarului să fie rechini imobiliari cu interese directe“, menționează deputatul liberal.

Acesta consideră că prin această campanie se va putea face auzită orice voce nemulțumită de modul haotic și fără respectarea legii în care se construiește în Iași: „Ieșenii protestează în proximitatea unde locuiesc în legătură cu abuzurile urbanistice, dar vocea lor nu este băgată în seamă. Avem platforme de comunicare prin care vrem să adunăm toate problemele ieșenilor legate de acest subiect, să le facem auzite și să găsim o rezolvare.“

Nu există o viziune pe 50-100 de ani

Expertul tehnian judiciar pe rezistența construcțiilor Cosmin Scurtu a acuzat faptul că lipsa unei viziuni pe termen lung și foarte lung duce la apariția unor construcții care nu respectă niciun plan urbanistic.

„În activitatea profesională mi-am dat seama că neregulile în domeniul urbanistic își au două surse. Prima este lipsa unui PUG, ce permite tot soiul de artificii și aberații urbanistice și o primărie ce perpetuează această stare de ilegalitate. Cetățenii nu-și cunosc drepturile, iar starea noastră de pasivitate este sancționat prin construirea unor clădiri urâte, nefuncționale, care până la urmă ne reduc viața. Așa ajungem la blocuri între case, pe spațiile verzi. Sper prin această campanie să conștientizăm riscurile și să-I determinăm pe cei în măsură să salveze orașul. Primăria ar trebui să facă niște planuri urbanistice pentru următorii 50-100 de ani, n ude pe azi pe mâine, fără să țină cont de vreo regulă. În calitate de expert, eu am avut ocazia să văd foarte multe situații unde se construiește fără avzie, cu falsuri grosolane“, zice Cosmin Scurtu.

În proces cu Primăria de 18 de ani

La lansarea campaniei a participat și Ioana Lăzăroaia, o ieșeancă ce înceracă de 18 ani să obțină 500 de metri de teren în zona CUG, fără sorți de izbândă, în condiiile în care dezvoltatori imobiliari au primit terenuri mult mai mari în acea zonă.

„Mă judec cu Primăria Iași din 2000. Curtea de Apel a decis ca Primăria Iași să-mi dea teren sau, dacă nu, bani pentru suprafața de 500 mp pe care o dețin aici în apropiere, în CUG. Primăria mi-a spus că nu este teren care să-mi fie dat înapoi, dar s-a găsit teren pentru construirea acestui bloc de 12 etaje. S-a găsit teren pentru un alt dezvoltator imobiliar aproape de Lidl. Mi s-a sugerat să merg la Fondul Proprietatea și să mi se dea 26 de euro pentru un metru pătrat, pentru că nu voi vedea niciodată acel teren. Pe terenul meu a fost făcut un parc de joacă de către Coca Cola, în campania electorală, după care municipalitatea a transferat terenul în domeniul public“, menționează ieșeanca.

Majoritatea PSD-ALDE-PMP-Postolache au mai dat „undă verde”, in Consiliul Local Iași, la construirea unor proiecte imobiliare în zone fără acces rutier corespunzător, fără realizarea numărului de locuri de parcare prevăzut prin HCL 425/2007, fără realizarea de spaţii verzi sau spaţii de joacă, aşa cum prevede legea.

De exemplu, consilierul local PNL Răzvan Timofciuc a atras atenţia că aprobarea PUZ-rilor pentru construcţia de locuinţe colective, spaţii comerciale şi birouri, al căror trafic se va « vărsa » în str. Melodiei (vezi hartă – denumire 8 blocuri zona Smârdan), din zona Smârdan, va conduce la blocarea traficului rutier.

„Strada are o lăţime de 3.5 m, cu un singur sens, şi va trebui să asigure traficul pentru aproximativ 600 de apartamente, câte se estimează că se vor construi în urma aprobarii PUZ-urilor din zonă (vezi hartă). Faptul că, în mod ridicol, primarul şi acoliţii lui m-au acuzat că „am confundat străzile”, când aproape tot traficul pentru aceste blocuri se va „vărsa” în str. Melodiei, nu pe Bulevardul D. Mangeron, aşa cum susţin ei, arată că aceşti oameni şi-au pierdut raţiunea. Pe Bulevardul D. Mangeron „se va vărsa” maxim 10% din traficul ce va fi generat de imobilul aprobat pentru ICPE TRAFIL S.A. Ei încearcă să „truncheze” realitatea. Ei cred că şmecheriile cu denumirea aiuritoare a proiectelor de hotărâre şi străzilor ne duc în eroare. Se înşeală. Primarul Chirica, în calitate de preşedinte al Comisiei de Circulaţie din cadrul Primăriei, la presiunea cetăţenilor din zonă, a cerut investitorilor realizarea unui studiu de trafic pentru zona Smârdan. Acest lucru nu s-a mai întâmplat”, a declarat Răzvan Timofciuc, consilier local PNL Iaşi.

Consilierii locali PNL reiterează faptul că susţin dezvoltarea sustenabilă a oraşului şi solicită imperios primarului Chirica şi majorităţii PSD să urgenteze aprobarea unui Plan Urbanistic General (PUG) actualizat la realităţile sociale şi economice ale oraşului.

Iaşul nu va avea PUG nici în prima jumătate a lui 2018. Documentaţia este acum la firma arhitectului Daniel Vişan, care spune că se află în etapa de delimitare clară a zonei protejate din centrul oraşului.  „Zona este foarte mare. Dacă o declarăm protejată pe toată, nu se mai poate construi în centru nimic”, spune arhitectul Vişan.

Ultimul Plan Urbanistic General (PUG) valabil al Iaşului a expirat în anul 2006. Fusese realizat în 1995 şi aplicat efectiv din 1996. Ulterior, s-a mers pe „prelungiri” şi, de foarte mulţi ani, pe aprobarea de construcţii cu ajutorul unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri).

 

Fără blocuri noi în centru?

PUG-ul oraşului, „Biblia urbanismului”, documentul pe care s-ar baza orice certificat, orice autorizaţie care se eliberează la Iaşi, care ar reglementa regimuri de înălţime, zone unde se poate sau nu construi, în funcţie de dezvoltarea în perspectivă, este un subiect despre care se discută ani în şir, fără efect. Există o formă finală, dar nu are toate avizele, ceea ce înseamnă că documentul nu există. În prezent, PUG-ul a ajuns la firma arhitectului Daniel Vişan, care a prezentat documentul, în octombrie, la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Comisia a făcut recomandări care dau fiori dezvoltatorilor imobiliari: tot Centrul, Copoul, partea de case a Păcurariului să fie zonă protejată, adică fără construcţii noi. Se încearcă acum delimitarea zonei protejate ţinând cont de interesele tuturor celor implicaţi.

 

Un subiect de care depinde totul

Aşadar, firma arhitectului Vişan delimitează acum, pe harta oraşului, care va fi, în noul PUG, zona protejată a oraşului. Cea în care nu se va putea construi, chiar şi în imediata apropiere a monumentelor. „Se face o delimitare a siturilor arhitectonice de valoare. Avem o suprafaţă foarte mare în atenţie, care nu cuprinde doar platoul central. Este şi Copoul, de la Poliţia Judeţului, pe Sărărie, pe Păcurari, cu valea Bahluiului între Podu Roş şi Podul de Piatră. În prezent, facem o delimitare justă a zonelor unde se poate construi şi unde este interzis total. De aceea şi durează o astfel de acţiune, pentru că ar fi uşor să spui că toată zona centrală este arie protejată. Dar, ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi”, explică Daniel Vişan.

 

Şi monumentele izolate sunt incluse

Arhitectul spune că acelaşi aviz va include în noul PUG şi regimul de înălţime în zona unor monumente istorice, dar şi felul în care urbaniştii vor putea face legătura cu structurile noi ce vor apărea. În plus, vor fi incluse şi monumentele istorice izolate. „Avem Cetăţuia, Frumoasa, Galata, Spitalul Socola, care tot în PUG-ul Iaşului intră, cu tot cu zonele lor. Şi acolo vor fi reglementări clare de urbanism”, mai spune arhitectul.

Acesta a prezentat deja Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice o primă variantă a delimitărilor din centru, dar le-a primit înapoi cu recomnadarea „să mai lucreze”. „Comisia face o serie de recomandări atunci când un arhitect prezintă viziunea sa. Arhitectul ţine cont de recomandări, le include în PUG pentru următoarea şedinţă. Timişoara, spre exemplu, se luptă de cinci ani la comisie cu noul PUG. Şedinţele sunt lunare. Deci, noi vom ajunge în comisie în luna decembrie, cu noile propuneri”, mai explică arhitectul Vişan.

 

Mediu, Ape, Monumente, Ministerul Dezvoltării

Viceprimarul Radu Botez spune că PUG-ul este efectiv finalizat din noiembrie 2016, iar acum este la faza obţinerii ultimelor patru avize necesare, după ce a primit deja 29. „La Mediu şi la Ape ne-au primit documentaţia, practic au aprobat-o, doar că mai este necesar, în fiecare caz, realizarea a câte unui raport de evaluare. Aceste rapoarte de evaluare se fac obligatoriu de către firme private, nu a fost buget pentru ele. Acum avem sumele, sunt în desfăşurare procedurile de achiziţie, estimăm că le vom avea în noiembrie-decembrie acest an şi primim avizele. În afară de acestea, mai sunt avizele de la Monumente, unde PUG-ul este prezentat de arhitectul Vişan, şi de la Ministerul Dezvoltării, unde va ajunge tot la o comisie”, explică Radu Botez.

Viceprimarul Iaşului spune că, de fapt, PUG-ul Iaşului este aproape de a primi toate avizele. „Comisia de Monumente este extrem de subiectivă în interpretarea pe care o are. Au cerut delimitarea unei zone de protecţie care cuprindea tot centrul, dealurile din jur. Dar, aşa ceva nu se poate. Şi aşa Iaşul va avea un regim foarte restrictiv în privinţa construcţiilor”, mai spune Botez.

Suntem unici în “aşa nu”

Dintre marile oraşe, Iaşul este singurul care funcţionează în baza unui PUG de peste 20 de ani vechime şi cu clădiri realizate prin PUZ-uri. Braşovul are PUG valabil până în 2021, Cluj-Napoca încă 5 ani, Timişoara merge pe un PUG prelungit, dar aflat încă în perioadă de valabilitate. Craiova are PUG aprobat, la fel şi Constanţa. Bucureştiul deţine PUG valabil până în 30 decembrie 2018, după ce, în 2015, în decembrie, i-a fost prelungită valabilitatea cu încă 3 ani.

Ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi

Arhitect Daniel Vişan

 

Pagina 2 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top