Luni, 25 09 2017
Două primării din ţară primesc documente pentru eliberarea de acte în sistem online. Primăria Iaşi nu este printre ele. Idei simple care schimbă total fața administrației: documentele se depun online la Brașov și Cluj. La Iaşi sunt preferate cozile la ghişee procedurilor simple din faţa calculatorului. La Braşov există deja compartimente unde poţi trimite documentele necesare pe mail. La Cluj s-a trecut la nivelul următor: până şi actele de urbanism se eliberează online.

 

Şi atunci, conducătorii lor au spus: „Să fie online!”. Şi a fost. Diferenţa majoră dintre un braşovean sau un clujean şi un alt locuitor al României este că nu mai trebuie să stea la coadă la ghişeu. A dispărut această obligaţie de cetăţean plătitor de taxe şi impozite.

 

Două primării din ţară primesc documente pentru eliberarea de acte în sistem online. Primăria Iaşi nu este printre ele. Idei simple care schimbă total fața administrației: documentele se depun online la Brașov și Cluj. La Iaşi sunt preferate cozile la ghişee procedurilor simple din faţa calculatorului. La Braşov există deja compartimente unde poţi trimite documentele necesare pe mail. La Cluj s-a trecut la nivelul următor: până şi actele de urbanism se eliberează online.

 

Şi atunci, conducătorii lor au spus: „Să fie online!”. Şi a fost. Diferenţa majoră dintre un braşovean sau un clujean şi un alt locuitor al României este că nu mai trebuie să stea la coadă la ghişeu. A dispărut această obligaţie de cetăţean plătitor de taxe şi impozite.

 

Zonele împădurite din imediata apropiere a Iaşului arată ca nişte munţi de gunoaie. Primarul Mihai Chirica a anunţat pompos că Iaşul a aderat la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri”. Pe hârtie, ştirea dă bine, dar pe teren este jale. Zonele împădurite de pe teritoriul oraşului reprezintă spaţii de depozitare pentru grămezi uriaşe gunoaie. Salubris n-a călcat niciodată prin aceste locuri. Este o imagine oribilă, care se vede deja din avioanele ce ajung la Iaşi şi din satelit.

 

Aderarea la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri” este pentru Primărie o laudă exprimată pe toate canalele. Realitatea este cu totul alta. Peste tot în jurul Iaşului, dar în zone aflate pe teritoriul oraşului, nu a comunelor din jur, se găsesc munţi de gunoi. În parte provine de la vilele ridicate în ultimii ani. Pe nimeni nu pare să deranjeze dezolanta privelişte. Nici măcar pe cei în faţa cărora movilele cresc de la un an la altul. Apariţia şi „dezvoltarea” netulburată a zecilor de mici gropi de gunoi de lângă oraş se măsoară în ani, ca la straturile sedimentare.

 

Zonele împădurite din imediata apropiere a Iaşului arată ca nişte munţi de gunoaie. Primarul Mihai Chirica a anunţat pompos că Iaşul a aderat la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri”. Pe hârtie, ştirea dă bine, dar pe teren este jale. Zonele împădurite de pe teritoriul oraşului reprezintă spaţii de depozitare pentru grămezi uriaşe gunoaie. Salubris n-a călcat niciodată prin aceste locuri. Este o imagine oribilă, care se vede deja din avioanele ce ajung la Iaşi şi din satelit.

 

Aderarea la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri” este pentru Primărie o laudă exprimată pe toate canalele. Realitatea este cu totul alta. Peste tot în jurul Iaşului, dar în zone aflate pe teritoriul oraşului, nu a comunelor din jur, se găsesc munţi de gunoi. În parte provine de la vilele ridicate în ultimii ani. Pe nimeni nu pare să deranjeze dezolanta privelişte. Nici măcar pe cei în faţa cărora movilele cresc de la un an la altul. Apariţia şi „dezvoltarea” netulburată a zecilor de mici gropi de gunoi de lângă oraş se măsoară în ani, ca la straturile sedimentare.

 

Mai mulți ieșeni din cartierul Dancu au blocat drumul județean DJ 249, nemulțumiți fiind de starea drumurilor și lipsa de interes manifestată de autorități.

 

Oamenii au circulat cu viteză redusă pe șosea, iar în unele cazuri au staționat, blocând calea de rulare. Polițiștii de la Biroul Rutier au intervenit în zonă, dirijând circulația astfel încât traficul să nu fie afectat.

 

Proiect vechi spălat, cosmetizat puţin şi prezentat ca nou: aproape 100 de parcuri renovate, cu costuri uriaşe. Municipalitatea scoate din joben sume şi intenţii diferite în chestiunea parcurilor de joacă. Undeva, în birouri, se taie şi se adaugă ca într-un aluat, dar unul de prost gust. Anul trecut, licitaţia a fost anulată, existând indicii că era direcţionată spre „cine trebuia”.

 

15,5 milioane lei în 2016, 14 milioane lei în 2017. Plus o licitaţie anulată anul trecut. Astfel arată tevatura Primăriei în privinţa unui subiect pe care, de altfel, l-a tot rostogolit în căutare de capital electoral.

 

Proiect vechi spălat, cosmetizat puţin şi prezentat ca nou: aproape 100 de parcuri renovate, cu costuri uriaşe. Municipalitatea scoate din joben sume şi intenţii diferite în chestiunea parcurilor de joacă. Undeva, în birouri, se taie şi se adaugă ca într-un aluat, dar unul de prost gust. Anul trecut, licitaţia a fost anulată, existând indicii că era direcţionată spre „cine trebuia”.

 

15,5 milioane lei în 2016, 14 milioane lei în 2017. Plus o licitaţie anulată anul trecut. Astfel arată tevatura Primăriei în privinţa unui subiect pe care, de altfel, l-a tot rostogolit în căutare de capital electoral.

 

Primăria vrea să cheltuie această sumă din fonduri europene pentru înlocuirea șinelor. Fiind linie secundară, cu flux mic de călători, s-ar putea asfalta ca-n palmă Aurel Vlaicu și s-ar putea cumpăra autobuze hibride. Salvezi 16 milioane de euro cu care poți face cel puțin un pasaj rutier pentru zonele foarte aglomerate din oraș. Bulevardul Aurel Vlaicu poate fi refăcut cu 4 milioane de euro, fără linii de tramvai.

 

Anunțată ca unul din cele mai costisitoare proiecte din 2017, pe bani europeni, linia de tramvai din Dancu ar fi de fapt o groapă în care se aruncă banii. 20 milioane de euro este suma estimată de șefii Primăriei, cu refacerea totală a carosabilului, schimbarea liniilor, a bordurilor și refacerea trotuarelor cu pavele. Și nu vor să renunțe la proiect, pentru că e deja scris, fiind pe Axa 4.

Primăria vrea să cheltuie această sumă din fonduri europene pentru înlocuirea șinelor. Fiind linie secundară, cu flux mic de călători, s-ar putea asfalta ca-n palmă Aurel Vlaicu și s-ar putea cumpăra autobuze hibride. Salvezi 16 milioane de euro cu care poți face cel puțin un pasaj rutier pentru zonele foarte aglomerate din oraș. Bulevardul Aurel Vlaicu poate fi refăcut cu 4 milioane de euro, fără linii de tramvai.

 

Anunțată ca unul din cele mai costisitoare proiecte din 2017, pe bani europeni, linia de tramvai din Dancu ar fi de fapt o groapă în care se aruncă banii. 20 milioane de euro este suma estimată de șefii Primăriei, cu refacerea totală a carosabilului, schimbarea liniilor, a bordurilor și refacerea trotuarelor cu pavele. Și nu vor să renunțe la proiect, pentru că e deja scris, fiind pe Axa 4.

Unul dintre subiectele eterne din administraţia ieşeană: traficul de dimineaţă/greaţă-ţi face de-a ta viaţă. Pe zi ce trece, traficul auto din Iaşi devine mai greu de suportat. Parcurgerea distanţelor se măsoară în zeci de minute. De la o zi la alta apar noi zone aglomerate. De exemplu, coada pentru a trece prin Târgu Cucu ajunge pe Elena Doamna, ceea ce înainte era o raritate. Pe Şoseaua Bucium, viteză medie este de 5 km/h. Primarul Mihai Chirica spune că doar Buciumul este o problemă şi că în celelalte zone se circulă bine.

 

Pare evident că situaţia traficului auto din Iaşi este scăpată de sub control. Au apărut, deja, noi zone extrem de aglomerate, la alte ore decât cele de vârf, locuri în care acum un an se circula relativ fără probleme. Din răspunsurile Primăriei, toate rezolvările sunt la timpul viitor, în vreme ce oraşule este blocat acum. „Sistemul de Management al Traficului abia măsoară timpii şi va avea nişte rezultate şi nişte posibile soluţii, Primăria va construi, într-un viitor, pasaje”, şi tot aşa. Numai timpul, banii şi nervii ieşenilor sunt măcinaţi la prezent. Şi încă nu este început de octombrie, dată la care câteva zeci de mii de studenţi din alte localităţi îşi vor aduce maşinile în oraş.

 

Bucium: viteză medie de 5 km/h

Cum arată intrarea în oraş de pe şoseaua spre Vaslui, între orele 8 şi 9? Se face foarte repede coadă până la Socola şi, în cazurile extreme, până la Trei Sarmale. Înainte de 8 este mai greu de circulat, pentru că numeroşii rezidenţi de la Bârnova se duc spre serviciu sau spre şcolile copiilor. Un drum de la Păun – zona Motelului Bucium – până la Spitalul Socola durează, pentru aproximativ 6 km, 5 minute: viteză medie de circa 70 km/h. De la Socola până la Pasarela Bucium, pentru o distanţă de numai 1 kilometru, timpul este, de cele mai multe ori, de 13 minute sau peste. Blocajul se produce la intersecţia cu Bd. Poitiers şi Trei Fântâni (Drumul Hoţilor), pentru că podul se vede de la distanţă, pe sensul de mers către oraş, liber. Momentan, cu scuza că intersecţia de la baza podului nu este supravegheată de Sistemul de Management al Traficului (SMT), Primăria nu are nici o rezolvare concretă. „Sistemul are în supraveghere 90 de intersecţii. Semaforizarea din intersecţia Bucium cu Potiers nu face parte din SMT. Tocmai de aceea, în şedinţele Comisiei de Circulaţie s-a discutat acest subiect şi există câteva propuneri, pe care le vom implementa pas cu pas”, a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.

 

Infern de dimineaţă pe Şoseaua Bucium: capătul cozii ajunge la Bellaria

Se adună date despre cozi

Şi alte zone din oraş sunt extrem de aglomerate. În ultima perioadă, spre exemplu, coada de maşini pentru a ajunge în Târgu Cucu-Independenţei se întinde până pe strada Elena Doamna, chiar până în dreptul maternităţii.

Păcurari sau Canta sunt alte două străzi importante unde timpul de aşteptare, dimineaţa, este mare. Referindu-se la problemele din trafic, reprezentanţii Sistemului de Management al Traficului spun că abia de o săptămână au început să fie colectate date despre lungimea cozilor de maşini. „Sistemul funcţionează de la 1 ianuarie, fiind, până în prezent, în permanentă calibrare a senzorilor şi de înregistrare a datelor de trafic pentru fiecare zi a anului. De mai puţin de o săptămână s-a început colectarea datelor cu privire la lungimea cozilor pe fiecare arteră din intersecţii şi pe fiecare bandă/sens de mers de pe fiecare arteră. Din analiza acestor indicatori vor rezulta propuneri de ajustare a timpilor de semaforizare. Repetăm, numai pentru intersecţiile monitorizate”, au transmis cei de la SMT Iaşi.

 

Soluţiile Primăriei: „Vom, vom, vom”

„Ne trebuie un studiu de trafic serios, adaptat la vremurile prezente. Degeaba avem sistem de monitorizare care, teoretic, dă drumul la maşini în partea aglomerată a intersecţiei dacă acea intersecţie este aglomerată în toate direcţiile. Din câte ştim, nu sunt achitate ultimele tranşe către UTI (firma care a implementat Sistemul n.r.), din cauza problemelor penale cu acest contract, şi compania nu mai oferă expertiză. Ne lipsesc multe, inclusiv o analiză temeinică referitoare la ritmul creşterii numărului de maşini”, a declarat consilierul liberal Eduard Boz.

Primarul Mihai Chirica spune însă că în oraş se circulă bine. „Ne-am aşteptat la mai rău de atât. Singura problemă este, într-adevăr, zona Bucium şi acolo vom aplica un set de măsuri, printre care schimbarea semaforizării, reglementarea circulaţiei în funcţie de oră”, a explicat Chirica.

 

 

 „Ne-am aşteptat la mai rău de atât. Singura problemă este, într-adevăr, zona Bucium” Primarul Mihai Chirica

Soluţie: parcări la intrarea în oraş, gratuităţi RATP

Consilierul Boz susţine că municipalitatea ar avea la îndemână soluţii simple şi nu extrem de costisitoare pentru a face faţă viitoarelor creşteri de trafic: parcări la intrările în oraş, libere pe transport în comun pentru cei care îşi lasă maşina acasă, un palat administrativ unic şi sensuri unice. “Dacă tot închiriezi parcări de reşedinţă la care singura cheltuială este nişte vopsea, nu vrei să dai acelui posesor de maşină, în acelaşi preţ, şi un abonament de transport ca să îl stimulezi să lase maşina parcată? În plus, pot fi făcute, fără costuri imense, patru parcări la intrările principale din oraş. Cei care vin din suburbii pot lăsa maşina acolo şi, pentru preţul abonamentului de parcare, să primească şi două-trei călătorii cu autobuzul. Încă o soluţie este crearea unui centru administrativ cu parcare mare, de unde ieşenii să solicite acte – carte de identitate, cazier, documente ANAF etc. Ultima soluţie pe care dorim s-o propunem este un studiu de trafic pentru sensuri unice. Chiar dacă şoferii ar merge mai mult, consumul de timp şi de carburant ar fi mai scăzut decât dacă ar sta la semafor”, a susţinut Boz.

 

Citește și Lupta Primăriei pentru cinematografele din Iaşi, la Înalta Curte. Daniel Oajdea și RADEF-ul dau peste cap proiectele lui Chirica

 

Proiect irealizabil

Viceprimarul Radu Botez a propus realizarea unei benzi suplimentare pentru virajul la dreapta de pe Pasarela Bucium, în capătul podului, unde este acum Compania RVR Taxi. Proiectul are, însă, puţine şanse de realizare în condiţiile în care Primăria nu deţine terenul din zonă, singura şansă fiind invocarea apropierii construcţiei lui Radu Norocea la mai puţin de 6 metri de limita de protecţie a podului.

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  

Clipul zilei

Go to top