Joi, 18 10 2018
Miză uriașă: un sistem de ore suplimentare care triplează veniturile profesorilor. Anul trecut, Ministerul Educației a reglementat mai precis sistemul de învățământ „Școală după școală”. Trebuie mai multe acte, este stabilită o durată maximă, introducerea banilor în circuitul fiscal și o monitorizare din partea Inspectoratului. O singură școală a depus proiect la Inspectorat, după cum spunea Metodologia. Cu toate acestea, mai multe unități de învățământ organizează astfel de programe.

Organizarea, după orele de curs, a programelor „școala după școală“ sau „after-school”, așa cum sunt cunoscute, dă bătăi mari de cap directorilor și profesorilor din unitățile de învățământ. Deși Ministerul Educației a modificat, încă de anul trecut, printr-un Ordin, modul de organizare al acestor proiecte, sunt școli în Iași care organizează aceste programe la limita legii. Sistemul after-school aduce sume frumoase cadrelor didactice implicate, multe dintre acestea încasând lunar sume de până la trei ori mai mari decât salariul.

Miză uriașă: un sistem de ore suplimentare care triplează veniturile profesorilor. Anul trecut, Ministerul Educației a reglementat mai precis sistemul de învățământ „Școală după școală”. Trebuie mai multe acte, este stabilită o durată maximă, introducerea banilor în circuitul fiscal și o monitorizare din partea Inspectoratului. O singură școală a depus proiect la Inspectorat, după cum spunea Metodologia. Cu toate acestea, mai multe unități de învățământ organizează astfel de programe.

Organizarea, după orele de curs, a programelor „școala după școală“ sau „after-school”, așa cum sunt cunoscute, dă bătăi mari de cap directorilor și profesorilor din unitățile de învățământ. Deși Ministerul Educației a modificat, încă de anul trecut, printr-un Ordin, modul de organizare al acestor proiecte, sunt școli în Iași care organizează aceste programe la limita legii. Sistemul after-school aduce sume frumoase cadrelor didactice implicate, multe dintre acestea încasând lunar sume de până la trei ori mai mari decât salariul.

Anul şcolar care va urma ar putea stabili un record la numărul redus de săptămâni de studiu. Fragmentarea repetată a perioadelor de studiu ar putea avea efecte negative asupra elevilor. „Copiii sunt scoşi din ritmul de învăţare”, spune un părinte. Profesorul Camelia Gavrilă nu este de acord: „Cred că zilele libere şi săptămânile de vacanţă îşi au rolul lor”.

 

Multe zile de vacanţă şi din ce în ce mai puţină carte. Aşa pare să fie „trendul” în învăţământul românesc. Anul şcolar în curs a debutat pe 11 septembrie şi însumează, în teorie, 167 de zile lucrătoare, adică 35 de săptămâni. Primul semestru s-a încheiat pe 2 februarie, iar cel de-al doilea a început pe 12 februarie şi se va încheia pe 15 iunie. Luând în calcul perioada decembrie 2017-iunie 2018, numărul efectiv de săptămâni în care se fac ore este de 14, iar perioada de timp liber al elevilor este de nouă săptămâni.

Anul şcolar care va urma ar putea stabili un record la numărul redus de săptămâni de studiu. Fragmentarea repetată a perioadelor de studiu ar putea avea efecte negative asupra elevilor. „Copiii sunt scoşi din ritmul de învăţare”, spune un părinte. Profesorul Camelia Gavrilă nu este de acord: „Cred că zilele libere şi săptămânile de vacanţă îşi au rolul lor”.

 

Multe zile de vacanţă şi din ce în ce mai puţină carte. Aşa pare să fie „trendul” în învăţământul românesc. Anul şcolar în curs a debutat pe 11 septembrie şi însumează, în teorie, 167 de zile lucrătoare, adică 35 de săptămâni. Primul semestru s-a încheiat pe 2 februarie, iar cel de-al doilea a început pe 12 februarie şi se va încheia pe 15 iunie. Luând în calcul perioada decembrie 2017-iunie 2018, numărul efectiv de săptămâni în care se fac ore este de 14, iar perioada de timp liber al elevilor este de nouă săptămâni.

Un absolvent al Colegiului Naţional de Artă „Octav Băncilă” Iaşi, care a susţinut examenul de bacalaureat în sesiunea de toamnă, a reuşit să obţină nota 10 la Istorie, după ce înainte de contestaţii a fost notat cu 3,70.

 

Situaţie neobişnuită la o şcoală cu prestigiu din Iaşi. Pentru că sunt prea mulţi elevi înscrişi, șefii din Educaţie au decis să mute forţat sute de copii la alte unităţi de învăţământ mai slabe. Părinţii au ieşit în stradă şi cer explicaţii inspectoratului.

 

Patru sute de elevi înscrişi la o şcoală de renume din Iaşi s-au trezit peste noapte că vor fi mutaţi la alte unităţi de învăţământ. Doar în acte, dar părinţii sunt revoltaţi. Spun că la finalul studiilor copiii vor primi diplome de la şcoli cotate mult mai slab.

 

Irina Cosovanu este profesorul ieșean care va conduce, pentru încă 4 ani, destinele Asociației, care este afiliată la Federația Internațională a Profesorilor de Limba Franceză. (http://fipf.org/ )

 

Doi ieșeni au inventat roata: curs de 4 ore la Chișinău pentru un atestat de „stagiu internațional” la care au participat sute de profesori disperați să ia examenele din octombrie. Conform anunțurilor lansate online, cu acoperire națională, patronii Euro Personal SRL recunosc că pe diplomă apare mențiunea „curs internațional de 4 ore”. În cazul unor participanți, hârtia a fost luată în considerare, în cazul altora nu. Curs internațional înseamnă cu totul altceva: Erasmus, Comenius, Socrate. Pentru aerul de „internațional” firma se acoperă cu un partener din Moldova. Societatea respectivă are în obiectul de activitate transporturi de mărfuri, comerț cu produse chimice, comerț cu alcool și țigări și nici o legătură cu managementul educațional. ISJ Prahova, unde comisiiile au aruncat la coș hârtia: „Să fim serioși. Acesta nu este curs internațional de formare”.

 

Pe 20 septembrie apărea metodologia publicată de Ministerul Educației pentru concursul de directori de școli și, în mai puțin de o lună, o firmă din Iași punea pe roate o afacere care specula perfect oportunitatea.
În grila de evaluare a candidaților se acorda 1 punct din minimul de 10 necesare pentru un stagiu de specializare la nivel internațional. Colateral, tot un punct se acorda pentru titlul de doctor. Dar prin Euro Personal Iași un profesor își putea echivala cursurile de doctorat cu un efort minim: o excursie de-o zi la Chișinău, cu doar patru ore de seminar și-o masă la prânz. Perfect legal, cu doar 500 de lei. Și aproape 500 de profesori au urmat „cursul internațional”, promovat intens în toate județele de soții Cristina și Puiu Sofronia, patronii Europersonal.

 

Totul e să treci granița

Portița legală o reprezintă faptul că metodologia nu definește clar ce înseamnă „curs internațional”, însă cutuma din sistemul de învățământ acceptă minim 12 ore întinse pe parcursul a 2-3 zile, la finalul cărora se emite un certificat de formare care atestă că participantul a acumulat niște cunoștințe.
Pe 21 septembrie, imediat după apariția metodologiei pentru concursurile de directori de școli, SC Euro Personal a declanșat promovarea pe grupurile dedicate pe Facebook a unui curs internațional cu durata de-o zi. În realitate, era jumătate de zi, 4 ore, plecai dimineața din Iași și te întorceai la prânz.
Pe grupul din Facebook „Concurs directori 2016”, unde proprietarii firmei Euro Personal își fac o reclamă agresivă, este menționat și numele unui partener din Republica Moldova, implicat în acțiune. În realitate, SC Cristador Plus SRL din Chișinău, care aparține Fedorei Caduc, s-a ocupat strict de spațiul în care s-a desfășurat cursul – amfiteatrul unei facultăți. „Firma din Chișinău asigură locația, cei din Iași se ocupă cu formarea. Se merge în Chișinău pentru că acolo se poate demonstra că ai părăsit țara”, ne-a explicat Cristina N., profesor din Iași care a participat la curs.
Aceasta mai povestește că, după achitarea taxei de 500 de lei, a urmat drumul cu autocarul. „Ni s-a asigurat o masă și pe urmă am mers în sala unei facultăți. Acolo s-a desfășurat totul. Am pornit la 8 din Iași, am ajuns seara înapoi. Se stă mult la vamă”, a mai spus Cristina N.

 

Puiu și Cristina Sofronia, soț și soție, s-au mișcat repede, dând o lecție de antreprenoriat: promovare agresivă pe Internet și specularea lacunelor din lege

ISJ Prahova: nu e curs internațional

Dacă în județele din Moldova treaba a mers bine și, cu ceva excepții, comisiile au punctat hârtia de participare la cursul de la Chișinău drept specializare internațională, la Prahova nu s-a întâmplat așa. ISJ a decis că acea hârtie nu poate fi trecută la stagii internaționale din mai multe motive. “Din ce-am văzut, au o promovare foarte agresivă în mediul online. Din păcate, multora nu le-a folosit, a fost făcut la limită. Noi am verificat și am aflat că are 4 ore. În nici un caz nu poate fi considerat stagiu de formare. În metodologie nu există detalii cu privire la durată, dar avem o practică în domeniu. Bunul simț spune că un curs real și util are măcar 12 ore. Asta înseamnă două zile a câte 6 ore, sau 3 zile a câte 4 ore. Atunci poți spune că ai participat la un curs de formare internațional”, a explicat Aurel Graur, purtătorul de cuvânt al ISJ Prahova.



Profesorii vor ceva rapid și acceptat

Alte cadre didactice au povestit pentru REPORTER DE IAȘI: „Noi nu știm exact de ce nu a fost punctat. Știu însă că multe comisii nu au luat în seamă acea hârtie. Aș face cursul dacă aș fi sigură că mi se punctează, dar dacă am această îndoială nu știu ce să fac. Am să cer, împreună cu un coleg, o diplomă de participare să văd exact ce scrie pe ea. Din ce am înțeles, problema a fost cu durata”, ne-a spus Roxana N., profesor din Ploiești.
Cristina Sofronia, administrator al SC Euro Personal, neagă problemele de recunoaștere a cursului: „Nu am auzit că nu s-ar puncta. A existat un singur caz la Ploiești, în care nu a fost luată în considerare hârtia. Nu avem explicații. Dar, în alte sute de cazuri, acea hârtie a fost perfect valabilă”. Patroana firmei de formare susține că legalitatea actului e demonstrată de trecerea vămii de la Sculeni. În sens strict, e „curs internațional”.

 

Cutuma în domeniul educațional acceptă cursuri minime de 12 ore. La Iași, regula este de minim 16 ore. La Chișinău au durat doar 4 ore

Regulile unui curs internațional

Reprezentanții ISJ Prahova explică faptul că ei înțeleg prin curs internațional altceva. „Metodologia de concurs face trimitere către cursurile Erasmus Plus sau care s-au desfașurat în trecut: Comenius, Socrate etc. Acestea sunt finanțate din fonduri europene, profesorii primesc granturi, nu plătesc nimic din buzunar și se întorc de acolo cu un certificat de formare care atestă că au căpătat niște competențe. Este un document oficial, recunoscut de stat. Și avem aceste precedente. Prin Erasmus sunt activități de formare de măcar 3 zile – conferințe, seminarii. Și acestea sunt considerate evenimente de formare continuă. Din păcate, sistemul a permis apariția unor asemenea sinecuri”, a mai spus profesorul Aurel Graur de la ISJ Prahova.
Pe site-ul Erasmus Plus, program prin care cadrele didactice pot beneficia de cursuri de formare internaționale, există 23 de cursuri afișate. Înscrierile se fac prin intermediul școlilor, existând niște criterii de eligibilitate. Fiecare curs are durata de cel puțin 3 zile, până la 6 zile, indiferent de țara din Europa unde se desfășoară. Participanții primesc, la final, un certificat. Chiar profesori care au intrat în grupul Concurs directori 2016 vorbesc despre Erasmus Plus ca fiind un curs serios și spun că ceea ce face Euro Personal duce ideea de curs internațional în derizoriu. În plus, chiar pe site-ul Euro Personal, nu apare nicăieri acest curs, în afară de cele două anunțuri care vorbesc despre organizarea unor evenimente pe 30 septembrie și 12 noiembrie.

 

ISJ Iași nu agreează cursul Euro Personal

ISJ Iași, în tradiția sa, a dat un răspuns întortecheat și diplomatic. Purtătoarea de cuvânt, Sabina Manea, menționează, din capul locului că „în Anexa 3 se precizează că se poate acorda 1 punct pentru stagii de perfecționare în management educațional, în străinătate. Nu apar alte condiții, precizări, detalieri sau punctaje intermediare. Considerăm că ar fi fost util și corect ca grilele de evaluare să conțină rafinări ale punctajelor în funcție de relevanța, durata și calitatea cursurilor propuse”.

 

Prin Sabina Manea, ISJ nu recunoaște teoretic acest curs, dar practic nu-l contestă

Responsabilitatea este a comisiei

Prof. Sabina Manea lămurește și paradoxul acceptării totuși acestui curs în evaluarea profesorilor din Iași, deși oficial ISJ nu l-a agreat, refuzând, de altfel, să-l includă în oferta publică postată pe site-ul instituției: „Pentru fiecare candidat, evaluarea CV-ului se face în plenul comisiei de concurs, după vizualizarea documentelor încărcate de candidat în prealabil, comisia asumându-și răspunderea pentru punctajele acordate. Nu ne putem pronunța asupra calității ofertelor de formare pe care le publică agenții privați”.

„Este curs internațional pentru că se desfășoară pe teritoriul altui stat. Odată ce în anexa ministerului și în ordin nu se precizează un număr minim de ore sau o dată anterioară până la care ar fi trebuit obținută diploma, mi se pare un abuz să nu fie recunocută diploma. Candidații din Prahova ar trebui să se îndrepte împotriva ISJ. Este un curs internațional care îndeplinește toate criteriile din legislație.” Cristina Sofronia, acționar și administrator Euro Personal

 

O perfecționare la Iași: minim 16 ore
Purtătoarea de cuvânt a ISJ a menționat că singurul partener acceptat este Casa Corpului Didactic (CCD) „Spiru Haret” Iași: „Este singura instituție care oferă cursuri de formare pentru calitatea cărora putem garanta”. CCD acordă certificate de formare pentru minimum 16 ore de curs. Sabina Manea nu s-a pronunțat dacă ISJ Iași va cere reverificarea dosarelor care au cursul ținut de Euro Personal la Chișinău.
„Apreciem că durata de 4 ore este adecvată doar unei conferințe, unei mese rotunde sau unei dezbateri, dar cursurile de formare (fie că este vorba despre cursuri acreditate sau nu), au în general o durată de 6-8 ore/zi, pe parcursul a minimum 2-3 zile”, a concluzionat reprezentanta ISJ Iași.

 

Tema cursului Euro Personal ținut la Chișinău
„Legătura dintre formarea profesională, managementul educațional și respectul de sine al cadrului didactic”.

 

Rețeta afacerii: 30.000 de euro profit curat într-o lună

Proprietarii Euro Personal se laudă pe Facebook că aproximativ 500 de profesori au fost la Chișinău la cursul organizat pe 30 septembrie. Aceasta înseamnă 250.000 de lei încasați, circa 56.000 de euro. Fiecare cursant a plătit 500 de lei, adică 112 euro.
Un calcul empiric arată că transportul a costat 10 euro/cursant, masa – 20 de euro, iar închiriatul sălii – 2 euro/cursant și trainerul încă 2 euro pentru fiecare aplicant. Cu maxim 35 de euro, profitul pe cursant al firmei soților Sofronia ar fi de 77 euro, Euro Personal nefiind plătitoare de TVA. După ce scădem și impozitul pe profit, la 500 de clienți rămân 30.000 de euro curați făcuți într-o lună. Afacerea a mers ca pe roate.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere


Semn că ideea e bună, Cristina Sofronia a anunțat deja un nou curs, în aceleași condiții, ce urmează să fie ținut la Chișinău pe 12 noiembrie. Piață încă există, pentru că în mediul preuniversitar se zvonește că, la școlile unde nu a promovat niciun director, vor fi numiți cadre didactice cu delegație și că un nou concurs se va ține în februarie 2017. E rost de încă 30.000 de euro.

Doi ieșeni au inventat roata: curs de 4 ore la Chișinău pentru un atestat de „stagiu internațional” la care au participat sute de profesori disperați să ia examenele din octombrie. Conform anunțurilor lansate online, cu acoperire națională, patronii Euro Personal SRL recunosc că pe diplomă apare mențiunea „curs internațional de 4 ore”. În cazul unor participanți, hârtia a fost luată în considerare, în cazul altora nu. Curs internațional înseamnă cu totul altceva: Erasmus, Comenius, Socrate. Pentru aerul de „internațional” firma se acoperă cu un partener din Moldova. Societatea respectivă are în obiectul de activitate transporturi de mărfuri, comerț cu produse chimice, comerț cu alcool și țigări și nici o legătură cu managementul educațional. ISJ Prahova, unde comisiiile au aruncat la coș hârtia: „Să fim serioși. Acesta nu este curs internațional de formare”.

 

Pe 20 septembrie apărea metodologia publicată de Ministerul Educației pentru concursul de directori de școli și, în mai puțin de o lună, o firmă din Iași punea pe roate o afacere care specula perfect oportunitatea.
În grila de evaluare a candidaților se acorda 1 punct din minimul de 10 necesare pentru un stagiu de specializare la nivel internațional. Colateral, tot un punct se acorda pentru titlul de doctor. Dar prin Euro Personal Iași un profesor își putea echivala cursurile de doctorat cu un efort minim: o excursie de-o zi la Chișinău, cu doar patru ore de seminar și-o masă la prânz. Perfect legal, cu doar 500 de lei. Și aproape 500 de profesori au urmat „cursul internațional”, promovat intens în toate județele de soții Cristina și Puiu Sofronia, patronii Europersonal.

 

Totul e să treci granița

Portița legală o reprezintă faptul că metodologia nu definește clar ce înseamnă „curs internațional”, însă cutuma din sistemul de învățământ acceptă minim 12 ore întinse pe parcursul a 2-3 zile, la finalul cărora se emite un certificat de formare care atestă că participantul a acumulat niște cunoștințe.
Pe 21 septembrie, imediat după apariția metodologiei pentru concursurile de directori de școli, SC Euro Personal a declanșat promovarea pe grupurile dedicate pe Facebook a unui curs internațional cu durata de-o zi. În realitate, era jumătate de zi, 4 ore, plecai dimineața din Iași și te întorceai la prânz.
Pe grupul din Facebook „Concurs directori 2016”, unde proprietarii firmei Euro Personal își fac o reclamă agresivă, este menționat și numele unui partener din Republica Moldova, implicat în acțiune. În realitate, SC Cristador Plus SRL din Chișinău, care aparține Fedorei Caduc, s-a ocupat strict de spațiul în care s-a desfășurat cursul – amfiteatrul unei facultăți. „Firma din Chișinău asigură locația, cei din Iași se ocupă cu formarea. Se merge în Chișinău pentru că acolo se poate demonstra că ai părăsit țara”, ne-a explicat Cristina N., profesor din Iași care a participat la curs.
Aceasta mai povestește că, după achitarea taxei de 500 de lei, a urmat drumul cu autocarul. „Ni s-a asigurat o masă și pe urmă am mers în sala unei facultăți. Acolo s-a desfășurat totul. Am pornit la 8 din Iași, am ajuns seara înapoi. Se stă mult la vamă”, a mai spus Cristina N.

 

Puiu și Cristina Sofronia, soț și soție, s-au mișcat repede, dând o lecție de antreprenoriat: promovare agresivă pe Internet și specularea lacunelor din lege

ISJ Prahova: nu e curs internațional

Dacă în județele din Moldova treaba a mers bine și, cu ceva excepții, comisiile au punctat hârtia de participare la cursul de la Chișinău drept specializare internațională, la Prahova nu s-a întâmplat așa. ISJ a decis că acea hârtie nu poate fi trecută la stagii internaționale din mai multe motive. “Din ce-am văzut, au o promovare foarte agresivă în mediul online. Din păcate, multora nu le-a folosit, a fost făcut la limită. Noi am verificat și am aflat că are 4 ore. În nici un caz nu poate fi considerat stagiu de formare. În metodologie nu există detalii cu privire la durată, dar avem o practică în domeniu. Bunul simț spune că un curs real și util are măcar 12 ore. Asta înseamnă două zile a câte 6 ore, sau 3 zile a câte 4 ore. Atunci poți spune că ai participat la un curs de formare internațional”, a explicat Aurel Graur, purtătorul de cuvânt al ISJ Prahova.



Profesorii vor ceva rapid și acceptat

Alte cadre didactice au povestit pentru REPORTER DE IAȘI: „Noi nu știm exact de ce nu a fost punctat. Știu însă că multe comisii nu au luat în seamă acea hârtie. Aș face cursul dacă aș fi sigură că mi se punctează, dar dacă am această îndoială nu știu ce să fac. Am să cer, împreună cu un coleg, o diplomă de participare să văd exact ce scrie pe ea. Din ce am înțeles, problema a fost cu durata”, ne-a spus Roxana N., profesor din Ploiești.
Cristina Sofronia, administrator al SC Euro Personal, neagă problemele de recunoaștere a cursului: „Nu am auzit că nu s-ar puncta. A existat un singur caz la Ploiești, în care nu a fost luată în considerare hârtia. Nu avem explicații. Dar, în alte sute de cazuri, acea hârtie a fost perfect valabilă”. Patroana firmei de formare susține că legalitatea actului e demonstrată de trecerea vămii de la Sculeni. În sens strict, e „curs internațional”.

 

Cutuma în domeniul educațional acceptă cursuri minime de 12 ore. La Iași, regula este de minim 16 ore. La Chișinău au durat doar 4 ore

Regulile unui curs internațional

Reprezentanții ISJ Prahova explică faptul că ei înțeleg prin curs internațional altceva. „Metodologia de concurs face trimitere către cursurile Erasmus Plus sau care s-au desfașurat în trecut: Comenius, Socrate etc. Acestea sunt finanțate din fonduri europene, profesorii primesc granturi, nu plătesc nimic din buzunar și se întorc de acolo cu un certificat de formare care atestă că au căpătat niște competențe. Este un document oficial, recunoscut de stat. Și avem aceste precedente. Prin Erasmus sunt activități de formare de măcar 3 zile – conferințe, seminarii. Și acestea sunt considerate evenimente de formare continuă. Din păcate, sistemul a permis apariția unor asemenea sinecuri”, a mai spus profesorul Aurel Graur de la ISJ Prahova.
Pe site-ul Erasmus Plus, program prin care cadrele didactice pot beneficia de cursuri de formare internaționale, există 23 de cursuri afișate. Înscrierile se fac prin intermediul școlilor, existând niște criterii de eligibilitate. Fiecare curs are durata de cel puțin 3 zile, până la 6 zile, indiferent de țara din Europa unde se desfășoară. Participanții primesc, la final, un certificat. Chiar profesori care au intrat în grupul Concurs directori 2016 vorbesc despre Erasmus Plus ca fiind un curs serios și spun că ceea ce face Euro Personal duce ideea de curs internațional în derizoriu. În plus, chiar pe site-ul Euro Personal, nu apare nicăieri acest curs, în afară de cele două anunțuri care vorbesc despre organizarea unor evenimente pe 30 septembrie și 12 noiembrie.

 

ISJ Iași nu agreează cursul Euro Personal

ISJ Iași, în tradiția sa, a dat un răspuns întortecheat și diplomatic. Purtătoarea de cuvânt, Sabina Manea, menționează, din capul locului că „în Anexa 3 se precizează că se poate acorda 1 punct pentru stagii de perfecționare în management educațional, în străinătate. Nu apar alte condiții, precizări, detalieri sau punctaje intermediare. Considerăm că ar fi fost util și corect ca grilele de evaluare să conțină rafinări ale punctajelor în funcție de relevanța, durata și calitatea cursurilor propuse”.

 

Prin Sabina Manea, ISJ nu recunoaște teoretic acest curs, dar practic nu-l contestă

Responsabilitatea este a comisiei

Prof. Sabina Manea lămurește și paradoxul acceptării totuși acestui curs în evaluarea profesorilor din Iași, deși oficial ISJ nu l-a agreat, refuzând, de altfel, să-l includă în oferta publică postată pe site-ul instituției: „Pentru fiecare candidat, evaluarea CV-ului se face în plenul comisiei de concurs, după vizualizarea documentelor încărcate de candidat în prealabil, comisia asumându-și răspunderea pentru punctajele acordate. Nu ne putem pronunța asupra calității ofertelor de formare pe care le publică agenții privați”.

„Este curs internațional pentru că se desfășoară pe teritoriul altui stat. Odată ce în anexa ministerului și în ordin nu se precizează un număr minim de ore sau o dată anterioară până la care ar fi trebuit obținută diploma, mi se pare un abuz să nu fie recunocută diploma. Candidații din Prahova ar trebui să se îndrepte împotriva ISJ. Este un curs internațional care îndeplinește toate criteriile din legislație.” Cristina Sofronia, acționar și administrator Euro Personal

 

O perfecționare la Iași: minim 16 ore
Purtătoarea de cuvânt a ISJ a menționat că singurul partener acceptat este Casa Corpului Didactic (CCD) „Spiru Haret” Iași: „Este singura instituție care oferă cursuri de formare pentru calitatea cărora putem garanta”. CCD acordă certificate de formare pentru minimum 16 ore de curs. Sabina Manea nu s-a pronunțat dacă ISJ Iași va cere reverificarea dosarelor care au cursul ținut de Euro Personal la Chișinău.
„Apreciem că durata de 4 ore este adecvată doar unei conferințe, unei mese rotunde sau unei dezbateri, dar cursurile de formare (fie că este vorba despre cursuri acreditate sau nu), au în general o durată de 6-8 ore/zi, pe parcursul a minimum 2-3 zile”, a concluzionat reprezentanta ISJ Iași.

 

Tema cursului Euro Personal ținut la Chișinău
„Legătura dintre formarea profesională, managementul educațional și respectul de sine al cadrului didactic”.

 

Rețeta afacerii: 30.000 de euro profit curat într-o lună

Proprietarii Euro Personal se laudă pe Facebook că aproximativ 500 de profesori au fost la Chișinău la cursul organizat pe 30 septembrie. Aceasta înseamnă 250.000 de lei încasați, circa 56.000 de euro. Fiecare cursant a plătit 500 de lei, adică 112 euro.
Un calcul empiric arată că transportul a costat 10 euro/cursant, masa – 20 de euro, iar închiriatul sălii – 2 euro/cursant și trainerul încă 2 euro pentru fiecare aplicant. Cu maxim 35 de euro, profitul pe cursant al firmei soților Sofronia ar fi de 77 euro, Euro Personal nefiind plătitoare de TVA. După ce scădem și impozitul pe profit, la 500 de clienți rămân 30.000 de euro curați făcuți într-o lună. Afacerea a mers ca pe roate.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere


Semn că ideea e bună, Cristina Sofronia a anunțat deja un nou curs, în aceleași condiții, ce urmează să fie ținut la Chișinău pe 12 noiembrie. Piață încă există, pentru că în mediul preuniversitar se zvonește că, la școlile unde nu a promovat niciun director, vor fi numiți cadre didactice cu delegație și că un nou concurs se va ține în februarie 2017. E rost de încă 30.000 de euro.

Grija Primăriei pentru sănătatea viitorilor contribuabili este zero. Copiii nu au unde juca fotbal sau baschet gratuit în Iași, oraș cu peste 350.000 de locuitori. În toate cartierele din București și în toate orașele și comunele din Occident există terenuri sintetice, cu nocturnă, pentru mini-fotbal și baschet. În Iași, terenurile de la școli stau închise, iar cele cu plată sunt doar pentru corporatiști, cererea fiind și-aici foarte mare, jucându-se până la 1 noaptea. Un teren de mini-fotbal costă doar 25.000 de euro. La Iași ar trebui să avem măcar 50 de spații amenajate pentru copii în cartiere. Dar nu există niciun plan, copiii din Iași nu mai știu cum e să dea la poartă sau să arunce la coș. Pentru șefii Primăriei subiectul nu există.

 

Reducând subiectul la esență, fotbalul și baschetul sunt sporturi interzise la Iași pentru copiii între 7 și 18 ani. Terenurile amenajate, puse gratuit la dispoziția copiilor, sunt inexistente în cartiere. Dacă un copil vrea să arunce astăzi la coș undeva în Iași nu are unde. Cel mult se înscrie la unul dintre cele două cluburi existente, la nivel de juniori, și poate juca baschet de două ori pe săptămână, câte o oră.
Nu există terenuri amenajate ca în toate orașele și comunele din Europa de Vest. Reprezentanții Primăriei vorbesc de terenuri accesibile la Ștrand (Șesul Bahluiului) și la Ciric, adică în afara orașului. În București, toate cartierele au spații speciale pentru mini-fotbal și baschet, moderne, cu suprafață sintetică și mobilier modern, care elimină riscurile de accidente. Costă doar 25.000 de euro un astfel de teren. La Iași ar trebui să avem minim 50. Dar nu este niciunul, puținul fotbal care se mai joacă fiind exilat pe maidan, iar terenurile din incintele școlilor sunt interzise.
De aceea, în Iași nu mai există sport și mișcare sănătoasă la nivel de copii. De aceea apar tot mai multe afecțiuni la coloana vertebrală, obezitate, depresii la minori. Niciun politician din Iași nu are gândul la așa ceva.

 

Câte terenuri există acum

Singurele terenuri pe care copiii pot bate mingea liber și fără bani sunt doar maidanurile neamenajate. În nici unul dintre cartierele orașului nu există un spațiu amenajat pentru fotbal sau pentru baschet, după normele actuale: teren sintetic, porți și panouri moderne, nocturnă. Astfel de terenuri gratuite există în toată lumea. În vestul Europei, până și primarii din mediul rural au dezvoltat astfel de proiecte, tocmai pentru a-i atrage pe copii către sport. În anii trecuți, școlile permiteau accesul copiilor pe terenurile de sport asfaltate sau betonate, dar și acest lucru este acum interzis. „Copiii de la club mi-au pus această întrebare: unde pot juca baschet gratuit în Iași? Le-am spus că nu există nici un teren. Avem chiar săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu reprezentanții Consiliului Local și ai CJ. Dorim să solicităm Primăriei să deschidă măcar curțile școlilor pentru sport. Acum nu mai discutăm despre investiții, detalii tehnice, prețuri, nocturne, discutăm măcar despre strictul necesar. O salvare de moment este ca școlile să permită copiilor din cartiere să facă sport acolo, ca sport de masă. Acum puținii copii care mai fac sport bat mingea pe unde apucă, de multe ori printre mașini, în niște condiții necivilizate”, ne-a spus Florin Bucureșeteanu, antrenor de baschet la ACS Iris Iași.

 

Terenul Școlii Ion Neculce, unde cu 20-30 de ani în urmă, generații întregi de copii au rupt sute de încălțări jucând fotbal sau baschet. Acum e ca după război

Cât ar costa?

Ce spun reprezentanții Primăriei, luați total prin surprindere de o discuție legată de terenuri de sport gratuite pentru copii sau tineri în oraș? Că acestea există deja, la Ștrand și la Ciric. Cu o mențiune: sunt și departe de aproape toate cartierele din Iași, sunt și contracost. „Există terenuri unde copiii pot juca fotbal sau baschet. Referitor la mai multe ternuri de sport în cartiere, această posibilitate va fi luată în calcul de Primărie”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Pentru amenajarea unor terenuri de dimensiuni mici, unde copiii din cartiere să poată juca fotbal sau baschet, investițiile nici măcar nu sunt mari. Pentru un teren de 1.000 de mp aflat deja în proprietatea Primăriei, costul ar fi de maxim 25.000 de euro, pentru standarde moderne. Cu alte cuvinte, cu maxim 250.000 de euro, o sumă modestă pentru Iași, ar apărea 10 terenuri noi pentru copii.
„Firma noastră vinde suprafețe de joc sintetice cu 15 euro mp, la care se adaugă costurile cu porțile – 1.000 de euro două porți din aluminiu pentru fotbal, încă 1.500 de euro 4 coșuri de baschet. La acestea se adaugă prețul împrejmuirii, de aproximativ 1.500 de euro, precum și costul unei instalații simple de nocturnă”, ne-a explicat Marian Pralea, reprezentantul unei firme care construiește terenuri sportive. Acesta spune că mai există costuri modice cu fundația. În cazul în care Primăria ar opta pentru micile terenuri situate lângă parcurile de joacă, investiția este mai mică de 25.000 de euro pentu fiecare teren, pentru că și suprafața este de aproximativ 300 mp.

 

Antrenorul Florin Bucureșteanu inițiază copiii în baschet. Dar sunt maxim 100 de minori din tot Iașul. Asta e baza de selecție

Au contat doar parcurile pentru copii mici

Iașul are, neoficial, 37 de cartiere, dar Primăria a împărțit orașul în 7 zone unde a și deschis centre de cartier. În niciunul dintre acestea nu există o bază sportivă modernă pentru copii. Singurele locuri în care copiii pot face mișcare organizat sunt ori puținele cluburi de fotbal și de baschet din oraș, ori alături de părinți, pe terenuri închiriate cu ora. “Îmi aduc aminte de copilăria mea și nu mai seamănă cu ce văd acum. Ne strângeam o grămadă de copii și băteam mingea cu orele, fără să ne coste asta ceva. Poate doar mingea. Acum, la rândul meu am copii și nu am unde să merg cu ei. Sigur, pot opta pentru clubul de fotbal sau de baschet, dar câți copii pot primi acolo? Este un număr limitat”, ne-a spus Andrei Doboș, tatăl a doi copii.
În parcurile de joacă dintre blocuri, bunicii sunt cei care se plâng de faptul că, mai ales în vacanțe, copiii nu au ce face. “Cât sunt mici merge cu scrânciob și cu tobogan. Când mai cresc vor să se joace singuri. Și chiar nu au unde”, ne-a spus Maria Vasincu, o bunică ce avea grijă de un nepot într-un parc din Alexandru cel Bun.
Surprinzător, numeroase parcuri de joacă au alături un spațiu de dimensiuni identice ce este nefolosit. Pe vremuri, juca rol de teren de fotbal. În parcurile vizitate de reporterii 7EST, terenul era neîngrijit. Amenajarea s-ar putea face mult mai simplu și ieftin, pentru că există deja fundație de asfalt.

 

„Dacă discutăm pentru sportul de masă la îndemâna copiilor, asta este o chestiune de viață și de moarte. Discutăm aici despre viitorul poporului român. Îl vrem bolnav sau sănătos. Sportul trebuie încurajat. Și nu vorbesc aici despre acel procent de 5, maxim 10% dintre români care au o cultură a mișcării, care fac o formă de sport, care își duc copiii să facă un sport, îi încurajează să bată mingea sau să meargă cu bicicleta. Vorbesc despre majoritate, care este sedentară. Spun mulți că puștii preferă calculatorul. Ia dă unor copii un teren amenajat frumos, aruncă o minge între ei și vezi ce se întâmplă”, Florin Bucureșteanu, antrenor de baschet, fost jucător al Politehnicii în perioada de glorie a echipei

 

 

Două parcuri din Alexandru și Cantemir. Aici copiii nu pot juca nimic

De ce este interzis să faci sport în curtea școlii

Protecția excesivă față de scandaluri este cea care a împins conducerea școlilor românești să interzică accesul copiilor pe terenurile de sport ale instituțiilor de învățământ. „Nu există o garanție că sunt sănătoși toți acei copii care vin pe terenul școlii. Accesul necontrolat, fără supraveghere, nu se poate permite. Dacă ar fi accidente sau orice alte probleme, toată lumea ar spune de ce am permis accesul. Dacă ar fi asigurate anumite condiții, școlile nu ar avea nimic împotrivă să permită accesul copiilor din cartiere pe terenuri”, a precizat Sabina Manea, purtătorul  de cuvânt al ISJ Iași.

 

Antrenorul Dan Cănănău plânge după sportul de masă ca după un mort

Important pentru viitor

De ce este atât de important ca un plan pentru terenurid e sport pentru copii, în cartiere, să nu mai fie amânat? „Nu există astfel de terenuri nicăieri în oraș. Sunt în domeniu, știu ce spun. Pentru a face selecția unor viitori sportivi ne trebuie masă de copii. Că practică sport organizat sau dezorganizat, nu contează. Selecția se face dintre ei. Dacă ai zece terenuri din astea în oraș și treci pe acolo de câteva ori, iei câte doi de la fiecare teren. Asta înseamnă 20 de potențiali sportivi. Fără această masă de oameni, degeaba ne pregătim noi, antrenorii, că nu o să mai avem cu cine lucra”, explică Dan Cănănău, antrenor de juniori la CSMS.

 

Citește și Fanul lui Poli de la capătul pământului. Ando, profesorul japonez îndrăgostit de Iaşi şi de România


Acesta mai spune că este important ca terenurile să fie aproape de bloc, pentru ca puștii să meargă des și neînsoțiți. „Părinții nu au timp să stea cu ei. Așa, ai o bază sportivă la Ciric, dar este departe de cartiere. Îți trebuie aproape. Investițiile nici măcar nu sunt mari, din câte știu terenuri sintetice de mici dimensiuni se fac acum cu 20.000 de euro. Și este important pentru viitor, pentru sănătatea copiilor să se miște de mici. În Nicolina, unde stau eu, au fost niște terenuri de joacă și le-au distrus. Le-am spus părinților că, dacă le pasă, trebuie să lupte să aibă teren de sport. Le-am spus că or să le rămână copiii pitici fără mișcare și așa a fost”, a mai spus  Dan Cănănău.

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top