Marti, 18 12 2018
S-a ajuns și la asta: tun cu bomboane în parohia de lapte și miere a lui Mihai Chirica. O firmă care a câștigat 74.000 de lei de la Primărie a depus ofertele în Sistemul de Achiziții la ora 13.20, iar la ora 13.22 acestea au fost acceptate. Profiturile firmei sunt de 25-30%, în timp ce media națională este de 6%. Societatea are sediul în Ilfov, într-o casă dărăpănată. Proprietara firmei are adresa într-o casă din Scânteia unde își au sediul social mai multe firme ale unor cetățeni basarabeni.

Recent, o firmă cu sediul într-o casă dărăpănată dintr-un sat din Ilfov a dat un tun cu bomboane Bucuria la Primăria Iași. A înhățat două contracte pentru dulciuri din care scoate un profit de peste 20.000 de lei din cele două contracte. Firma, proaspăt înființată, cu anunțul de înregistrare de la Registrul Comerțului publicat în Monitorul Oficial pe 18 octombrie 2018, a depus oferta de bomboane la două ore după ce Municipalitatea și-a anunțat intenția, pe site-ul achizițiilor publice, să cumpere dulciuri. În două minute după ce a depus oferta, Primăria Iași a și acceptat-o. Întrebați despre aceste coincidențe, reprezentanții Primăriei Iași au răspuns la cu totul altceva.

S-a ajuns și la asta: tun cu bomboane în parohia de lapte și miere a lui Mihai Chirica. O firmă care a câștigat 74.000 de lei de la Primărie a depus ofertele în Sistemul de Achiziții la ora 13.20, iar la ora 13.22 acestea au fost acceptate. Profiturile firmei sunt de 25-30%, în timp ce media națională este de 6%. Societatea are sediul în Ilfov, într-o casă dărăpănată. Proprietara firmei are adresa într-o casă din Scânteia unde își au sediul social mai multe firme ale unor cetățeni basarabeni.

Recent, o firmă cu sediul într-o casă dărăpănată dintr-un sat din Ilfov a dat un tun cu bomboane Bucuria la Primăria Iași. A înhățat două contracte pentru dulciuri din care scoate un profit de peste 20.000 de lei din cele două contracte. Firma, proaspăt înființată, cu anunțul de înregistrare de la Registrul Comerțului publicat în Monitorul Oficial pe 18 octombrie 2018, a depus oferta de bomboane la două ore după ce Municipalitatea și-a anunțat intenția, pe site-ul achizițiilor publice, să cumpere dulciuri. În două minute după ce a depus oferta, Primăria Iași a și acceptat-o. Întrebați despre aceste coincidențe, reprezentanții Primăriei Iași au răspuns la cu totul altceva.

Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit. 

În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.

Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit. 

În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.

Li s-au dat bani pentru creșe noi, deși n-au fonduri să le susțină activitatea. Edilii mai multor comune din judeţul Iaşi se declară nemulţumiţi de faptul că Ministerul Dezvoltării le-a aprobat proiecte care aveau nevoie de mai puţini bani. Aceştia ar fi preferat să primească sume pentru asfaltări de drumuri. Primarii din Horleşti şi Voineşti spun chiar că această tendinţă a fost impusă de la vârful judeţului.

 

Judeţul Iaşi va primi în următorii trei ani, de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, suma de 831,2 milioane lei, adică 185 de milioane de euro.

Li s-au dat bani pentru creșe noi, deși n-au fonduri să le susțină activitatea. Edilii mai multor comune din judeţul Iaşi se declară nemulţumiţi de faptul că Ministerul Dezvoltării le-a aprobat proiecte care aveau nevoie de mai puţini bani. Aceştia ar fi preferat să primească sume pentru asfaltări de drumuri. Primarii din Horleşti şi Voineşti spun chiar că această tendinţă a fost impusă de la vârful judeţului.

 

Judeţul Iaşi va primi în următorii trei ani, de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, suma de 831,2 milioane lei, adică 185 de milioane de euro.

Până la finalul acestei luni, mai mulţi masteranzi şi doctoranzi din ţară şi străinătate iau parte la o cercetare arheologică în extremitatea sudică a judeţului Iaşi, pe Dealul Bodeştilor, în situl de la Scânteia.

 

În baza unei colaborări internaţionale multianuale între Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Române - Filiala Iaşi, Friedrich-Alexander Universität Erlangen - Nürnberg (Germania) şi Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi o echipă de arheologi este prezentă în această lună, în situl din comuna Scânteia, Iaşi.

 

Deși arată ca niște sicrie pe roți, patronul se laudă că au ITP-ul luat și sunt bune. La Autogara Real Fresh din Moara de Foc apa de la spălătoria auto se scurge printre picioarele călătorilor. E un talmeș-balmeș în tot transportul metropolitan: microbuze arhipline, autobuze vechi de 40 de ani, evaziune pe scară largă, autogări infecte. Operatorul SC Rândunica SRL are succes în continuare, după tragedia de la Scânteia, provocată de unul din microbuzele sale.

 

Transportul județean și metropolitan arată ca în anii ’70, cu autobuze articulate, care nici măcar Euro 1 nu au, cu microbuze supra-aglomerate și cu operatori al căror acționariat e format din interpuși.

 

Deși arată ca niște sicrie pe roți, patronul se laudă că au ITP-ul luat și sunt bune. La Autogara Real Fresh din Moara de Foc apa de la spălătoria auto se scurge printre picioarele călătorilor. E un talmeș-balmeș în tot transportul metropolitan: microbuze arhipline, autobuze vechi de 40 de ani, evaziune pe scară largă, autogări infecte. Operatorul SC Rândunica SRL are succes în continuare, după tragedia de la Scânteia, provocată de unul din microbuzele sale.

 

Transportul județean și metropolitan arată ca în anii ’70, cu autobuze articulate, care nici măcar Euro 1 nu au, cu microbuze supra-aglomerate și cu operatori al căror acționariat e format din interpuși.

 

Polițiștii din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală Ciurea și Postului de Poliţie Scânteia au identificat un tânăr, din comuna Scânteia, bănuit de comiterea unei infracțiuni de furt calificat.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top