Joi, 23 05 2019
În februarie, Chirica a trecut deja prin Consiliul Local hotărârea de trecere în proprietate privată a celor 121 ha, deși are sentință doar în prima instanță și urmează apelul. Primăria Miroslava e stupefiată: făcuse doar o procedură de „obligația de a face”, considerând că e o formalitate, toate deciziile anterioare demonstrând că terenul de 121 ha îi aparține. Judecătoarea Cerasela Cazacu a dat sentința favorabilă Iașului în 2018, deși în 2017 se asociase cu Vasile Filip la construcția blocului uriaș de pe Esplanada Oancea. Ea așteaptă autorizație tocmai de la Primărie, deși e un scandal imens pe subiect. Experții: judecătoarea trebuia să se abțină de la acest proces, având un interes direct. Mihai Chirica recidivează: și-a anexat abuziv pământul Miroslavei, procesul nefiind încheiat, la fel cum făcuse și cu terenul RADEF, din Păcurari. Primăria Miroslava cere acum revocarea Hotărârii CL.

Primăriile Miroslava și Iași se judecă pentru 121 hectare de teren pe șesul Bahluiului. Miroslava a pierdut în mai 2018 la Judecătorie, acum e apelul la Tribunal. Între timp însă, Primăria Iași a trecut acest teren în domeniul privat al municipiului, deși e litigiu.

Primul semn de întrebare: sentința de la Judecătorie îi aparține Ceraselei Cazacu, magistrat care participă la controversata investiție imobiliară din Oancea, proiect ce nu a primit deocamdată autorizația de construire de la Primărie. Trebuia să se abțină Cazacu să judece această cauză?


În februarie, Chirica a trecut deja prin Consiliul Local hotărârea de trecere în proprietate privată a celor 121 ha, deși are sentință doar în prima instanță și urmează apelul. Primăria Miroslava e stupefiată: făcuse doar o procedură de „obligația de a face”, considerând că e o formalitate, toate deciziile anterioare demonstrând că terenul de 121 ha îi aparține. Judecătoarea Cerasela Cazacu a dat sentința favorabilă Iașului în 2018, deși în 2017 se asociase cu Vasile Filip la construcția blocului uriaș de pe Esplanada Oancea. Ea așteaptă autorizație tocmai de la Primărie, deși e un scandal imens pe subiect. Experții: judecătoarea trebuia să se abțină de la acest proces, având un interes direct. Mihai Chirica recidivează: și-a anexat abuziv pământul Miroslavei, procesul nefiind încheiat, la fel cum făcuse și cu terenul RADEF, din Păcurari. Primăria Miroslava cere acum revocarea Hotărârii CL.

Primăriile Miroslava și Iași se judecă pentru 121 hectare de teren pe șesul Bahluiului. Miroslava a pierdut în mai 2018 la Judecătorie, acum e apelul la Tribunal. Între timp însă, Primăria Iași a trecut acest teren în domeniul privat al municipiului, deși e litigiu.

Primul semn de întrebare: sentința de la Judecătorie îi aparține Ceraselei Cazacu, magistrat care participă la controversata investiție imobiliară din Oancea, proiect ce nu a primit deocamdată autorizația de construire de la Primărie. Trebuia să se abțină Cazacu să judece această cauză?


Lovitura în inima Controlului Urbanism de la Poliția Locală, în perioada scandalurilor din vară, generate de cazul Spânu. Trei polițiști locali fost sancționați de conducere, dar au contestat măsurile la Tribunal. Conducerea Poliției Locale le-a reproșat că tergiversează întocmirea documentelor. Au rămas fără 10% din salariu pentru 3 luni și, potrivit conducerii instituției, „au acceptat să se mute la alte departamente”.

În perioada în care Serviciul Control Urbanism de la Poliția Locală era zguduit de scandaluri legate de modul de recepționare a unor imobile care, de fapt, nu erau terminate, șefii instituției au ordonat un control al tuturor oamenilor de la acest departament. În urma verificărilor, în luna iunie, dintre cei 10 oameni ai biroului, 3 au fost sancționați cu 10% din salariu și mutarea la alte departamente. Acum, toți trei contestă decizia conducerii la Tribunal.


Lovitura în inima Controlului Urbanism de la Poliția Locală, în perioada scandalurilor din vară, generate de cazul Spânu. Trei polițiști locali fost sancționați de conducere, dar au contestat măsurile la Tribunal. Conducerea Poliției Locale le-a reproșat că tergiversează întocmirea documentelor. Au rămas fără 10% din salariu pentru 3 luni și, potrivit conducerii instituției, „au acceptat să se mute la alte departamente”.

În perioada în care Serviciul Control Urbanism de la Poliția Locală era zguduit de scandaluri legate de modul de recepționare a unor imobile care, de fapt, nu erau terminate, șefii instituției au ordonat un control al tuturor oamenilor de la acest departament. În urma verificărilor, în luna iunie, dintre cei 10 oameni ai biroului, 3 au fost sancționați cu 10% din salariu și mutarea la alte departamente. Acum, toți trei contestă decizia conducerii la Tribunal.


Misterul desființării celor trei echipe din Iași, de baschet, handbal și rugby, este pus pe seama unei grave erori juridice a primarului: a plătit datoriile la fotbal din bani publici și s-a speriat. Vasile Manole, președintele CS Politehnica (alte sporturi), club total separat de CSM Politehnica (asociație privată, condusă de Adrian Ambrosie), a rămas pe cap cu 45 de procese de executare silită. Foștii sportivi își cer salariile restante. Manole a dat în judecată Primăria și Consiliul Local, susținând că primarul a semnat dispoziții prin care direcționa banii pe care Fundația pentru Sport îi dădea la clubul lui Ambrosie. Fundația și CSM Politehnica sunt entități private, iar primarul hotăra cum să cheltuie banii, care erau publici. Chirica a semnat o derogare de la statutul Fundației, cerând să se achite datoriile la stat ale asociației lui Ambrosie, ceea ce, acuză Manole, este ilegal. În total, ieșenii au dat 7,7 milioane de lei la fotbal în 2017, cea mai mare alocare din ultimii 10 ani.

Peste 7,6 milioane de lei a virat Primăria, prin intermediar, către clubul de fotbal CSM Politehnica pe tot parcursul anului trecut. Bani din bugetul orașului au ajuns la o structură privată, inclusiv în perioade în care clubul figura cu datorii la stat. Dirijorul fondurilor a fost primarul Mihai Chirica, cel care a indicat, chiar în scris, destinația banilor.

Toate aceste informații apar în actele depuse la secția contencios administrativ a Tribunalului de către Vasile Manole, directorul Clubului Sportiv Politehnica Iași care, la rându-i, revendică 1,55 milioane de lei de la Primărie.


Misterul desființării celor trei echipe din Iași, de baschet, handbal și rugby, este pus pe seama unei grave erori juridice a primarului: a plătit datoriile la fotbal din bani publici și s-a speriat. Vasile Manole, președintele CS Politehnica (alte sporturi), club total separat de CSM Politehnica (asociație privată, condusă de Adrian Ambrosie), a rămas pe cap cu 45 de procese de executare silită. Foștii sportivi își cer salariile restante. Manole a dat în judecată Primăria și Consiliul Local, susținând că primarul a semnat dispoziții prin care direcționa banii pe care Fundația pentru Sport îi dădea la clubul lui Ambrosie. Fundația și CSM Politehnica sunt entități private, iar primarul hotăra cum să cheltuie banii, care erau publici. Chirica a semnat o derogare de la statutul Fundației, cerând să se achite datoriile la stat ale asociației lui Ambrosie, ceea ce, acuză Manole, este ilegal. În total, ieșenii au dat 7,7 milioane de lei la fotbal în 2017, cea mai mare alocare din ultimii 10 ani.

Peste 7,6 milioane de lei a virat Primăria, prin intermediar, către clubul de fotbal CSM Politehnica pe tot parcursul anului trecut. Bani din bugetul orașului au ajuns la o structură privată, inclusiv în perioade în care clubul figura cu datorii la stat. Dirijorul fondurilor a fost primarul Mihai Chirica, cel care a indicat, chiar în scris, destinația banilor.

Toate aceste informații apar în actele depuse la secția contencios administrativ a Tribunalului de către Vasile Manole, directorul Clubului Sportiv Politehnica Iași care, la rându-i, revendică 1,55 milioane de lei de la Primărie.


Unui angajat de care vor să scape i-au cercetat activitatea şi în perioada în care sancţiunile se prescriu. Scoaterea unor suporturi pentru şerveţele, amplasarea unui frigider sau ridicarea barierei de la parcare au fost o parte din motivele care le-au adus sancţiuni disciplinare unor şefi de la Aeroport. Unuia dintre angajaţi i s-a reproşat „încălcarea secretului de serviciu” după ce s-a întâlnit cu fostul director al Aeroportului, care i-ar fi predat un telefon, „deşi ştia că acesta mai are de predat două telefoane”. Cei doi şefi şi o asistentă medicală au contestat la Tribunal sancţiunile primite.

 

Noua conducere a Aeroportului pare că vrea cu orice preţ să scape de unii angajaţi „incomozi”, percepuţi drept oameni apropiaţi de foştii directori ai aerogării. După cum REPORTER DE IAŞI a mai relatat în iunie, în încercarea de “epurare” a unor salariaţi, unii dintre ei au fost sancţionaţi pe baza unor motive puerile. Împotriva Aeroportului au fost deschise deja patru procese.


Unui angajat de care vor să scape i-au cercetat activitatea şi în perioada în care sancţiunile se prescriu. Scoaterea unor suporturi pentru şerveţele, amplasarea unui frigider sau ridicarea barierei de la parcare au fost o parte din motivele care le-au adus sancţiuni disciplinare unor şefi de la Aeroport. Unuia dintre angajaţi i s-a reproşat „încălcarea secretului de serviciu” după ce s-a întâlnit cu fostul director al Aeroportului, care i-ar fi predat un telefon, „deşi ştia că acesta mai are de predat două telefoane”. Cei doi şefi şi o asistentă medicală au contestat la Tribunal sancţiunile primite.

 

Noua conducere a Aeroportului pare că vrea cu orice preţ să scape de unii angajaţi „incomozi”, percepuţi drept oameni apropiaţi de foştii directori ai aerogării. După cum REPORTER DE IAŞI a mai relatat în iunie, în încercarea de “epurare” a unor salariaţi, unii dintre ei au fost sancţionaţi pe baza unor motive puerile. Împotriva Aeroportului au fost deschise deja patru procese.


Cum Primăria e pe-o mână cu imobiliarii, din ce în ce mai mulţi ieşeni caută dreptate la Tribunal. Succese înregistrate în instanţă de vecinii unor proiecte imobiliare autorizate aiurea de Consiliul Local. Au fost stopate de judecători un ansamblu de cinci blocuri în Galata, contestat de o familie, şi unul de două blocuri în Bucium, reclamat de 17 persoane.

 

O familie din Iaşi, Dumitru şi Paula Robu a reuşit să anuleze Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi autorizaţia de construire pentru un proiect imobiliar situat pe strada Voineşti 22, imediat după ieşirea din Iaşi spre Miroslava. După câteva zile, un alt PUZ a fost anulat la Tribunal, punând sub semnul întrebării un ansamblu de blocuri din Bucium. În ambele cazuri, pârâţii pot ataca sentinţele cu recurs.


Cum Primăria e pe-o mână cu imobiliarii, din ce în ce mai mulţi ieşeni caută dreptate la Tribunal. Succese înregistrate în instanţă de vecinii unor proiecte imobiliare autorizate aiurea de Consiliul Local. Au fost stopate de judecători un ansamblu de cinci blocuri în Galata, contestat de o familie, şi unul de două blocuri în Bucium, reclamat de 17 persoane.

 

O familie din Iaşi, Dumitru şi Paula Robu a reuşit să anuleze Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi autorizaţia de construire pentru un proiect imobiliar situat pe strada Voineşti 22, imediat după ieşirea din Iaşi spre Miroslava. După câteva zile, un alt PUZ a fost anulat la Tribunal, punând sub semnul întrebării un ansamblu de blocuri din Bucium. În ambele cazuri, pârâţii pot ataca sentinţele cu recurs.


Pagina 1 din 4
PMP dreapta
antibiotice fluxiv

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top