Marti, 23 10 2018
Pericolul Facebook: credulă și superficială la capitolul relații, a căzut în plasă și a plătit pentru asta. O femeie, care are copii mari, plecați prin alte țări la muncă, se teme de ce ar putea păți dacă povestește ce s-a întâmplat. A pățit-o din cauza unui anume Lucian Lungu din Miroslava, căruia i-a dat până acum bani mulți. „Am căutat aventură, aventură am găsit. Este și vina mea”, spune femeia. Susține că fostul iubit, cu peste 20 de ani mai tânăr, ar avea fotografii și filme compromițătoare cu care o amenință. „Sunt și alte femei escrocate de el, nu doar eu”.

Expunerea vieții pe Facebook sau pe alte rețele de socializare și încrederea prea mare în necunoscuți au fost cauzele pentru care o femeie din Vaslui, care muncește în Italia, nu-și mai găsește liniștea. „Eu am acum 50 de ani și recunosc, am vrut o aventură. Am avut încredere prea mare și am greșit, acum plătesc”, spune femeia, care nu mai e căsătorită de aproape 20 de ani.

Pericolul Facebook: credulă și superficială la capitolul relații, a căzut în plasă și a plătit pentru asta. O femeie, care are copii mari, plecați prin alte țări la muncă, se teme de ce ar putea păți dacă povestește ce s-a întâmplat. A pățit-o din cauza unui anume Lucian Lungu din Miroslava, căruia i-a dat până acum bani mulți. „Am căutat aventură, aventură am găsit. Este și vina mea”, spune femeia. Susține că fostul iubit, cu peste 20 de ani mai tânăr, ar avea fotografii și filme compromițătoare cu care o amenință. „Sunt și alte femei escrocate de el, nu doar eu”.

Expunerea vieții pe Facebook sau pe alte rețele de socializare și încrederea prea mare în necunoscuți au fost cauzele pentru care o femeie din Vaslui, care muncește în Italia, nu-și mai găsește liniștea. „Eu am acum 50 de ani și recunosc, am vrut o aventură. Am avut încredere prea mare și am greșit, acum plătesc”, spune femeia, care nu mai e căsătorită de aproape 20 de ani.

Ce face fostul şef al SRI Iaşi destituit în urmă cu 16 ani după un scandal-monstru. Colonelul în rezervă Cornel Dogaru pregăteşte două proiecte imobiliare în zona străzii Sf. Andrei din Iaşi. Are jumătate din Quartz Lounge, una dintre cele mai cunoscute cafenele din Palas şi a deţinut sau deţine restaurante în mall-urile lui Iulian Dascălu.

 

Fostul şef al SRI Iaşi de la începutul anilor 2000 este acum un important om de afaceri. Una dintre afacerile importante ale lui Dogaru este la Palas, în imediata apropiere a Palatului Culturii şi sediului EON.  

Ce face fostul şef al SRI Iaşi destituit în urmă cu 16 ani după un scandal-monstru. Colonelul în rezervă Cornel Dogaru pregăteşte două proiecte imobiliare în zona străzii Sf. Andrei din Iaşi. Are jumătate din Quartz Lounge, una dintre cele mai cunoscute cafenele din Palas şi a deţinut sau deţine restaurante în mall-urile lui Iulian Dascălu.

 

Fostul şef al SRI Iaşi de la începutul anilor 2000 este acum un important om de afaceri. Una dintre afacerile importante ale lui Dogaru este la Palas, în imediata apropiere a Palatului Culturii şi sediului EON.  

Bilanțul celor trei ani de edil al Iașului – unul interimar și doi ani de mandat – arată multă vorbărie și fapte puține. Scandalurile imobiliare și războiul cu Dragnea i-au ocupat tot timpul. Pierderea marilor finanțări de la Centru și a multor proiecte europene au afectat dezvoltarea infrastructurii. Iașul a fost tăiat de pe lista PNDL, CNI cât și a unor fonduri UE regionale. N-avem Centura ușoară, Sală Polivalentă, stadion nici măcar la nivel de fezabilitate. S-au luat 88 de autobuze diesel cu credit, ceea ce se putea face cu 10 ani în urmă. În schimb, Mihai Chirica are săptămânal minim 5-6 emisiuni radio și TV, iar supraexpunerea promisiunilor sale încep să-i creeze imaginea unui mare mincinos. A eșuat politic, deși PSD e la guvernare și Iașul putea profita.

 

Peste câteva săptămâni, Mihai Chirica face trei ani de când este primarul Iașului. Un an și o lună ca interimar, restul ca ales. Care este bilanțul nefardat, dincolo de jocurile de imagine și de strategiile electorale?

Bilanțul celor trei ani de edil al Iașului – unul interimar și doi ani de mandat – arată multă vorbărie și fapte puține. Scandalurile imobiliare și războiul cu Dragnea i-au ocupat tot timpul. Pierderea marilor finanțări de la Centru și a multor proiecte europene au afectat dezvoltarea infrastructurii. Iașul a fost tăiat de pe lista PNDL, CNI cât și a unor fonduri UE regionale. N-avem Centura ușoară, Sală Polivalentă, stadion nici măcar la nivel de fezabilitate. S-au luat 88 de autobuze diesel cu credit, ceea ce se putea face cu 10 ani în urmă. În schimb, Mihai Chirica are săptămânal minim 5-6 emisiuni radio și TV, iar supraexpunerea promisiunilor sale încep să-i creeze imaginea unui mare mincinos. A eșuat politic, deși PSD e la guvernare și Iașul putea profita.

 

Peste câteva săptămâni, Mihai Chirica face trei ani de când este primarul Iașului. Un an și o lună ca interimar, restul ca ales. Care este bilanțul nefardat, dincolo de jocurile de imagine și de strategiile electorale?

Licitaţie pentru servicii de pază la Ecopiaţa contestată de un participant din cauza preţului prea mic al ofertei câştigătorului. Ceilalţi jucători din piaţă spun că este imposibil de atins legal un asemenea preţ. „Calculele noastre de rentabilitate arată un preţ minim de 12 lei cu TVA ora, ca să fim într-o marjă de profit de 2%. De unde obţine profit Pantera la 9 lei, nu ştiu”, spune un concurent.

Ecopiaţa SA, firma Primăriei care administrează pieţe din Iaşi şi Hotel Municipal, a scos la licitaţie un contract de pază pe un an pentru cele 9 obiective ale sale. A fost fixată o sumă maximă de 560.000 de lei fără TVA pentru toate punctele dar, după aflarea câştigătorului şi a preţului acestuia, unul dintre participanţi s-a dus în instanţă. Cere să i se explice cum poate o firmă de pază să îşi plătească oamenii, să-i îmbrace, să-i transporte şi să facă şi profit din 9 lei/oră.

 

Cel mai mic preţ

Directorul Ecopiaţa SA, Cristinel Stărică, spune că a mers din start pe varianta celui mai mic preţ. „Am ales să-mi protejez bugetul, este treaba firmelor care vor să lucreze cu mine să se încadreze în cât pot eu oferi”, ne-a spus Stărică. Directorul spune că licitaţia a ţinut cont de un singur detaliu: preţul cel mai mic. Şi acesta a fost oferit de Compania de Pază Pantera SRL din Iaşi, care a oferit 8,91 lei fără TVA/oră pentru un post mobil de 24 de ore şi 9,35 lei fără TVA/oră pentru post mobil orele 19-7. „Pentru ce să dau altor firme 18 lei/oră pentru fiecare agent când pot da mult mai puţin?”, mai spune Stărică. Directorul Ecopiaţa a mai explicat că, deşi o firmă a solicitat majorarea bugetului acordat, a fost refuzată. „Înainte de a fixa preţul ne-am uitat pe SEAP să vedem ce tarife sunt acolo, după asta ne-am ghidat”, mai spune Stărică.

 

Suspect de mic

Cum a ajuns Compania de Pază Pantera la doar 9 lei preţ/oră pe fiecare agent, în condiţiile în care concurenţii direcţi spun că este imposibil? „Calculul se face în felul următor: avem un salariu minim de plătit care ne costă pe noi 1.947 de lei. Această sumă se împarte la câte ore munceşte agentul –168 de ore lunar – şi rezultă un preţ minim de 11,6 lei/oră doar pentru a asigura salariul. Dar aici nu mai calculăm dotarea, uniforma, maşinile, intervenţia, pregătirea, eventual şi profitul firmei?”, ne-au explicat juriştii de la MTS Securitate. Cu alte cuvinte, pentru ca un om să acopere 8 ore dintr-o zi şi să-şi scoată doar salariul, calculul firmei care-l trimite în teren porneşte de la 12 lei/ora. Dar, suma trebuie să fie mai mare pentru a acoperi celelalte cheltuieli ale sale. „Noi avem informaţii despre cum se ajunge la acel preţ, doar că noi am ales să procedăm corect şi să participăm la licitaţie cu preţ real”, ne-au mai spus juriştii MTS Securitate. Aceştia afirmă că Pantera ar fi participat la licitaţie spunând că îşi asigură rentabilitatea angajând şomeri peste 45 de ani sau persoane cu handicap, pentru care ar primi o subvenţie de la stat.

 

Contestaţie de la MTS

Exact pe acest detaliu, MTS Securitate a contestat licitaţia. Mai ales că, din 3 participanţi, a avut preţul cel mai mare: 14,18 lei fără TVA/oră pentru posturi mobile de 24 de ore sau de 12 ore. „Pe 4 ianuarie 2018, am primit o notificare de la MTS Securitate SRL Iaşi prin care această firmă a solicitat anularea deciziei prin care s-a stabilit clasamentul financiar în cadrul acestei proceduri, precizând că în modul de calcul al preţului este considerat că nu ar trebui luate în calcul subvenţiile primite pentru angajarea persoanelor defavorizate, aceste subvenţii fiind legale”, se specifică în documentaţia de la Ecopiaţa. Firma Primăriei a ales să nu bage în seamă contestaţia, iar MTS s-a dus la judecată. „Avem două contestaţii pe acelaşi subiect. Una din acest an, una de anul trecut”, au afirmat cei de la MTS Securitate.

Surse din piaţă: „Imposibil de atins legal acest preţ”

Reprezentanţii altor companii din piaţă spun că au ales să nu participe la licitaţia de la Ecopiaţa tocmai din cauza preţului foarte mic oferit. „Am ştiut de licitaţie, am văzut preţul oferit, noi avem toate calculele făcute pe hârtie, ştim din start dacă putem merge sau nu. În cazul acesta, era imposibil, calculele noastre de rentabilitate arată că avem nevoie de minimum 12 lei fără TVA pentru a plăti legal oamenii, a acoperi cheltuielile şi a avea o marjă de profit de 2%”, ne-au explicat reprezentanţii unei alte companii importante din Iaşi. Aceştia mai spun că există o practică a mai multor firme de a anunţa la licitaţiile la care merg că lucrează cu şomeri sau persoane cu handicap. „Suntem în aceeaşi piaţă, ştim cum merg lucrurile. Nu există aşa ceva. Angajaţii de peste 45 de ani luaţi direct din şomaj - cei care primesc subvenţia de 900 de lei, sau persoanele cu handicap, sunt greu, dacă nu aproape imposibil de găsit. În realitate, în cazul acelei companii avem oameni slab pregătiţi, cu salarii mai mici decât cele enunţate, cu dotare proastă. Sunt practici întâlnite pe piaţa firmelor de securitate”, au susţinut reprezentanţii altei firme de securitate.

 

Administratorul Eugen Apetrei admite că ia subvenţie de la stat

 

Cine este Pantera

Compania de Pază Pantera SRL o are ca unic acţionar pe Maria Paparuz. Administrator este Eugen Apetrei. Firma a fost înfiinţată în 2008 şi, pe 2016, a avut o cifră de afaceri de 2,15 milioane de lei, cu un profit de 489.448 de lei. Aceeaşi firmă a mai câştigat un contract cu Ecopiaţa la finalul lui 2016, pentru 2017, la preţul de 8,44 lei/ora cu program non-stop. Şi acea achiziţie a fost contestată de MTS, tot din cauza preţului suspect de mic. Ca şi la licitaţia de la finalul anului, Compania de Securitate Pantera a motivat că angajează şomeri peste 45 de ani sau persoane defavorizate pentru paza din obiectivele Ecopiaţa. „Nu angajăm numai şomeri la firmă, dar pentru acest contract cu Ecopiaţa mergem pe această variantă pentru a fi competitivi. În acest fel luăm subvenţia de la stat şi putem acoperi diferenţa de cost între ceea ce spuneau alţii că este pragul de rentabilitate şi oferta noastră. Cred că Ecopiaţa a studiat înainte ofertele, atunci când au făcut calcule pentru o sumă maximă de acoperit”, ne-a explicat Eugen Apetrei, administratorul Companiei de Pază Pantera.

În trecut, contractele de la Ecopiaţa ajungea în mod invariabil la firme deţinute sau controlate de pesedistul Constantin Adăscăliţei.

 

Licitaţie pentru servicii de pază la Ecopiaţa contestată de un participant din cauza preţului prea mic al ofertei câştigătorului. Ceilalţi jucători din piaţă spun că este imposibil de atins legal un asemenea preţ. „Calculele noastre de rentabilitate arată un preţ minim de 12 lei cu TVA ora, ca să fim într-o marjă de profit de 2%. De unde obţine profit Pantera la 9 lei, nu ştiu”, spune un concurent.

Ecopiaţa SA, firma Primăriei care administrează pieţe din Iaşi şi Hotel Municipal, a scos la licitaţie un contract de pază pe un an pentru cele 9 obiective ale sale. A fost fixată o sumă maximă de 560.000 de lei fără TVA pentru toate punctele dar, după aflarea câştigătorului şi a preţului acestuia, unul dintre participanţi s-a dus în instanţă. Cere să i se explice cum poate o firmă de pază să îşi plătească oamenii, să-i îmbrace, să-i transporte şi să facă şi profit din 9 lei/oră.

 

Cel mai mic preţ

Directorul Ecopiaţa SA, Cristinel Stărică, spune că a mers din start pe varianta celui mai mic preţ. „Am ales să-mi protejez bugetul, este treaba firmelor care vor să lucreze cu mine să se încadreze în cât pot eu oferi”, ne-a spus Stărică. Directorul spune că licitaţia a ţinut cont de un singur detaliu: preţul cel mai mic. Şi acesta a fost oferit de Compania de Pază Pantera SRL din Iaşi, care a oferit 8,91 lei fără TVA/oră pentru un post mobil de 24 de ore şi 9,35 lei fără TVA/oră pentru post mobil orele 19-7. „Pentru ce să dau altor firme 18 lei/oră pentru fiecare agent când pot da mult mai puţin?”, mai spune Stărică. Directorul Ecopiaţa a mai explicat că, deşi o firmă a solicitat majorarea bugetului acordat, a fost refuzată. „Înainte de a fixa preţul ne-am uitat pe SEAP să vedem ce tarife sunt acolo, după asta ne-am ghidat”, mai spune Stărică.

 

Suspect de mic

Cum a ajuns Compania de Pază Pantera la doar 9 lei preţ/oră pe fiecare agent, în condiţiile în care concurenţii direcţi spun că este imposibil? „Calculul se face în felul următor: avem un salariu minim de plătit care ne costă pe noi 1.947 de lei. Această sumă se împarte la câte ore munceşte agentul –168 de ore lunar – şi rezultă un preţ minim de 11,6 lei/oră doar pentru a asigura salariul. Dar aici nu mai calculăm dotarea, uniforma, maşinile, intervenţia, pregătirea, eventual şi profitul firmei?”, ne-au explicat juriştii de la MTS Securitate. Cu alte cuvinte, pentru ca un om să acopere 8 ore dintr-o zi şi să-şi scoată doar salariul, calculul firmei care-l trimite în teren porneşte de la 12 lei/ora. Dar, suma trebuie să fie mai mare pentru a acoperi celelalte cheltuieli ale sale. „Noi avem informaţii despre cum se ajunge la acel preţ, doar că noi am ales să procedăm corect şi să participăm la licitaţie cu preţ real”, ne-au mai spus juriştii MTS Securitate. Aceştia afirmă că Pantera ar fi participat la licitaţie spunând că îşi asigură rentabilitatea angajând şomeri peste 45 de ani sau persoane cu handicap, pentru care ar primi o subvenţie de la stat.

 

Contestaţie de la MTS

Exact pe acest detaliu, MTS Securitate a contestat licitaţia. Mai ales că, din 3 participanţi, a avut preţul cel mai mare: 14,18 lei fără TVA/oră pentru posturi mobile de 24 de ore sau de 12 ore. „Pe 4 ianuarie 2018, am primit o notificare de la MTS Securitate SRL Iaşi prin care această firmă a solicitat anularea deciziei prin care s-a stabilit clasamentul financiar în cadrul acestei proceduri, precizând că în modul de calcul al preţului este considerat că nu ar trebui luate în calcul subvenţiile primite pentru angajarea persoanelor defavorizate, aceste subvenţii fiind legale”, se specifică în documentaţia de la Ecopiaţa. Firma Primăriei a ales să nu bage în seamă contestaţia, iar MTS s-a dus la judecată. „Avem două contestaţii pe acelaşi subiect. Una din acest an, una de anul trecut”, au afirmat cei de la MTS Securitate.

Surse din piaţă: „Imposibil de atins legal acest preţ”

Reprezentanţii altor companii din piaţă spun că au ales să nu participe la licitaţia de la Ecopiaţa tocmai din cauza preţului foarte mic oferit. „Am ştiut de licitaţie, am văzut preţul oferit, noi avem toate calculele făcute pe hârtie, ştim din start dacă putem merge sau nu. În cazul acesta, era imposibil, calculele noastre de rentabilitate arată că avem nevoie de minimum 12 lei fără TVA pentru a plăti legal oamenii, a acoperi cheltuielile şi a avea o marjă de profit de 2%”, ne-au explicat reprezentanţii unei alte companii importante din Iaşi. Aceştia mai spun că există o practică a mai multor firme de a anunţa la licitaţiile la care merg că lucrează cu şomeri sau persoane cu handicap. „Suntem în aceeaşi piaţă, ştim cum merg lucrurile. Nu există aşa ceva. Angajaţii de peste 45 de ani luaţi direct din şomaj - cei care primesc subvenţia de 900 de lei, sau persoanele cu handicap, sunt greu, dacă nu aproape imposibil de găsit. În realitate, în cazul acelei companii avem oameni slab pregătiţi, cu salarii mai mici decât cele enunţate, cu dotare proastă. Sunt practici întâlnite pe piaţa firmelor de securitate”, au susţinut reprezentanţii altei firme de securitate.

 

Administratorul Eugen Apetrei admite că ia subvenţie de la stat

 

Cine este Pantera

Compania de Pază Pantera SRL o are ca unic acţionar pe Maria Paparuz. Administrator este Eugen Apetrei. Firma a fost înfiinţată în 2008 şi, pe 2016, a avut o cifră de afaceri de 2,15 milioane de lei, cu un profit de 489.448 de lei. Aceeaşi firmă a mai câştigat un contract cu Ecopiaţa la finalul lui 2016, pentru 2017, la preţul de 8,44 lei/ora cu program non-stop. Şi acea achiziţie a fost contestată de MTS, tot din cauza preţului suspect de mic. Ca şi la licitaţia de la finalul anului, Compania de Securitate Pantera a motivat că angajează şomeri peste 45 de ani sau persoane defavorizate pentru paza din obiectivele Ecopiaţa. „Nu angajăm numai şomeri la firmă, dar pentru acest contract cu Ecopiaţa mergem pe această variantă pentru a fi competitivi. În acest fel luăm subvenţia de la stat şi putem acoperi diferenţa de cost între ceea ce spuneau alţii că este pragul de rentabilitate şi oferta noastră. Cred că Ecopiaţa a studiat înainte ofertele, atunci când au făcut calcule pentru o sumă maximă de acoperit”, ne-a explicat Eugen Apetrei, administratorul Companiei de Pază Pantera.

În trecut, contractele de la Ecopiaţa ajungea în mod invariabil la firme deţinute sau controlate de pesedistul Constantin Adăscăliţei.

 

Soțul acuză Direcția Copilului că a falsificat rapoartele, ascunzând fisura de claviculă a copilului, produsă din cauza mamei. Soția i-a trimis detectivii pe cap până și la spitalul unde bărbatul se dusese cu copilul la consultație. Robert Cimpoeșu are o condamnare cu suspendare pentru că i-a citit mailurile soției .  Plângere penală și împotriva DGASPC. Băiețelul are doar trei ani.

Un copil de trei ani și trei luni este disputat de părinții săi în ceea ce pare un uriaș scandal fără de sfârșit. O căsătorie eșuată la doar câteva luni de la oficiere a transformat în iad viața a două familii. Tatăl, Robert Cristian Cimpoeșu, își acuză fosta soție, pe Ionela Holban, că l-a izbit pe fiul lor de o mașină, rupându-i clavicula. Incidentul s-ar fi petrecut în septembrie 2016, iar de-atunci cei doi se cheamă reciproc în sălile de judecată.

Robert Cristian Cimpoeșu acuză și autoritățile, șefilor Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) făcându-le plângere penală pentru abuz în serviciu și fals intelectual.

 

Acuze reciproce

Faptul că DGASPC n-a menționat respectivul incident l-ar fi făcut pe Cimpoeșu să piardă două din cele trei zile de vizită pe care i le stabilise prima instanță unde s-a judecat divorțul. „Vreau să-mi văd fiul cât mai des, iar angajații statului care au comis falsurile și au ticluit probele să fie trași la răspundere”, a declarat Robert Cristian Cimpoeșu.

În replică, fosta soție, Ionela Holban, respinge acuzațiile de agresiune a propriului copil: „Este o minciună”.

 

Căsătorie, naștere și divorț în câteva luni

Robert Cristian și Ionela s-au căsătorit în iulie 2014. În octombrie același an, femeia a născut un băiat, pe Alexandru. Tot în 2014, cei doi au hotărât să divorțeze. Potrivit hotărârii de divorț pronunțată în decembrie 2015 de Judecătoria Iași, tatălui i s-a stabilit dreptul de a-și vizita copilul câte trei ore, de trei ori pe săptămână (marțea, joia și sâmbăta).

 

Incidentul care a potențat scandalul între cei doi părinți s-a petrecut pe 20 septembrie 2016. „În jurul orelor 20:00, întorcându-mă să-l aduc pe Alexandru la adresa numitei Ionela Elena, aceasta a smuls copilul din scaunul de mașină poziționat pe locul din dreaptă față al autoturismului meu. Ulterior, în timp ce se afla în brațele mamei, copilul a fost izbit de o mașină, acesta începând să plângă foarte puternic”, a menționat tatăl.

La scenă ar fi asistat și doi polițiști care însă nu s-au implicat în scandal. În aceeași seară, Cimpoeșu susține că s-ar fi dus la Secția 1 de Poliție unde ar fi reclamat incidentul.

La spital și la poliție

Bărbatul a afirmat că, după acel episod, mai multe zile la rând, nu a fost lăsat să-și vadă băiatul. „Pe 30 septembrie, am făcut o sesizare către DGASPC Iași cu privire la faptul că Alexandru a fost izbit în data de 20.09.2016, nu pot să îmi iau copilul conform programului de vizită hotărât de instanță și că doresc să se intervină”, a completat Cimpoeșu.
Pe 4 octombrie, fosta soție i-a permis să ia băiatul. „Dar a pus și o echipă de detectivi să mă urmărească”. Tatăl și-a dus copilul în parc și apoi la locuința sa. Pentru că cel mic nu se simțea bine („părea fierbinte și tușea profund”), l-a dus la spital. Soția a venit cu avocata sa, au ajuns și la secția de Poliție din Tătărași, scandal până seara târziu. Copilul a rămas cu mama.

Anchetă socială la domiciliu
Pe 7 octombrie, adică la o săptămână de la sesizarea lui Robert Cristian Cimpoeșu, două angajate ale DGASPC au mers acasă la Ionela Holban, fosta soție. Au constatat că cel mic beneficiază de condiții normale de viață și dezvoltare, că imobilul este bine întreținut, că băiatul e îmbrăcat corespunzător. Mai mult, au remarcat că băiatul este sub tratament medicamentos pentru
rinoadenoidita. Nicio vorbă despre ce reclamase tatăl, lovitura la claviculă.


La Arcadia și Sf. Maria
Pe 8 octombrie, mama ar fi dus copilul la Arcadia. „La spitalul Arcadia, doctorul a constatat că Alexandru se agită brusc la mobilizarea membrului superior drept, fapt pentru care a fost trimisă către UPU Sf. Maria. Faptul că mama a declarat că Alexandru evita utilizarea membrului drept în ultimele două-trei zile sunt vizibil mincinoase și arată surprinderea dumneaei. Ea s-a prezentat pentru tușe și febră la Arcadia și acolo a fost descoperit faptul că există o posibilă luxație!”, a scris Cimpoeșu în plângerea penală.

 

Nicio mențiune despre claviculă

Tot pe 8 octombrie, mama și copilul au ajuns la spitalul Sf. Maria. Medicii au pus diagnosticul de fractură 1/3 medie claviculă dreaptă. Pe 10 octombrie, în spital, Ionela Holban ar fi sunat și ea la DGASPC. Au venit aceleași două angajate care fuseseră cu trei zile înainte și la locuința sa.

Robert Cristian Cimpoeșu a afirmat că nici de această dată angajatele direcției nu au fost interesate de fractura de claviculă. „Aceste lucrătoare DGASPC au fost în data de 7.10.2016 și au văzut copilul <<foarte atașat de mamă>>, iar în data de 10.10.2016 l-au văzut în spital cu mână imobilizată, claviculă fisurată și vânăt. Nu au făcut niciun demers, nu au scris nimic în răspunsurile către mine și către soția mea, ci dimpotrivă, au scris lucruri foarte frumoase la adresa soției mele raportat la modul cum se ocupă de Alexandru. Aceste lucruri sunt înfiorătoare din partea unor femei care lucrează la serviciul urgențe în cadrul DGASPC Iași”, a menționat Cimpoeșu în plângere.

 

Înregistrate cu telefonul

Discuțiile între tată și angajatele direcției au continuat în aceeași zi la sediu. „M-am deplasat la sediul instituției DGASPC Iași pentru a discuta cu lucrătoarele din cadrul serviciului urgențe ce s-au prezentat la spital. Pentru că mi s-a spus că nu vor menționa despre vizita efectuată în spital, am pornit telefonul mobil pe înregistrare și le-am cerut să facă această mențiune, că au găsit copilul în spital cu mână imobilizată și clavicula fisurată. Îi explic doamnei Stanciu Elena că am făcut sesizare cu privire la acest aspect și mi se spune că <<această sesizare nu există!>>”, a mai scris bărbatul în plângerea adresată procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.

 

Urmărit cu detectivi particulari

Ulterior, lucrurile au continuat în aceeași manieră. Mama a cerut suspendarea executării programului de vizită al tatălui depunând la dosar un certificat medico-legal, cum că tatăl ar fi lovit copilul. „Am fost acuzat că aș fi lovit copilul în data de 04.10.2016, când am putut să îl iau pentru 3 ore. La data de 4.10.2016 eu eram urmărit de către echipa de detectivi angajați de numită Cimpoeșu Ionela Elena, care pot confirma de ce m-am dus la spital cu fiul meu”, a afirmat bărbatul.

În final, la judecarea apelului la divorț, bărbatul a primit drept de vizită doar o zi în loc de trei cât avusese anterior. Robert Cristian Cimpoeșu susține că la restrângerea perioadei au contribuit inclusiv „adresele completate cu fapte ireale și omisiuni cu știință” ale angajaților DGASPC. În plus, Cimpoeșu susține că lucrurile nu s-au mișcat nici la Parchet. „Nu-mi doresc decât să stau cât mai mult cu copilul meu, iar cei vinovați să fie pedepsiți”, a concluzionat bărbatul.

 

Răspuns șablon de la DGASPC

Florin Ion, directorul DGASPC, nu cunoaște speța. I-a dat cazul în lucru lui Tiberiu Bantaș, purtătorul de cuvânt. „Angajații direcției s-au comportat conform procedurilor. Dacă domnul are nemulțumiri, se poate adresa instanței”, a declarat Bantaș. Acesta s-a limitat să dea un răspuns șablon, cum că în cazurile de acest gen primează interesul copilului și că părinții ar face bine să găsească puncte comune, în interesul celui mic.

Fosta soție, Ionela Holban, respinge acuzațiile de lovire a copilului sugerând că ea este de fapt victima bărbatului. „Dacă ați ști prin câte am trecut... Eu vreau doar să-i fie bine copilului, altceva nu vreau să mai discut”.

Răfuieli de tot felul

 

Robert Cristian Cimpoeșu și Ionela Holban, fosta soție, au avut și un alt conflict. Concret, tânărul a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT și, ulterior, condamnat pentru comiterea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, violarea secretului corespondenței și acces neautorizat la date informatice. Pedeapsa a fost de un an și patru luni de închisoare cu amânarea aplicării. Practic, a accesat contul de Facebook, emailul și tranzacțiile făcute prin internet banking, fără a avea acest drept.

Psihologii afirmă că scandalurile dintre părinți distrug de fapt viața copilului, și nu pe cea a lor. Chiar și la vârste fragede, copiii percep tensiunea din jur, iar sentimentele pe care le capătă sunt complexe: teamă, neputință, vinovăție (neînțelegând de ce mama și tata sunt supărați unul pe altul), rușine și dorința de izolare.

Accentuarea cronică a atmosferei apăsătoare dintre părinți produc copiilor depresie, anxietate și chiar deviații de comportament.

În cele mai multe situații, părinții nu realizează răul pe care i-l fac propriului copil. Psihologii atrag atenția că stresul minorilor poate fi atât de mare încât impactul asupra psihicului poate fi comparat cu violența fizică. Pe termen lung, copilul își pierde încrederea în oameni, iar atunci când ajunge adult îi va fi greu să se atașeze de cineva, să aibă o viață normală din punct de vedere afectiv.

Soțul acuză Direcția Copilului că a falsificat rapoartele, ascunzând fisura de claviculă a copilului, produsă din cauza mamei. Soția i-a trimis detectivii pe cap până și la spitalul unde bărbatul se dusese cu copilul la consultație. Robert Cimpoeșu are o condamnare cu suspendare pentru că i-a citit mailurile soției .  Plângere penală și împotriva DGASPC. Băiețelul are doar trei ani.

Un copil de trei ani și trei luni este disputat de părinții săi în ceea ce pare un uriaș scandal fără de sfârșit. O căsătorie eșuată la doar câteva luni de la oficiere a transformat în iad viața a două familii. Tatăl, Robert Cristian Cimpoeșu, își acuză fosta soție, pe Ionela Holban, că l-a izbit pe fiul lor de o mașină, rupându-i clavicula. Incidentul s-ar fi petrecut în septembrie 2016, iar de-atunci cei doi se cheamă reciproc în sălile de judecată.

Robert Cristian Cimpoeșu acuză și autoritățile, șefilor Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) făcându-le plângere penală pentru abuz în serviciu și fals intelectual.

 

Acuze reciproce

Faptul că DGASPC n-a menționat respectivul incident l-ar fi făcut pe Cimpoeșu să piardă două din cele trei zile de vizită pe care i le stabilise prima instanță unde s-a judecat divorțul. „Vreau să-mi văd fiul cât mai des, iar angajații statului care au comis falsurile și au ticluit probele să fie trași la răspundere”, a declarat Robert Cristian Cimpoeșu.

În replică, fosta soție, Ionela Holban, respinge acuzațiile de agresiune a propriului copil: „Este o minciună”.

 

Căsătorie, naștere și divorț în câteva luni

Robert Cristian și Ionela s-au căsătorit în iulie 2014. În octombrie același an, femeia a născut un băiat, pe Alexandru. Tot în 2014, cei doi au hotărât să divorțeze. Potrivit hotărârii de divorț pronunțată în decembrie 2015 de Judecătoria Iași, tatălui i s-a stabilit dreptul de a-și vizita copilul câte trei ore, de trei ori pe săptămână (marțea, joia și sâmbăta).

 

Incidentul care a potențat scandalul între cei doi părinți s-a petrecut pe 20 septembrie 2016. „În jurul orelor 20:00, întorcându-mă să-l aduc pe Alexandru la adresa numitei Ionela Elena, aceasta a smuls copilul din scaunul de mașină poziționat pe locul din dreaptă față al autoturismului meu. Ulterior, în timp ce se afla în brațele mamei, copilul a fost izbit de o mașină, acesta începând să plângă foarte puternic”, a menționat tatăl.

La scenă ar fi asistat și doi polițiști care însă nu s-au implicat în scandal. În aceeași seară, Cimpoeșu susține că s-ar fi dus la Secția 1 de Poliție unde ar fi reclamat incidentul.

La spital și la poliție

Bărbatul a afirmat că, după acel episod, mai multe zile la rând, nu a fost lăsat să-și vadă băiatul. „Pe 30 septembrie, am făcut o sesizare către DGASPC Iași cu privire la faptul că Alexandru a fost izbit în data de 20.09.2016, nu pot să îmi iau copilul conform programului de vizită hotărât de instanță și că doresc să se intervină”, a completat Cimpoeșu.
Pe 4 octombrie, fosta soție i-a permis să ia băiatul. „Dar a pus și o echipă de detectivi să mă urmărească”. Tatăl și-a dus copilul în parc și apoi la locuința sa. Pentru că cel mic nu se simțea bine („părea fierbinte și tușea profund”), l-a dus la spital. Soția a venit cu avocata sa, au ajuns și la secția de Poliție din Tătărași, scandal până seara târziu. Copilul a rămas cu mama.

Anchetă socială la domiciliu
Pe 7 octombrie, adică la o săptămână de la sesizarea lui Robert Cristian Cimpoeșu, două angajate ale DGASPC au mers acasă la Ionela Holban, fosta soție. Au constatat că cel mic beneficiază de condiții normale de viață și dezvoltare, că imobilul este bine întreținut, că băiatul e îmbrăcat corespunzător. Mai mult, au remarcat că băiatul este sub tratament medicamentos pentru
rinoadenoidita. Nicio vorbă despre ce reclamase tatăl, lovitura la claviculă.


La Arcadia și Sf. Maria
Pe 8 octombrie, mama ar fi dus copilul la Arcadia. „La spitalul Arcadia, doctorul a constatat că Alexandru se agită brusc la mobilizarea membrului superior drept, fapt pentru care a fost trimisă către UPU Sf. Maria. Faptul că mama a declarat că Alexandru evita utilizarea membrului drept în ultimele două-trei zile sunt vizibil mincinoase și arată surprinderea dumneaei. Ea s-a prezentat pentru tușe și febră la Arcadia și acolo a fost descoperit faptul că există o posibilă luxație!”, a scris Cimpoeșu în plângerea penală.

 

Nicio mențiune despre claviculă

Tot pe 8 octombrie, mama și copilul au ajuns la spitalul Sf. Maria. Medicii au pus diagnosticul de fractură 1/3 medie claviculă dreaptă. Pe 10 octombrie, în spital, Ionela Holban ar fi sunat și ea la DGASPC. Au venit aceleași două angajate care fuseseră cu trei zile înainte și la locuința sa.

Robert Cristian Cimpoeșu a afirmat că nici de această dată angajatele direcției nu au fost interesate de fractura de claviculă. „Aceste lucrătoare DGASPC au fost în data de 7.10.2016 și au văzut copilul <<foarte atașat de mamă>>, iar în data de 10.10.2016 l-au văzut în spital cu mână imobilizată, claviculă fisurată și vânăt. Nu au făcut niciun demers, nu au scris nimic în răspunsurile către mine și către soția mea, ci dimpotrivă, au scris lucruri foarte frumoase la adresa soției mele raportat la modul cum se ocupă de Alexandru. Aceste lucruri sunt înfiorătoare din partea unor femei care lucrează la serviciul urgențe în cadrul DGASPC Iași”, a menționat Cimpoeșu în plângere.

 

Înregistrate cu telefonul

Discuțiile între tată și angajatele direcției au continuat în aceeași zi la sediu. „M-am deplasat la sediul instituției DGASPC Iași pentru a discuta cu lucrătoarele din cadrul serviciului urgențe ce s-au prezentat la spital. Pentru că mi s-a spus că nu vor menționa despre vizita efectuată în spital, am pornit telefonul mobil pe înregistrare și le-am cerut să facă această mențiune, că au găsit copilul în spital cu mână imobilizată și clavicula fisurată. Îi explic doamnei Stanciu Elena că am făcut sesizare cu privire la acest aspect și mi se spune că <<această sesizare nu există!>>”, a mai scris bărbatul în plângerea adresată procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.

 

Urmărit cu detectivi particulari

Ulterior, lucrurile au continuat în aceeași manieră. Mama a cerut suspendarea executării programului de vizită al tatălui depunând la dosar un certificat medico-legal, cum că tatăl ar fi lovit copilul. „Am fost acuzat că aș fi lovit copilul în data de 04.10.2016, când am putut să îl iau pentru 3 ore. La data de 4.10.2016 eu eram urmărit de către echipa de detectivi angajați de numită Cimpoeșu Ionela Elena, care pot confirma de ce m-am dus la spital cu fiul meu”, a afirmat bărbatul.

În final, la judecarea apelului la divorț, bărbatul a primit drept de vizită doar o zi în loc de trei cât avusese anterior. Robert Cristian Cimpoeșu susține că la restrângerea perioadei au contribuit inclusiv „adresele completate cu fapte ireale și omisiuni cu știință” ale angajaților DGASPC. În plus, Cimpoeșu susține că lucrurile nu s-au mișcat nici la Parchet. „Nu-mi doresc decât să stau cât mai mult cu copilul meu, iar cei vinovați să fie pedepsiți”, a concluzionat bărbatul.

 

Răspuns șablon de la DGASPC

Florin Ion, directorul DGASPC, nu cunoaște speța. I-a dat cazul în lucru lui Tiberiu Bantaș, purtătorul de cuvânt. „Angajații direcției s-au comportat conform procedurilor. Dacă domnul are nemulțumiri, se poate adresa instanței”, a declarat Bantaș. Acesta s-a limitat să dea un răspuns șablon, cum că în cazurile de acest gen primează interesul copilului și că părinții ar face bine să găsească puncte comune, în interesul celui mic.

Fosta soție, Ionela Holban, respinge acuzațiile de lovire a copilului sugerând că ea este de fapt victima bărbatului. „Dacă ați ști prin câte am trecut... Eu vreau doar să-i fie bine copilului, altceva nu vreau să mai discut”.

Răfuieli de tot felul

 

Robert Cristian Cimpoeșu și Ionela Holban, fosta soție, au avut și un alt conflict. Concret, tânărul a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT și, ulterior, condamnat pentru comiterea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, violarea secretului corespondenței și acces neautorizat la date informatice. Pedeapsa a fost de un an și patru luni de închisoare cu amânarea aplicării. Practic, a accesat contul de Facebook, emailul și tranzacțiile făcute prin internet banking, fără a avea acest drept.

Psihologii afirmă că scandalurile dintre părinți distrug de fapt viața copilului, și nu pe cea a lor. Chiar și la vârste fragede, copiii percep tensiunea din jur, iar sentimentele pe care le capătă sunt complexe: teamă, neputință, vinovăție (neînțelegând de ce mama și tata sunt supărați unul pe altul), rușine și dorința de izolare.

Accentuarea cronică a atmosferei apăsătoare dintre părinți produc copiilor depresie, anxietate și chiar deviații de comportament.

În cele mai multe situații, părinții nu realizează răul pe care i-l fac propriului copil. Psihologii atrag atenția că stresul minorilor poate fi atât de mare încât impactul asupra psihicului poate fi comparat cu violența fizică. Pe termen lung, copilul își pierde încrederea în oameni, iar atunci când ajunge adult îi va fi greu să se atașeze de cineva, să aibă o viață normală din punct de vedere afectiv.

Pagina 1 din 10

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top