Vineri, 28 04 2017
Zonele împădurite din imediata apropiere a Iaşului arată ca nişte munţi de gunoaie. Primarul Mihai Chirica a anunţat pompos că Iaşul a aderat la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri”. Pe hârtie, ştirea dă bine, dar pe teren este jale. Zonele împădurite de pe teritoriul oraşului reprezintă spaţii de depozitare pentru grămezi uriaşe gunoaie. Salubris n-a călcat niciodată prin aceste locuri. Este o imagine oribilă, care se vede deja din avioanele ce ajung la Iaşi şi din satelit.

 

Aderarea la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri” este pentru Primărie o laudă exprimată pe toate canalele. Realitatea este cu totul alta. Peste tot în jurul Iaşului, dar în zone aflate pe teritoriul oraşului, nu a comunelor din jur, se găsesc munţi de gunoi. În parte provine de la vilele ridicate în ultimii ani. Pe nimeni nu pare să deranjeze dezolanta privelişte. Nici măcar pe cei în faţa cărora movilele cresc de la un an la altul. Apariţia şi „dezvoltarea” netulburată a zecilor de mici gropi de gunoi de lângă oraş se măsoară în ani, ca la straturile sedimentare.

 

Zonele împădurite din imediata apropiere a Iaşului arată ca nişte munţi de gunoaie. Primarul Mihai Chirica a anunţat pompos că Iaşul a aderat la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri”. Pe hârtie, ştirea dă bine, dar pe teren este jale. Zonele împădurite de pe teritoriul oraşului reprezintă spaţii de depozitare pentru grămezi uriaşe gunoaie. Salubris n-a călcat niciodată prin aceste locuri. Este o imagine oribilă, care se vede deja din avioanele ce ajung la Iaşi şi din satelit.

 

Aderarea la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri” este pentru Primărie o laudă exprimată pe toate canalele. Realitatea este cu totul alta. Peste tot în jurul Iaşului, dar în zone aflate pe teritoriul oraşului, nu a comunelor din jur, se găsesc munţi de gunoi. În parte provine de la vilele ridicate în ultimii ani. Pe nimeni nu pare să deranjeze dezolanta privelişte. Nici măcar pe cei în faţa cărora movilele cresc de la un an la altul. Apariţia şi „dezvoltarea” netulburată a zecilor de mici gropi de gunoi de lângă oraş se măsoară în ani, ca la straturile sedimentare.

 

Mai mulți ieșeni din cartierul Dancu au blocat drumul județean DJ 249, nemulțumiți fiind de starea drumurilor și lipsa de interes manifestată de autorități.

 

Oamenii au circulat cu viteză redusă pe șosea, iar în unele cazuri au staționat, blocând calea de rulare. Polițiștii de la Biroul Rutier au intervenit în zonă, dirijând circulația astfel încât traficul să nu fie afectat.

 

Proiect vechi spălat, cosmetizat puţin şi prezentat ca nou: aproape 100 de parcuri renovate, cu costuri uriaşe. Municipalitatea scoate din joben sume şi intenţii diferite în chestiunea parcurilor de joacă. Undeva, în birouri, se taie şi se adaugă ca într-un aluat, dar unul de prost gust. Anul trecut, licitaţia a fost anulată, existând indicii că era direcţionată spre „cine trebuia”.

 

15,5 milioane lei în 2016, 14 milioane lei în 2017. Plus o licitaţie anulată anul trecut. Astfel arată tevatura Primăriei în privinţa unui subiect pe care, de altfel, l-a tot rostogolit în căutare de capital electoral.

 

Proiect vechi spălat, cosmetizat puţin şi prezentat ca nou: aproape 100 de parcuri renovate, cu costuri uriaşe. Municipalitatea scoate din joben sume şi intenţii diferite în chestiunea parcurilor de joacă. Undeva, în birouri, se taie şi se adaugă ca într-un aluat, dar unul de prost gust. Anul trecut, licitaţia a fost anulată, existând indicii că era direcţionată spre „cine trebuia”.

 

15,5 milioane lei în 2016, 14 milioane lei în 2017. Plus o licitaţie anulată anul trecut. Astfel arată tevatura Primăriei în privinţa unui subiect pe care, de altfel, l-a tot rostogolit în căutare de capital electoral.

 

Primăria vrea să cheltuie această sumă din fonduri europene pentru înlocuirea șinelor. Fiind linie secundară, cu flux mic de călători, s-ar putea asfalta ca-n palmă Aurel Vlaicu și s-ar putea cumpăra autobuze hibride. Salvezi 16 milioane de euro cu care poți face cel puțin un pasaj rutier pentru zonele foarte aglomerate din oraș. Bulevardul Aurel Vlaicu poate fi refăcut cu 4 milioane de euro, fără linii de tramvai.

 

Anunțată ca unul din cele mai costisitoare proiecte din 2017, pe bani europeni, linia de tramvai din Dancu ar fi de fapt o groapă în care se aruncă banii. 20 milioane de euro este suma estimată de șefii Primăriei, cu refacerea totală a carosabilului, schimbarea liniilor, a bordurilor și refacerea trotuarelor cu pavele. Și nu vor să renunțe la proiect, pentru că e deja scris, fiind pe Axa 4.

Primăria vrea să cheltuie această sumă din fonduri europene pentru înlocuirea șinelor. Fiind linie secundară, cu flux mic de călători, s-ar putea asfalta ca-n palmă Aurel Vlaicu și s-ar putea cumpăra autobuze hibride. Salvezi 16 milioane de euro cu care poți face cel puțin un pasaj rutier pentru zonele foarte aglomerate din oraș. Bulevardul Aurel Vlaicu poate fi refăcut cu 4 milioane de euro, fără linii de tramvai.

 

Anunțată ca unul din cele mai costisitoare proiecte din 2017, pe bani europeni, linia de tramvai din Dancu ar fi de fapt o groapă în care se aruncă banii. 20 milioane de euro este suma estimată de șefii Primăriei, cu refacerea totală a carosabilului, schimbarea liniilor, a bordurilor și refacerea trotuarelor cu pavele. Și nu vor să renunțe la proiect, pentru că e deja scris, fiind pe Axa 4.

Unul dintre subiectele eterne din administraţia ieşeană: traficul de dimineaţă/greaţă-ţi face de-a ta viaţă. Pe zi ce trece, traficul auto din Iaşi devine mai greu de suportat. Parcurgerea distanţelor se măsoară în zeci de minute. De la o zi la alta apar noi zone aglomerate. De exemplu, coada pentru a trece prin Târgu Cucu ajunge pe Elena Doamna, ceea ce înainte era o raritate. Pe Şoseaua Bucium, viteză medie este de 5 km/h. Primarul Mihai Chirica spune că doar Buciumul este o problemă şi că în celelalte zone se circulă bine.

 

Pare evident că situaţia traficului auto din Iaşi este scăpată de sub control. Au apărut, deja, noi zone extrem de aglomerate, la alte ore decât cele de vârf, locuri în care acum un an se circula relativ fără probleme. Din răspunsurile Primăriei, toate rezolvările sunt la timpul viitor, în vreme ce oraşule este blocat acum. „Sistemul de Management al Traficului abia măsoară timpii şi va avea nişte rezultate şi nişte posibile soluţii, Primăria va construi, într-un viitor, pasaje”, şi tot aşa. Numai timpul, banii şi nervii ieşenilor sunt măcinaţi la prezent. Şi încă nu este început de octombrie, dată la care câteva zeci de mii de studenţi din alte localităţi îşi vor aduce maşinile în oraş.

 

Bucium: viteză medie de 5 km/h

Cum arată intrarea în oraş de pe şoseaua spre Vaslui, între orele 8 şi 9? Se face foarte repede coadă până la Socola şi, în cazurile extreme, până la Trei Sarmale. Înainte de 8 este mai greu de circulat, pentru că numeroşii rezidenţi de la Bârnova se duc spre serviciu sau spre şcolile copiilor. Un drum de la Păun – zona Motelului Bucium – până la Spitalul Socola durează, pentru aproximativ 6 km, 5 minute: viteză medie de circa 70 km/h. De la Socola până la Pasarela Bucium, pentru o distanţă de numai 1 kilometru, timpul este, de cele mai multe ori, de 13 minute sau peste. Blocajul se produce la intersecţia cu Bd. Poitiers şi Trei Fântâni (Drumul Hoţilor), pentru că podul se vede de la distanţă, pe sensul de mers către oraş, liber. Momentan, cu scuza că intersecţia de la baza podului nu este supravegheată de Sistemul de Management al Traficului (SMT), Primăria nu are nici o rezolvare concretă. „Sistemul are în supraveghere 90 de intersecţii. Semaforizarea din intersecţia Bucium cu Potiers nu face parte din SMT. Tocmai de aceea, în şedinţele Comisiei de Circulaţie s-a discutat acest subiect şi există câteva propuneri, pe care le vom implementa pas cu pas”, a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.

 

Infern de dimineaţă pe Şoseaua Bucium: capătul cozii ajunge la Bellaria

Se adună date despre cozi

Şi alte zone din oraş sunt extrem de aglomerate. În ultima perioadă, spre exemplu, coada de maşini pentru a ajunge în Târgu Cucu-Independenţei se întinde până pe strada Elena Doamna, chiar până în dreptul maternităţii.

Păcurari sau Canta sunt alte două străzi importante unde timpul de aşteptare, dimineaţa, este mare. Referindu-se la problemele din trafic, reprezentanţii Sistemului de Management al Traficului spun că abia de o săptămână au început să fie colectate date despre lungimea cozilor de maşini. „Sistemul funcţionează de la 1 ianuarie, fiind, până în prezent, în permanentă calibrare a senzorilor şi de înregistrare a datelor de trafic pentru fiecare zi a anului. De mai puţin de o săptămână s-a început colectarea datelor cu privire la lungimea cozilor pe fiecare arteră din intersecţii şi pe fiecare bandă/sens de mers de pe fiecare arteră. Din analiza acestor indicatori vor rezulta propuneri de ajustare a timpilor de semaforizare. Repetăm, numai pentru intersecţiile monitorizate”, au transmis cei de la SMT Iaşi.

 

Soluţiile Primăriei: „Vom, vom, vom”

„Ne trebuie un studiu de trafic serios, adaptat la vremurile prezente. Degeaba avem sistem de monitorizare care, teoretic, dă drumul la maşini în partea aglomerată a intersecţiei dacă acea intersecţie este aglomerată în toate direcţiile. Din câte ştim, nu sunt achitate ultimele tranşe către UTI (firma care a implementat Sistemul n.r.), din cauza problemelor penale cu acest contract, şi compania nu mai oferă expertiză. Ne lipsesc multe, inclusiv o analiză temeinică referitoare la ritmul creşterii numărului de maşini”, a declarat consilierul liberal Eduard Boz.

Primarul Mihai Chirica spune însă că în oraş se circulă bine. „Ne-am aşteptat la mai rău de atât. Singura problemă este, într-adevăr, zona Bucium şi acolo vom aplica un set de măsuri, printre care schimbarea semaforizării, reglementarea circulaţiei în funcţie de oră”, a explicat Chirica.

 

 

 „Ne-am aşteptat la mai rău de atât. Singura problemă este, într-adevăr, zona Bucium” Primarul Mihai Chirica

Soluţie: parcări la intrarea în oraş, gratuităţi RATP

Consilierul Boz susţine că municipalitatea ar avea la îndemână soluţii simple şi nu extrem de costisitoare pentru a face faţă viitoarelor creşteri de trafic: parcări la intrările în oraş, libere pe transport în comun pentru cei care îşi lasă maşina acasă, un palat administrativ unic şi sensuri unice. “Dacă tot închiriezi parcări de reşedinţă la care singura cheltuială este nişte vopsea, nu vrei să dai acelui posesor de maşină, în acelaşi preţ, şi un abonament de transport ca să îl stimulezi să lase maşina parcată? În plus, pot fi făcute, fără costuri imense, patru parcări la intrările principale din oraş. Cei care vin din suburbii pot lăsa maşina acolo şi, pentru preţul abonamentului de parcare, să primească şi două-trei călătorii cu autobuzul. Încă o soluţie este crearea unui centru administrativ cu parcare mare, de unde ieşenii să solicite acte – carte de identitate, cazier, documente ANAF etc. Ultima soluţie pe care dorim s-o propunem este un studiu de trafic pentru sensuri unice. Chiar dacă şoferii ar merge mai mult, consumul de timp şi de carburant ar fi mai scăzut decât dacă ar sta la semafor”, a susţinut Boz.

 

Citește și Lupta Primăriei pentru cinematografele din Iaşi, la Înalta Curte. Daniel Oajdea și RADEF-ul dau peste cap proiectele lui Chirica

 

Proiect irealizabil

Viceprimarul Radu Botez a propus realizarea unei benzi suplimentare pentru virajul la dreapta de pe Pasarela Bucium, în capătul podului, unde este acum Compania RVR Taxi. Proiectul are, însă, puţine şanse de realizare în condiţiile în care Primăria nu deţine terenul din zonă, singura şansă fiind invocarea apropierii construcţiei lui Radu Norocea la mai puţin de 6 metri de limita de protecţie a podului.

Unul dintre subiectele eterne din administraţia ieşeană: traficul de dimineaţă/greaţă-ţi face de-a ta viaţă. Pe zi ce trece, traficul auto din Iaşi devine mai greu de suportat. Parcurgerea distanţelor se măsoară în zeci de minute. De la o zi la alta apar noi zone aglomerate. De exemplu, coada pentru a trece prin Târgu Cucu ajunge pe Elena Doamna, ceea ce înainte era o raritate. Pe Şoseaua Bucium, viteză medie este de 5 km/h. Primarul Mihai Chirica spune că doar Buciumul este o problemă şi că în celelalte zone se circulă bine.

 

Pare evident că situaţia traficului auto din Iaşi este scăpată de sub control. Au apărut, deja, noi zone extrem de aglomerate, la alte ore decât cele de vârf, locuri în care acum un an se circula relativ fără probleme. Din răspunsurile Primăriei, toate rezolvările sunt la timpul viitor, în vreme ce oraşule este blocat acum. „Sistemul de Management al Traficului abia măsoară timpii şi va avea nişte rezultate şi nişte posibile soluţii, Primăria va construi, într-un viitor, pasaje”, şi tot aşa. Numai timpul, banii şi nervii ieşenilor sunt măcinaţi la prezent. Şi încă nu este început de octombrie, dată la care câteva zeci de mii de studenţi din alte localităţi îşi vor aduce maşinile în oraş.

 

Bucium: viteză medie de 5 km/h

Cum arată intrarea în oraş de pe şoseaua spre Vaslui, între orele 8 şi 9? Se face foarte repede coadă până la Socola şi, în cazurile extreme, până la Trei Sarmale. Înainte de 8 este mai greu de circulat, pentru că numeroşii rezidenţi de la Bârnova se duc spre serviciu sau spre şcolile copiilor. Un drum de la Păun – zona Motelului Bucium – până la Spitalul Socola durează, pentru aproximativ 6 km, 5 minute: viteză medie de circa 70 km/h. De la Socola până la Pasarela Bucium, pentru o distanţă de numai 1 kilometru, timpul este, de cele mai multe ori, de 13 minute sau peste. Blocajul se produce la intersecţia cu Bd. Poitiers şi Trei Fântâni (Drumul Hoţilor), pentru că podul se vede de la distanţă, pe sensul de mers către oraş, liber. Momentan, cu scuza că intersecţia de la baza podului nu este supravegheată de Sistemul de Management al Traficului (SMT), Primăria nu are nici o rezolvare concretă. „Sistemul are în supraveghere 90 de intersecţii. Semaforizarea din intersecţia Bucium cu Potiers nu face parte din SMT. Tocmai de aceea, în şedinţele Comisiei de Circulaţie s-a discutat acest subiect şi există câteva propuneri, pe care le vom implementa pas cu pas”, a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.

 

Infern de dimineaţă pe Şoseaua Bucium: capătul cozii ajunge la Bellaria

Se adună date despre cozi

Şi alte zone din oraş sunt extrem de aglomerate. În ultima perioadă, spre exemplu, coada de maşini pentru a ajunge în Târgu Cucu-Independenţei se întinde până pe strada Elena Doamna, chiar până în dreptul maternităţii.

Păcurari sau Canta sunt alte două străzi importante unde timpul de aşteptare, dimineaţa, este mare. Referindu-se la problemele din trafic, reprezentanţii Sistemului de Management al Traficului spun că abia de o săptămână au început să fie colectate date despre lungimea cozilor de maşini. „Sistemul funcţionează de la 1 ianuarie, fiind, până în prezent, în permanentă calibrare a senzorilor şi de înregistrare a datelor de trafic pentru fiecare zi a anului. De mai puţin de o săptămână s-a început colectarea datelor cu privire la lungimea cozilor pe fiecare arteră din intersecţii şi pe fiecare bandă/sens de mers de pe fiecare arteră. Din analiza acestor indicatori vor rezulta propuneri de ajustare a timpilor de semaforizare. Repetăm, numai pentru intersecţiile monitorizate”, au transmis cei de la SMT Iaşi.

 

Soluţiile Primăriei: „Vom, vom, vom”

„Ne trebuie un studiu de trafic serios, adaptat la vremurile prezente. Degeaba avem sistem de monitorizare care, teoretic, dă drumul la maşini în partea aglomerată a intersecţiei dacă acea intersecţie este aglomerată în toate direcţiile. Din câte ştim, nu sunt achitate ultimele tranşe către UTI (firma care a implementat Sistemul n.r.), din cauza problemelor penale cu acest contract, şi compania nu mai oferă expertiză. Ne lipsesc multe, inclusiv o analiză temeinică referitoare la ritmul creşterii numărului de maşini”, a declarat consilierul liberal Eduard Boz.

Primarul Mihai Chirica spune însă că în oraş se circulă bine. „Ne-am aşteptat la mai rău de atât. Singura problemă este, într-adevăr, zona Bucium şi acolo vom aplica un set de măsuri, printre care schimbarea semaforizării, reglementarea circulaţiei în funcţie de oră”, a explicat Chirica.

 

 

 „Ne-am aşteptat la mai rău de atât. Singura problemă este, într-adevăr, zona Bucium” Primarul Mihai Chirica

Soluţie: parcări la intrarea în oraş, gratuităţi RATP

Consilierul Boz susţine că municipalitatea ar avea la îndemână soluţii simple şi nu extrem de costisitoare pentru a face faţă viitoarelor creşteri de trafic: parcări la intrările în oraş, libere pe transport în comun pentru cei care îşi lasă maşina acasă, un palat administrativ unic şi sensuri unice. “Dacă tot închiriezi parcări de reşedinţă la care singura cheltuială este nişte vopsea, nu vrei să dai acelui posesor de maşină, în acelaşi preţ, şi un abonament de transport ca să îl stimulezi să lase maşina parcată? În plus, pot fi făcute, fără costuri imense, patru parcări la intrările principale din oraş. Cei care vin din suburbii pot lăsa maşina acolo şi, pentru preţul abonamentului de parcare, să primească şi două-trei călătorii cu autobuzul. Încă o soluţie este crearea unui centru administrativ cu parcare mare, de unde ieşenii să solicite acte – carte de identitate, cazier, documente ANAF etc. Ultima soluţie pe care dorim s-o propunem este un studiu de trafic pentru sensuri unice. Chiar dacă şoferii ar merge mai mult, consumul de timp şi de carburant ar fi mai scăzut decât dacă ar sta la semafor”, a susţinut Boz.

 

Citește și Lupta Primăriei pentru cinematografele din Iaşi, la Înalta Curte. Daniel Oajdea și RADEF-ul dau peste cap proiectele lui Chirica

 

Proiect irealizabil

Viceprimarul Radu Botez a propus realizarea unei benzi suplimentare pentru virajul la dreapta de pe Pasarela Bucium, în capătul podului, unde este acum Compania RVR Taxi. Proiectul are, însă, puţine şanse de realizare în condiţiile în care Primăria nu deţine terenul din zonă, singura şansă fiind invocarea apropierii construcţiei lui Radu Norocea la mai puţin de 6 metri de limita de protecţie a podului.

Grija Primăriei pentru sănătatea viitorilor contribuabili este zero. Copiii nu au unde juca fotbal sau baschet gratuit în Iași, oraș cu peste 350.000 de locuitori. În toate cartierele din București și în toate orașele și comunele din Occident există terenuri sintetice, cu nocturnă, pentru mini-fotbal și baschet. În Iași, terenurile de la școli stau închise, iar cele cu plată sunt doar pentru corporatiști, cererea fiind și-aici foarte mare, jucându-se până la 1 noaptea. Un teren de mini-fotbal costă doar 25.000 de euro. La Iași ar trebui să avem măcar 50 de spații amenajate pentru copii în cartiere. Dar nu există niciun plan, copiii din Iași nu mai știu cum e să dea la poartă sau să arunce la coș. Pentru șefii Primăriei subiectul nu există.

 

Reducând subiectul la esență, fotbalul și baschetul sunt sporturi interzise la Iași pentru copiii între 7 și 18 ani. Terenurile amenajate, puse gratuit la dispoziția copiilor, sunt inexistente în cartiere. Dacă un copil vrea să arunce astăzi la coș undeva în Iași nu are unde. Cel mult se înscrie la unul dintre cele două cluburi existente, la nivel de juniori, și poate juca baschet de două ori pe săptămână, câte o oră.
Nu există terenuri amenajate ca în toate orașele și comunele din Europa de Vest. Reprezentanții Primăriei vorbesc de terenuri accesibile la Ștrand (Șesul Bahluiului) și la Ciric, adică în afara orașului. În București, toate cartierele au spații speciale pentru mini-fotbal și baschet, moderne, cu suprafață sintetică și mobilier modern, care elimină riscurile de accidente. Costă doar 25.000 de euro un astfel de teren. La Iași ar trebui să avem minim 50. Dar nu este niciunul, puținul fotbal care se mai joacă fiind exilat pe maidan, iar terenurile din incintele școlilor sunt interzise.
De aceea, în Iași nu mai există sport și mișcare sănătoasă la nivel de copii. De aceea apar tot mai multe afecțiuni la coloana vertebrală, obezitate, depresii la minori. Niciun politician din Iași nu are gândul la așa ceva.

 

Câte terenuri există acum

Singurele terenuri pe care copiii pot bate mingea liber și fără bani sunt doar maidanurile neamenajate. În nici unul dintre cartierele orașului nu există un spațiu amenajat pentru fotbal sau pentru baschet, după normele actuale: teren sintetic, porți și panouri moderne, nocturnă. Astfel de terenuri gratuite există în toată lumea. În vestul Europei, până și primarii din mediul rural au dezvoltat astfel de proiecte, tocmai pentru a-i atrage pe copii către sport. În anii trecuți, școlile permiteau accesul copiilor pe terenurile de sport asfaltate sau betonate, dar și acest lucru este acum interzis. „Copiii de la club mi-au pus această întrebare: unde pot juca baschet gratuit în Iași? Le-am spus că nu există nici un teren. Avem chiar săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu reprezentanții Consiliului Local și ai CJ. Dorim să solicităm Primăriei să deschidă măcar curțile școlilor pentru sport. Acum nu mai discutăm despre investiții, detalii tehnice, prețuri, nocturne, discutăm măcar despre strictul necesar. O salvare de moment este ca școlile să permită copiilor din cartiere să facă sport acolo, ca sport de masă. Acum puținii copii care mai fac sport bat mingea pe unde apucă, de multe ori printre mașini, în niște condiții necivilizate”, ne-a spus Florin Bucureșeteanu, antrenor de baschet la ACS Iris Iași.

 

Terenul Școlii Ion Neculce, unde cu 20-30 de ani în urmă, generații întregi de copii au rupt sute de încălțări jucând fotbal sau baschet. Acum e ca după război

Cât ar costa?

Ce spun reprezentanții Primăriei, luați total prin surprindere de o discuție legată de terenuri de sport gratuite pentru copii sau tineri în oraș? Că acestea există deja, la Ștrand și la Ciric. Cu o mențiune: sunt și departe de aproape toate cartierele din Iași, sunt și contracost. „Există terenuri unde copiii pot juca fotbal sau baschet. Referitor la mai multe ternuri de sport în cartiere, această posibilitate va fi luată în calcul de Primărie”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Pentru amenajarea unor terenuri de dimensiuni mici, unde copiii din cartiere să poată juca fotbal sau baschet, investițiile nici măcar nu sunt mari. Pentru un teren de 1.000 de mp aflat deja în proprietatea Primăriei, costul ar fi de maxim 25.000 de euro, pentru standarde moderne. Cu alte cuvinte, cu maxim 250.000 de euro, o sumă modestă pentru Iași, ar apărea 10 terenuri noi pentru copii.
„Firma noastră vinde suprafețe de joc sintetice cu 15 euro mp, la care se adaugă costurile cu porțile – 1.000 de euro două porți din aluminiu pentru fotbal, încă 1.500 de euro 4 coșuri de baschet. La acestea se adaugă prețul împrejmuirii, de aproximativ 1.500 de euro, precum și costul unei instalații simple de nocturnă”, ne-a explicat Marian Pralea, reprezentantul unei firme care construiește terenuri sportive. Acesta spune că mai există costuri modice cu fundația. În cazul în care Primăria ar opta pentru micile terenuri situate lângă parcurile de joacă, investiția este mai mică de 25.000 de euro pentu fiecare teren, pentru că și suprafața este de aproximativ 300 mp.

 

Antrenorul Florin Bucureșteanu inițiază copiii în baschet. Dar sunt maxim 100 de minori din tot Iașul. Asta e baza de selecție

Au contat doar parcurile pentru copii mici

Iașul are, neoficial, 37 de cartiere, dar Primăria a împărțit orașul în 7 zone unde a și deschis centre de cartier. În niciunul dintre acestea nu există o bază sportivă modernă pentru copii. Singurele locuri în care copiii pot face mișcare organizat sunt ori puținele cluburi de fotbal și de baschet din oraș, ori alături de părinți, pe terenuri închiriate cu ora. “Îmi aduc aminte de copilăria mea și nu mai seamănă cu ce văd acum. Ne strângeam o grămadă de copii și băteam mingea cu orele, fără să ne coste asta ceva. Poate doar mingea. Acum, la rândul meu am copii și nu am unde să merg cu ei. Sigur, pot opta pentru clubul de fotbal sau de baschet, dar câți copii pot primi acolo? Este un număr limitat”, ne-a spus Andrei Doboș, tatăl a doi copii.
În parcurile de joacă dintre blocuri, bunicii sunt cei care se plâng de faptul că, mai ales în vacanțe, copiii nu au ce face. “Cât sunt mici merge cu scrânciob și cu tobogan. Când mai cresc vor să se joace singuri. Și chiar nu au unde”, ne-a spus Maria Vasincu, o bunică ce avea grijă de un nepot într-un parc din Alexandru cel Bun.
Surprinzător, numeroase parcuri de joacă au alături un spațiu de dimensiuni identice ce este nefolosit. Pe vremuri, juca rol de teren de fotbal. În parcurile vizitate de reporterii 7EST, terenul era neîngrijit. Amenajarea s-ar putea face mult mai simplu și ieftin, pentru că există deja fundație de asfalt.

 

„Dacă discutăm pentru sportul de masă la îndemâna copiilor, asta este o chestiune de viață și de moarte. Discutăm aici despre viitorul poporului român. Îl vrem bolnav sau sănătos. Sportul trebuie încurajat. Și nu vorbesc aici despre acel procent de 5, maxim 10% dintre români care au o cultură a mișcării, care fac o formă de sport, care își duc copiii să facă un sport, îi încurajează să bată mingea sau să meargă cu bicicleta. Vorbesc despre majoritate, care este sedentară. Spun mulți că puștii preferă calculatorul. Ia dă unor copii un teren amenajat frumos, aruncă o minge între ei și vezi ce se întâmplă”, Florin Bucureșteanu, antrenor de baschet, fost jucător al Politehnicii în perioada de glorie a echipei

 

 

Două parcuri din Alexandru și Cantemir. Aici copiii nu pot juca nimic

De ce este interzis să faci sport în curtea școlii

Protecția excesivă față de scandaluri este cea care a împins conducerea școlilor românești să interzică accesul copiilor pe terenurile de sport ale instituțiilor de învățământ. „Nu există o garanție că sunt sănătoși toți acei copii care vin pe terenul școlii. Accesul necontrolat, fără supraveghere, nu se poate permite. Dacă ar fi accidente sau orice alte probleme, toată lumea ar spune de ce am permis accesul. Dacă ar fi asigurate anumite condiții, școlile nu ar avea nimic împotrivă să permită accesul copiilor din cartiere pe terenuri”, a precizat Sabina Manea, purtătorul  de cuvânt al ISJ Iași.

 

Antrenorul Dan Cănănău plânge după sportul de masă ca după un mort

Important pentru viitor

De ce este atât de important ca un plan pentru terenurid e sport pentru copii, în cartiere, să nu mai fie amânat? „Nu există astfel de terenuri nicăieri în oraș. Sunt în domeniu, știu ce spun. Pentru a face selecția unor viitori sportivi ne trebuie masă de copii. Că practică sport organizat sau dezorganizat, nu contează. Selecția se face dintre ei. Dacă ai zece terenuri din astea în oraș și treci pe acolo de câteva ori, iei câte doi de la fiecare teren. Asta înseamnă 20 de potențiali sportivi. Fără această masă de oameni, degeaba ne pregătim noi, antrenorii, că nu o să mai avem cu cine lucra”, explică Dan Cănănău, antrenor de juniori la CSMS.

 

Citește și Fanul lui Poli de la capătul pământului. Ando, profesorul japonez îndrăgostit de Iaşi şi de România


Acesta mai spune că este important ca terenurile să fie aproape de bloc, pentru ca puștii să meargă des și neînsoțiți. „Părinții nu au timp să stea cu ei. Așa, ai o bază sportivă la Ciric, dar este departe de cartiere. Îți trebuie aproape. Investițiile nici măcar nu sunt mari, din câte știu terenuri sintetice de mici dimensiuni se fac acum cu 20.000 de euro. Și este important pentru viitor, pentru sănătatea copiilor să se miște de mici. În Nicolina, unde stau eu, au fost niște terenuri de joacă și le-au distrus. Le-am spus părinților că, dacă le pasă, trebuie să lupte să aibă teren de sport. Le-am spus că or să le rămână copiii pitici fără mișcare și așa a fost”, a mai spus  Dan Cănănău.

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Go to top