Vineri, 25 05 2018

Blue Air nu mai primește discount din taxele aeroportuare decât dacă plătește integral datoria. Bacăul ar putea profita din 2019. La Suceava se face un terminal de 4 milioane de euro și Gheorghe Flutur curtează Wizz Air să-și mute baza acolo. Search Corporation ia 4 milioane de lei ca să mute terminalele pe latura de est a platoului de la Ciric. Costuri totale estimate: 120 milioane de euro, nicio sursă identificată. Investiții de 40 milioane de euro au fost anulate, planul s-a schimbat.

Interesele economice, dar, mai ales, cele politice pun în pericol principala legătură a Iașului cu lumea: Aeroportul Internațional. Desființarea cursei aeriene Iași–Cluj–Timișoara, operată de Blue Air, a devoalat o parte din ghemul intereselor.

 

Pericol iminent

Noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Iași ia decizii contradictorii, planificând investiții faraonice, fără niciun fundament real.

Totul se desenează pe hârtie, nimic în lumea reală. „Pentru Iași, 2018 e un alt an pierdut din punct de vedere al investițiilor. Efectele dezastruoase se vor vedea din 2019”, a spus un reputat specialist.

Deputatul liberal Marius Bodea, fost șef al aerogării, a identificat cel mai mare risc: „Fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”. Concret, Wizz Air ar putea pleca la Suceava, iar Blue Air la Bacău. Dacă își mută două dintre avioane, Iașul pierde 600.000 de călători într-un an.

Scenariul apocaliptic e respins de Maricel Popa, șeful Consiliului Județean: „Suntem în grafic. Vom face investiții”.

 

Au refuzat biletele la ordin

La începutul lunii, Blue Air a anunțat că, din 17 februarie, desființează ruta Timișoara – Cluj – Iași. Inițial, au fost invocate „fricțiuni” cu conducerea Aeroportului Timișoara. Însă, deputatul Marius Bodea a precizat că și Iașul are partea sa de vină în desființarea cursei. „Este important ca oamenii să înțeleagă că această decizie nu este una comercială, ci o consecință a tot ce s-a întâmplat în cazul Iașului de la venirea lui Maricel Popa în fruntea CJ Iași: controale comandate, distrugerea imaginii aeroportului, blocarea investițiilor, intruziuni în numirea Consiliului de Administrație și directorului general, decredibilizarea instituției aeroportului”, a declarat deputatul PNL.

Și, într-adevăr, neînțelegeri între conducerea Aeroportului și Blue Air există și la Iași. Acum câteva săptămâni, noul Consiliul de Administrație al Aeroportului a refuzat biletele la ordin ale Blue Air pentru datoria de 9 milioane de lei. „Cei de la Blue Air au avut un blocaj financiar pentru că au făcut o investiție într-o bază din Italia”, a afirmat un specialist din domeniu care a fost sursa de la care operatorul low-cost a acumulat datorii și la Timișoara și la Iași.

Avion arestat la sol
La Timișoara, suma a fost mult mai mică față de cea de la Iași. „Sunt datorii, dar sunt confidențiale”, a afirmat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoară. Din cauza restanțelor, se spune chiar că șefii de la Timișoara i-au amenințat pe cei de la Blue Air cu arestarea avionului (o practică internațională, blocarea avionului cu o mașină).
La Iași, lucrurile stăteau la fel de delicat: Blue Air avea de achitat 9 milioane de lei, moment după care ar fi primit înapoi 4,5 milioane de lei (un fel de bonificație oferită de Aeroport pentru că a adus mulți pasageri).

Însă, noii membri CA de la Iași nu au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Nu au acceptat biletele la ordin și nicio schemă de plată și compensare. În acest moment, Blue Air ar fi plătit mare parte din sumă, mai având de achitat aproape 3 milioane de lei. Abia când va fi plătit și ultimul leu, va primi înapoi cele 4,5 milioane – bonus.

Blue Air – 50% din traficul de la Iași
Surse din domeniul aviației susțin că prezenta colaborare cu Blue Air este vitală pentru Iași. Din cei 1.114.000 de călători care au tranzitat în 2017 Aeroportul din Iași aproximativ 50% au zburat cu Blue Air, diferența fiind asigurată de Tarom (20%) și Wizz Air (30%).

Pentru fiecare cursă, Aeroportul percepe trei tipuri de taxă: de pasager, de dezvoltare și de securitate. În total, se poate ajunge la 10 euro/pasager. În schimb, operatorii primesc bonificații cu atât mai mari cu cât aduc mai mulți pasageri și deschid mai multe rute. Din toate aceste calcule, anul trecut Aeroportul Iași a înregistrat un profit de 2 milioane de euro.

În plus, în februarie 2017, când Tarom a renunțat la cursele spre Munchen, Torino și Madrid, Blue Air a răspuns solicitărilor venite din partea Aeroportului și a preluat rutele spre orașele din Germania și Italia. Adică, o receptivitate crescută la sugestiile venite dinspre șefii aerogării.

 

S-ar putea reloca la Suceava și Bacău

Însă, dacă neînțelegerile persistă, există riscul să rămânem fără curse. „Tarom a anunțat că renunță la trei curse externe de pe Iași. Gheorghe Flutur la Suceava (președintele Consiliului Județean – n.r.) a spus că ia un credit de 4 milioane de euro să facă un terminal ca al Iașului.

Recent, Bacăul a inaugurat noul terminal. Deci, pe fond de scandal, operatorii low cost ar putea decide relocarea, de exemplu Wizz Air la Suceava și Blue Air la Bacău”, a spus specialistul în aviație comercială.

În plus, conducerea unui Aeroport poate obține bani mai buni din taxe cu cât are mai multe companii care operează. Dacă e doar una sau două, operatorii negociază dur, impunându-și pretențiile. Adică taxe de pasageri mici, încasări reduse pentru Aeroport, imposibilitate de dezvoltare.

Membri CA, puși la colț

Rădăcina răului a fost identificată și de specialist și de cei din PNL ca fiind noul Consiliu de Administrație. Compus din 6 și nu din 7 membri, noilor șefi li se reproșează lipsa de cunoștințe, tergiversarea investițiilor, incapacitatea de a lua decizii rapide, în interesul Aeroportului și a călătorilor.

Am spus în nenumărate rânduri că aici se va ajunge pentru că instabilitatea creată la nivelul conducerii Aeroportului Internațional Iași, lipsa de autoritate la nivelul acestei instituții din cauza nesfârșitelor provizorate, numirea în Consiliul de Administrație cu încălcarea legii a unor acoliți personali și, nu în ultimul rând, crearea unei breșe de securitate atunci când a dispus, prin interpuși, blocarea accesului pe aeroport a managerului de siguranță și securitate aeroportuară, are fix acest rezultat: fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”, a declarat liberalul Marius Bodea.

Ca un element de culoare, ședințele CA al Aeroportului ar ține câte 8-9 ore pe zi, timp de două zile consecutiv.

 

Risc maxim de blocaj

Dar cea mai mare temere este compromiterea dezvoltării ulterioare a Aeroportului. Acum câteva luni, conducerea Consiliului Județean și-a dat girul pentru ca Aerostar Bacău să facă la Iași o bază de mentenanță/reparații avioane. Investiția, estimată la 10 milioane de euro, ar urma să fie finalizată anul viitor. Pentru a deveni funcțională, ar trebui o investiție de vreo 15 milioane de euro și din partea Aeroportului și/sau a Consiliului Județean. Practic, ar trebui făcută o nouă platformă pentru gararea avioanelor, aceasta urmând să aibă o capacitate de 5–6 aeronave.

Aerostar ar fi început deja să angajeze o parte din cei 100 de salariați cu care va funcționa la Iași, aceștia urmând să fie pregătiți la fabrica din Bacău. Deci, la sfârșitul lui 2019, Aerostar va avea la Iași 100 de oameni și-un hangar în care se vor putea repara două-trei aeronave în același timp. Întrebarea este dacă Aeroportul va construi respectiva platformă fără de care investiția băcăuanilor va fi inutilă.

Fantasmagorie cu un Aeroport nou
În altă ordine de idei, noii membri ai Consiliului de Administrație ar fi trecut în buget și o serie de cheltuieli deplasate. Spre exemplu, au fost prevăzute 4 milioane de lei pentru reactualizarea studiului Search Corporation privind construirea unui nou Aeroport, în oglindă față de cel actual, adică de partea cealaltă a pistei. Costul

estimat se ridică la 120–140 milioane de euro. Search Corporation sunt cei care trebuiau să facă PUG-ul nou al Iașului și care nu este gata nici după 10 ani.

În afara faptului că sursa de finanțare la o așă sumă nu este cunoscută, specialiștii susțin că noul Aeroport nu va avea parametri de trafic spectaculoși. Adică, terminalul va putea procesa 2 milioane de călători pe an, iar platforma va avea 14 locuri de parcare avioane. În schimb, cu o investiție de doar 22 milioane de euro, s-ar realiza unirea terminalelor actuale T2 și T3 ceea ce ar permite un flux de 3,5–4 milioane de pasageri. Împreună cu cele 15 milioane pentru o nouă platformă de 5 locuri s-ar ajunge astfel la o investiție maximă de 40 milioane de euro (o treime din cea pentru un nou Aeroport), cu parametri de trafic mult superiori.

În plus, membrii noului CA ar planifica și o investiție de 12 milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem de securitate care la Bacău a costat doar 1 milion de lei.

Pentru că are mai multe acțiuni în instanță contra noului Consiliu de Administrație și a Consiliului Județean, Alexandru Anghel, fostul director, a refuzat orice discuție pe acest subiect. Surse apropiate susțin că acesta ar putea participa la concursul pentru desemnarea noului șef al aerogării.

Blue Air înregistra datorii mari la taxele aeroportuare, dar decizia anulării cursei Timișoara – Cluj - Iași nu are nicio legătură cu Iașul. Aeroportul Timișoara pur și simplu le-a sechestrat avionul la sol, din cauza datoriilor. Noi nu vom face niciodată acest lucru cu avioanele Blue Air. Se caută soluții ca legătura aeriană să nu fie anulată, ar putea veni un alt operator. E vorba și de rentabilitate, datele arată că pe relația Timișoara - Cluj erau foarte puțini călători și asta era o problemă.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

 

 

 

Cursele de vară anulate de Tarom nu sunt o premieră, acest lucru s-a mai întamplat și în trecut, totul ține de numărul de aeronave avut la dispoziție de Tarom și de calculul de rentabilitate. Relația Munchen de exemplu, nu produce suficienți călători. Vom avea discuții la minister și la sediul companiei Tarom pentru a găsi soluții. În orice aeroport regional din lume există fluctuații pe cursele operate, pentru că sunt testări ale pieței, unele rute nu se dovedesc viabile. Eu știu însă că în 2018 numărul de călători de la Iași va fi mai mare decât în 2017.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

Prezența altor operatori de tip low-cost pe Aeroportul Timișoara nu are cum să afecteze traficul companiei Blue Air dintr-un motiv foarte simplu: Blue Air este singura companie aeriană care efectuează curse aeriene pe ruta Timișoara–Iași–Cluj. Faptul că Wizzair și Ryanair operează pe diferite aeroporturi din Anglia, Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda și Israel nu are cum să afecteze cursele operate de compania Blue Air. Prin urmare și afirmația potrivit căreia cursele operate de Blue Air pe Aeroportul Timișoara sunt afectate de <prezența tot mai agresivă pe care companiile low-cost străine o au pe piață românească> este una eronată”, Daniel Iulian Idolu, director general al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara.

Se putea evita desființarea cursei
Pentru că era o cursă strategică care lega capitalele regiunilor istorice Timișoara (Banat), Cluj (Ardeal) și Iași (Moldova), specialiștii în aviație susțin că putea fi menținută prin aplicare a două măsuri simple. Fie singure, fie cumulate.

Pe de o parte, operatorul aerian putea decide restrângerea numărului de curse, adică acestea să nu mai fie zilnice, ci de 4-5 ori pe săptămână crescând astfel gradul de încărcare a aeronavelor. În al doilea rând, conducerile aeroporturilor din Iași, Cluj și Timișoara puteau decide de comun acord să reducă fiecare taxele aeroportuare cu 1-2 euro/pasager, crescând astfel nivelul de încasare al Blue Air. Totul gândit în ideea că această rută, având rol strategic, trebuie menținută.

 

 

Blue Air nu mai primește discount din taxele aeroportuare decât dacă plătește integral datoria. Bacăul ar putea profita din 2019. La Suceava se face un terminal de 4 milioane de euro și Gheorghe Flutur curtează Wizz Air să-și mute baza acolo. Search Corporation ia 4 milioane de lei ca să mute terminalele pe latura de est a platoului de la Ciric. Costuri totale estimate: 120 milioane de euro, nicio sursă identificată. Investiții de 40 milioane de euro au fost anulate, planul s-a schimbat.

Interesele economice, dar, mai ales, cele politice pun în pericol principala legătură a Iașului cu lumea: Aeroportul Internațional. Desființarea cursei aeriene Iași–Cluj–Timișoara, operată de Blue Air, a devoalat o parte din ghemul intereselor.

 

Pericol iminent

Noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Iași ia decizii contradictorii, planificând investiții faraonice, fără niciun fundament real.

Totul se desenează pe hârtie, nimic în lumea reală. „Pentru Iași, 2018 e un alt an pierdut din punct de vedere al investițiilor. Efectele dezastruoase se vor vedea din 2019”, a spus un reputat specialist.

Deputatul liberal Marius Bodea, fost șef al aerogării, a identificat cel mai mare risc: „Fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”. Concret, Wizz Air ar putea pleca la Suceava, iar Blue Air la Bacău. Dacă își mută două dintre avioane, Iașul pierde 600.000 de călători într-un an.

Scenariul apocaliptic e respins de Maricel Popa, șeful Consiliului Județean: „Suntem în grafic. Vom face investiții”.

 

Au refuzat biletele la ordin

La începutul lunii, Blue Air a anunțat că, din 17 februarie, desființează ruta Timișoara – Cluj – Iași. Inițial, au fost invocate „fricțiuni” cu conducerea Aeroportului Timișoara. Însă, deputatul Marius Bodea a precizat că și Iașul are partea sa de vină în desființarea cursei. „Este important ca oamenii să înțeleagă că această decizie nu este una comercială, ci o consecință a tot ce s-a întâmplat în cazul Iașului de la venirea lui Maricel Popa în fruntea CJ Iași: controale comandate, distrugerea imaginii aeroportului, blocarea investițiilor, intruziuni în numirea Consiliului de Administrație și directorului general, decredibilizarea instituției aeroportului”, a declarat deputatul PNL.

Și, într-adevăr, neînțelegeri între conducerea Aeroportului și Blue Air există și la Iași. Acum câteva săptămâni, noul Consiliul de Administrație al Aeroportului a refuzat biletele la ordin ale Blue Air pentru datoria de 9 milioane de lei. „Cei de la Blue Air au avut un blocaj financiar pentru că au făcut o investiție într-o bază din Italia”, a afirmat un specialist din domeniu care a fost sursa de la care operatorul low-cost a acumulat datorii și la Timișoara și la Iași.

Avion arestat la sol
La Timișoara, suma a fost mult mai mică față de cea de la Iași. „Sunt datorii, dar sunt confidențiale”, a afirmat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoară. Din cauza restanțelor, se spune chiar că șefii de la Timișoara i-au amenințat pe cei de la Blue Air cu arestarea avionului (o practică internațională, blocarea avionului cu o mașină).
La Iași, lucrurile stăteau la fel de delicat: Blue Air avea de achitat 9 milioane de lei, moment după care ar fi primit înapoi 4,5 milioane de lei (un fel de bonificație oferită de Aeroport pentru că a adus mulți pasageri).

Însă, noii membri CA de la Iași nu au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Nu au acceptat biletele la ordin și nicio schemă de plată și compensare. În acest moment, Blue Air ar fi plătit mare parte din sumă, mai având de achitat aproape 3 milioane de lei. Abia când va fi plătit și ultimul leu, va primi înapoi cele 4,5 milioane – bonus.

Blue Air – 50% din traficul de la Iași
Surse din domeniul aviației susțin că prezenta colaborare cu Blue Air este vitală pentru Iași. Din cei 1.114.000 de călători care au tranzitat în 2017 Aeroportul din Iași aproximativ 50% au zburat cu Blue Air, diferența fiind asigurată de Tarom (20%) și Wizz Air (30%).

Pentru fiecare cursă, Aeroportul percepe trei tipuri de taxă: de pasager, de dezvoltare și de securitate. În total, se poate ajunge la 10 euro/pasager. În schimb, operatorii primesc bonificații cu atât mai mari cu cât aduc mai mulți pasageri și deschid mai multe rute. Din toate aceste calcule, anul trecut Aeroportul Iași a înregistrat un profit de 2 milioane de euro.

În plus, în februarie 2017, când Tarom a renunțat la cursele spre Munchen, Torino și Madrid, Blue Air a răspuns solicitărilor venite din partea Aeroportului și a preluat rutele spre orașele din Germania și Italia. Adică, o receptivitate crescută la sugestiile venite dinspre șefii aerogării.

 

S-ar putea reloca la Suceava și Bacău

Însă, dacă neînțelegerile persistă, există riscul să rămânem fără curse. „Tarom a anunțat că renunță la trei curse externe de pe Iași. Gheorghe Flutur la Suceava (președintele Consiliului Județean – n.r.) a spus că ia un credit de 4 milioane de euro să facă un terminal ca al Iașului.

Recent, Bacăul a inaugurat noul terminal. Deci, pe fond de scandal, operatorii low cost ar putea decide relocarea, de exemplu Wizz Air la Suceava și Blue Air la Bacău”, a spus specialistul în aviație comercială.

În plus, conducerea unui Aeroport poate obține bani mai buni din taxe cu cât are mai multe companii care operează. Dacă e doar una sau două, operatorii negociază dur, impunându-și pretențiile. Adică taxe de pasageri mici, încasări reduse pentru Aeroport, imposibilitate de dezvoltare.

Membri CA, puși la colț

Rădăcina răului a fost identificată și de specialist și de cei din PNL ca fiind noul Consiliu de Administrație. Compus din 6 și nu din 7 membri, noilor șefi li se reproșează lipsa de cunoștințe, tergiversarea investițiilor, incapacitatea de a lua decizii rapide, în interesul Aeroportului și a călătorilor.

Am spus în nenumărate rânduri că aici se va ajunge pentru că instabilitatea creată la nivelul conducerii Aeroportului Internațional Iași, lipsa de autoritate la nivelul acestei instituții din cauza nesfârșitelor provizorate, numirea în Consiliul de Administrație cu încălcarea legii a unor acoliți personali și, nu în ultimul rând, crearea unei breșe de securitate atunci când a dispus, prin interpuși, blocarea accesului pe aeroport a managerului de siguranță și securitate aeroportuară, are fix acest rezultat: fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”, a declarat liberalul Marius Bodea.

Ca un element de culoare, ședințele CA al Aeroportului ar ține câte 8-9 ore pe zi, timp de două zile consecutiv.

 

Risc maxim de blocaj

Dar cea mai mare temere este compromiterea dezvoltării ulterioare a Aeroportului. Acum câteva luni, conducerea Consiliului Județean și-a dat girul pentru ca Aerostar Bacău să facă la Iași o bază de mentenanță/reparații avioane. Investiția, estimată la 10 milioane de euro, ar urma să fie finalizată anul viitor. Pentru a deveni funcțională, ar trebui o investiție de vreo 15 milioane de euro și din partea Aeroportului și/sau a Consiliului Județean. Practic, ar trebui făcută o nouă platformă pentru gararea avioanelor, aceasta urmând să aibă o capacitate de 5–6 aeronave.

Aerostar ar fi început deja să angajeze o parte din cei 100 de salariați cu care va funcționa la Iași, aceștia urmând să fie pregătiți la fabrica din Bacău. Deci, la sfârșitul lui 2019, Aerostar va avea la Iași 100 de oameni și-un hangar în care se vor putea repara două-trei aeronave în același timp. Întrebarea este dacă Aeroportul va construi respectiva platformă fără de care investiția băcăuanilor va fi inutilă.

Fantasmagorie cu un Aeroport nou
În altă ordine de idei, noii membri ai Consiliului de Administrație ar fi trecut în buget și o serie de cheltuieli deplasate. Spre exemplu, au fost prevăzute 4 milioane de lei pentru reactualizarea studiului Search Corporation privind construirea unui nou Aeroport, în oglindă față de cel actual, adică de partea cealaltă a pistei. Costul

estimat se ridică la 120–140 milioane de euro. Search Corporation sunt cei care trebuiau să facă PUG-ul nou al Iașului și care nu este gata nici după 10 ani.

În afara faptului că sursa de finanțare la o așă sumă nu este cunoscută, specialiștii susțin că noul Aeroport nu va avea parametri de trafic spectaculoși. Adică, terminalul va putea procesa 2 milioane de călători pe an, iar platforma va avea 14 locuri de parcare avioane. În schimb, cu o investiție de doar 22 milioane de euro, s-ar realiza unirea terminalelor actuale T2 și T3 ceea ce ar permite un flux de 3,5–4 milioane de pasageri. Împreună cu cele 15 milioane pentru o nouă platformă de 5 locuri s-ar ajunge astfel la o investiție maximă de 40 milioane de euro (o treime din cea pentru un nou Aeroport), cu parametri de trafic mult superiori.

În plus, membrii noului CA ar planifica și o investiție de 12 milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem de securitate care la Bacău a costat doar 1 milion de lei.

Pentru că are mai multe acțiuni în instanță contra noului Consiliu de Administrație și a Consiliului Județean, Alexandru Anghel, fostul director, a refuzat orice discuție pe acest subiect. Surse apropiate susțin că acesta ar putea participa la concursul pentru desemnarea noului șef al aerogării.

Blue Air înregistra datorii mari la taxele aeroportuare, dar decizia anulării cursei Timișoara – Cluj - Iași nu are nicio legătură cu Iașul. Aeroportul Timișoara pur și simplu le-a sechestrat avionul la sol, din cauza datoriilor. Noi nu vom face niciodată acest lucru cu avioanele Blue Air. Se caută soluții ca legătura aeriană să nu fie anulată, ar putea veni un alt operator. E vorba și de rentabilitate, datele arată că pe relația Timișoara - Cluj erau foarte puțini călători și asta era o problemă.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

 

 

 

Cursele de vară anulate de Tarom nu sunt o premieră, acest lucru s-a mai întamplat și în trecut, totul ține de numărul de aeronave avut la dispoziție de Tarom și de calculul de rentabilitate. Relația Munchen de exemplu, nu produce suficienți călători. Vom avea discuții la minister și la sediul companiei Tarom pentru a găsi soluții. În orice aeroport regional din lume există fluctuații pe cursele operate, pentru că sunt testări ale pieței, unele rute nu se dovedesc viabile. Eu știu însă că în 2018 numărul de călători de la Iași va fi mai mare decât în 2017.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

Prezența altor operatori de tip low-cost pe Aeroportul Timișoara nu are cum să afecteze traficul companiei Blue Air dintr-un motiv foarte simplu: Blue Air este singura companie aeriană care efectuează curse aeriene pe ruta Timișoara–Iași–Cluj. Faptul că Wizzair și Ryanair operează pe diferite aeroporturi din Anglia, Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda și Israel nu are cum să afecteze cursele operate de compania Blue Air. Prin urmare și afirmația potrivit căreia cursele operate de Blue Air pe Aeroportul Timișoara sunt afectate de <prezența tot mai agresivă pe care companiile low-cost străine o au pe piață românească> este una eronată”, Daniel Iulian Idolu, director general al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara.

Se putea evita desființarea cursei
Pentru că era o cursă strategică care lega capitalele regiunilor istorice Timișoara (Banat), Cluj (Ardeal) și Iași (Moldova), specialiștii în aviație susțin că putea fi menținută prin aplicare a două măsuri simple. Fie singure, fie cumulate.

Pe de o parte, operatorul aerian putea decide restrângerea numărului de curse, adică acestea să nu mai fie zilnice, ci de 4-5 ori pe săptămână crescând astfel gradul de încărcare a aeronavelor. În al doilea rând, conducerile aeroporturilor din Iași, Cluj și Timișoara puteau decide de comun acord să reducă fiecare taxele aeroportuare cu 1-2 euro/pasager, crescând astfel nivelul de încasare al Blue Air. Totul gândit în ideea că această rută, având rol strategic, trebuie menținută.

 

 

Consilierii judeţeni au aprobat în unanimitate, în şedinţa de astăzi, indicatorii tehnico-economici şi studiul de fezabilitate pentru extinderea terminalului Aeroportului ‘Ştefan cel Mare’ Suceava, printr-un proiect în valoare de 17 milioane de lei, banii urmând să fie asiguraţi printr-un credit care a fost deja aprobat.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că noul terminal este proiectat pentru un flux de peste 500.000 de pasageri anual, urmând să permită procesarea a 340 de călători pe oră, astfel încât, în acelaşi timp, să poată fi procesate două curse externe şi una internă.

Proiectul prevede o extindere a clădirii aeroportului destinată terminalului pentru curse externe, cu o suprafaţă de circa 1.500 de metri pătraţi, dar şi o extindere a actualului terminal ce va fi folosit pentru curse interne.

Potrivit lui Flutur, estimările arată că, în 5-7 ani, Aeroportul Suceava va înregistra 520.000 – 530.000 de pasageri anual, în condiţiile în care în prezent numărul călătorilor a depăşit 260.000.

Preşedintele CJ Suceava, care a propus soluţia finanţării noului terminal printr-un credit, a subliniat că, dacă va exista posibilitatea, acest proiect ar putea fi transferat pe fonduri europene.

Totodată, Flutur a atras atenţia că o problemă majoră a Aeroportului Suceava o reprezintă faptul că, prin creşterea semnificativă a numărului de pasageri, nu va putea să mai obţină fonduri de la autoritatea judeţeană şi va trebui să se dezvolte astfel încât să-şi asigure singur finanţarea şi de aceea se impune deschiderea de noi rute, iar în acest sens directorul Tarom va fi prezent la Suceava săptămâna viitoare. (Agerpres/ FOTO suceavalive.ro)

O companie aeriană va opera din Suceava zboruri spre Madrid, Spania, din primăvara acestui an, dar şi spre o nouă destinaţie din Italia, Verona, a anunţat, duminică, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur.

Suntem în discuţii pentru introducerea de noi zboruri de pe Aeroportul Suceava. Foarte multe solicitări au venit de-a lungul timpului din partea celor din diaspora, care ne-au cerut zbor spre Spania. Pot să spun că acest lucru se va întâmpla chiar în această primăvară. Este o nouă premieră pentru aeroportul sucevean”, a spus Flutur, adăugând că operatorul aerian este Cobrex Trans.

Flutur a precizat că ambele curse, Suceava – Madrid şi Suceava – Verona, vor avea câte două zboruri pe săptămână, compania urmând să opereze cu o aeronavă de tip Boeing 737-300 cu o capacitate de 148 de locuri.

În zilele de operare va fi realizată şi o cursă internă cu Bucureştiul. Urmează ca, în zilele următoare, compania să comunice programul de operare (…). Continuăm discuţiile pentru introducerea de noi zboruri. Va fi un nou anunţ zilele viitoare şi continuăm demersurile pentru dezvoltarea Aeroportului Suceava”, a spus Flutur. (Agerpres/ FOTO aeroportsuceava.ro)

Consilierii județeni PNL contestă îndepărtarea lui Alexandru Anghel din funcția de director general al Aeroportului Iași, considerând că decizia exprimă ambiția personală a președintetului Consiliului Județean de a „controla Aeroportului pe persoană fizică”. Liberalii numesc suspendarea lui Anghel drept „scandaloasă”, estimând că decizia va afecta buna funcționare a Aeroportului Iași.

Ei îi cer lui Maricel Popa să renunțe la orgoliile personale. 

Iată mai jos comunicatul integral al consilierilor județeni PNL:

„Cu îngrijorare constatăm că la Consiliul Județean Iași, principala preocupare este eliminarea managerilor indezirabili din conducerea Aeroportului, nicidecum dezvoltarea acestuia. Am aflat cu surprindere despre suspendarea Directorului General, Alexandru Anghel,  un promotor al modernizării Aeroportului Internațional Iași.

Este o execuție la comandă! Alexandru Anghel este unul dintre profesioniștii care a avut o contribuție importantă la modernizarea și dezvoltarea Aeroportului.  Pentru Președintele Consiliului Județean, nu contează competența și profesionalismul; acesta este mânat în deciziile lui doar de ambiția personală de a controla Aeroportul pe persoană fizică. 

O prima dovadă este faptul că a impus în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Aeroportului  pe prietenul și partenerul său de afaceri, dl. Mitica Rebegea, care nici măcar nu respectă cerința  de a avea studii superioare de lungă durată, fiind absolvent al unei școli militare cu o durată de trei ani.

Aceasta decizie scandaloasă, de demitere a Directorului General, pune în pericol buna funcționare a Aeroportului Iași. În contextul în care Aeroportul din Suceava înregistrează recorduri după recorduri în ce privește traficul de pasageri, iar aeroportul din Bacău se modernizează accelerat, Aeroportul Iași  se află înghețat de mai bine de doi ani, pentru că PSD a avut în această perioadă un singur obiectiv, acela de a prelua conducerea.

Noul Consiliu de Administrație nu a făcut nimic constructiv în cele trei luni de când a fost constituit. Niciun plan de dezvoltare, niciun plan de management, niciun proiect concret.

Grupul consilierilor județeni PNL a susținut și va susține în continuare toate proiectele  de dezvoltare ale Aeroportului, dar nu va asista pasiv la aceasta mascaradă. Facem apel la Maricel Popa să nu mai blocheze dezvoltarea Aeroportului și să renunțe la orgoliile și ambițiile personale. Sperăm ca Sărbătoarea Crăciunului  să îi aducă luciditatea și liniștea  necesară pentru a re-evalua această decizie profund eronată.”

Directorul interimar sugerează că toată funcționarea Aeroportului poate fi paralizată. Maricel Popa a găsit soluția: concurs nou pentru postul de director general. Șeful CA, Mitică Rebegea nu spune nici „pâs”. De un an se stă cu cuțitele pe masă, iar acum au început să se taie între ei. Aeroportul poate fi dinamitat de acest război.

E oficial. Alexandru Anghel, directorul interimar al Aeroportului, și Maricel Popa, șeful Consiliului Județean (CJ), sunt la cuțite. Anghel a contestat la Tribunal procedura de selecție a Consiliului de Administrație (CA) de la Aeroport, dar și modificarea organigramei.

Cel mai bine discutăm la final, când vom avea decizia și motivarea”, a afirmat Anghel.

La rândul său, Maricel Popa a declarat că membrii noului CA colaborează foarte bine. Actualul CA a alcătuit un plan de management al Aeroportului. În acest moment, dezvoltarea proiectelor nu este influențată de opoziția pe care o adoptă Alexandru Anghel, directorul general provizoriu”, a spus Popa.

 

Reprezentanții PNL din CJ susțin că au deslușit intenția șefului județului. „Miza e schimbarea oamenilor pentru că se vede foarte clar intenția de politizare a conducerii Aeroportului”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL.

A contestat schimbarea organigramei

Alexandru Anghel a cerut la Tribunalul Iași suspendarea efectelor a două hotărâri de Consiliu Județean. Una din mai 2017, privind selecția membrilor Consiliului de Administrație al RA Aeroportul Iași, și alta din octombrie, care privește aprobarea organigramei, statutului de funcții și regulamentului de organizare și funcționare ale RA Aeroportul Iași.

Pe 17 noiembrie, Anghel a înregistrat o plângere prelabilă prin care a solicitat revocarea hotărârilor de către CJ. „Regulamentul de organizare și funcționare aprobat de CJ (...) nu are aprobarea prealabilă a Autorității Aeronautice Civile Române, nu este redactat și semnat de directorul general. Modificările privind structura organizatorică și funcțională Iași, modalitatea de contractare a personalului care are în atribuții siguranța activității aeroportuare fără aprobarea prealabilă a autorității aeronautice competente conduce la pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR punând în pericol activitatea Regiei Autonome Aeroportul Iași”, se arată în acțiunea depusă la Tribunalul Iași.

 

Oprirea activității, riscul maxim
Anghel a refuzat să vorbească despre proces, însă a acceptat să explice, strict tehnic, ce ar însemna, pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR. „
Riscul este să se oprească activitatea pe Aeroport. Lipsa certificatului înseamnă că asiguratorii nu mai despăgubesc compania aeriană în caz de accident. Nu a mai rămas niciun aeroport fără certificat de operare. Certificatul a fost obținut pe infrastructură și pe management. Avem o procedură care tratează schimbările organizaționale. Nu se face nicio schimbare organizațională până nu se parcurg câțiva pași obligatorii”, a spus directorul Anghel.


Răspunsul lui Maricel Popa, președintele CJ, a fost prompt și sec:
„În data de 7 decembrie, Consiliul de Administrație al RA Aeroportul Internațional Iași va anunța scoaterea la concurs a postului de director. În ceea ce priveste plângerile pe care dl. Anghel le-a înaintat cu privire la modul de selecție al actualului Consiliu de Administrație și noua organigramă, instituțiile abilitate își vor spune cuvântul. Din punctul de vedere

al Consiliului Județean, au fost respectate toate condițiile legale”.

 

Rebegea se ascunde de presă

Opoziția din CJ, adică liberalii, contestă selecția membrilor din Consiliul de Administrație. Astfel, în cazul a doi membri (printre care și Mitică Rebegea, președintele CA), liberalii spun că nu s-ar fi îndeplinit condițiile de studii. Adică, cele două persoane nu au făcut dovadă echivalării studiilor de la școlile militare absolvite cu cele superioare de lungă durată, așa cum au fost regulile concursului.

Până la închiderea ediției, Mitică Rebegea nu a putut fi contactat pentru a-și spune propriul punct de vedere, de la izbucnirea scandalului acesta refuzând să facă declarații de presă.

Potrivit liberalilor, nici modificarea organigramei nu e legală. „Știți ce presupune noua organigramă? Redenumește două posturi și înființează un post de director tehnic. Directorul operațional este redenumit ca director de operațiuni aeroportuare, iar directorul comercial este redenumit ca director economic, dar atribuțiile rămân aceleași. Or, desființarea unui post nu se poate face, conform Codului Muncii, decât dacă este efectiv”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL, în cadrul emisiunii City Puls de la Antena 1 Moldova.

Acesta a adăugat că în spatele acestor modificări de organigramă e încercarea a-i înlocui pe cei din conducerea executivă a Aeroportului.

Acest CA nu a făcut nimic de când a fost selectat. El a fost aprobat de CJ pe 26 septembrie. Au promis în luna octombrie că vor veni la ședința de plen din noiembrie cu un plan de management. N-au venit. În schimb au venit cu schimbarea organigramei. Vor să schimbe conducerea care a dus Aeroportul la 1 milion de pasageri, la peste două milioane de euro profit anul acesta. Deci, o conducere performantă.”

Romeo Vatră, liderul consilierilor județeni ai PNL

Directorul interimar sugerează că toată funcționarea Aeroportului poate fi paralizată. Maricel Popa a găsit soluția: concurs nou pentru postul de director general. Șeful CA, Mitică Rebegea nu spune nici „pâs”. De un an se stă cu cuțitele pe masă, iar acum au început să se taie între ei. Aeroportul poate fi dinamitat de acest război.

E oficial. Alexandru Anghel, directorul interimar al Aeroportului, și Maricel Popa, șeful Consiliului Județean (CJ), sunt la cuțite. Anghel a contestat la Tribunal procedura de selecție a Consiliului de Administrație (CA) de la Aeroport, dar și modificarea organigramei.

Cel mai bine discutăm la final, când vom avea decizia și motivarea”, a afirmat Anghel.

La rândul său, Maricel Popa a declarat că membrii noului CA colaborează foarte bine. Actualul CA a alcătuit un plan de management al Aeroportului. În acest moment, dezvoltarea proiectelor nu este influențată de opoziția pe care o adoptă Alexandru Anghel, directorul general provizoriu”, a spus Popa.

 

Reprezentanții PNL din CJ susțin că au deslușit intenția șefului județului. „Miza e schimbarea oamenilor pentru că se vede foarte clar intenția de politizare a conducerii Aeroportului”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL.

A contestat schimbarea organigramei

Alexandru Anghel a cerut la Tribunalul Iași suspendarea efectelor a două hotărâri de Consiliu Județean. Una din mai 2017, privind selecția membrilor Consiliului de Administrație al RA Aeroportul Iași, și alta din octombrie, care privește aprobarea organigramei, statutului de funcții și regulamentului de organizare și funcționare ale RA Aeroportul Iași.

Pe 17 noiembrie, Anghel a înregistrat o plângere prelabilă prin care a solicitat revocarea hotărârilor de către CJ. „Regulamentul de organizare și funcționare aprobat de CJ (...) nu are aprobarea prealabilă a Autorității Aeronautice Civile Române, nu este redactat și semnat de directorul general. Modificările privind structura organizatorică și funcțională Iași, modalitatea de contractare a personalului care are în atribuții siguranța activității aeroportuare fără aprobarea prealabilă a autorității aeronautice competente conduce la pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR punând în pericol activitatea Regiei Autonome Aeroportul Iași”, se arată în acțiunea depusă la Tribunalul Iași.

 

Oprirea activității, riscul maxim
Anghel a refuzat să vorbească despre proces, însă a acceptat să explice, strict tehnic, ce ar însemna, pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR. „
Riscul este să se oprească activitatea pe Aeroport. Lipsa certificatului înseamnă că asiguratorii nu mai despăgubesc compania aeriană în caz de accident. Nu a mai rămas niciun aeroport fără certificat de operare. Certificatul a fost obținut pe infrastructură și pe management. Avem o procedură care tratează schimbările organizaționale. Nu se face nicio schimbare organizațională până nu se parcurg câțiva pași obligatorii”, a spus directorul Anghel.


Răspunsul lui Maricel Popa, președintele CJ, a fost prompt și sec:
„În data de 7 decembrie, Consiliul de Administrație al RA Aeroportul Internațional Iași va anunța scoaterea la concurs a postului de director. În ceea ce priveste plângerile pe care dl. Anghel le-a înaintat cu privire la modul de selecție al actualului Consiliu de Administrație și noua organigramă, instituțiile abilitate își vor spune cuvântul. Din punctul de vedere

al Consiliului Județean, au fost respectate toate condițiile legale”.

 

Rebegea se ascunde de presă

Opoziția din CJ, adică liberalii, contestă selecția membrilor din Consiliul de Administrație. Astfel, în cazul a doi membri (printre care și Mitică Rebegea, președintele CA), liberalii spun că nu s-ar fi îndeplinit condițiile de studii. Adică, cele două persoane nu au făcut dovadă echivalării studiilor de la școlile militare absolvite cu cele superioare de lungă durată, așa cum au fost regulile concursului.

Până la închiderea ediției, Mitică Rebegea nu a putut fi contactat pentru a-și spune propriul punct de vedere, de la izbucnirea scandalului acesta refuzând să facă declarații de presă.

Potrivit liberalilor, nici modificarea organigramei nu e legală. „Știți ce presupune noua organigramă? Redenumește două posturi și înființează un post de director tehnic. Directorul operațional este redenumit ca director de operațiuni aeroportuare, iar directorul comercial este redenumit ca director economic, dar atribuțiile rămân aceleași. Or, desființarea unui post nu se poate face, conform Codului Muncii, decât dacă este efectiv”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL, în cadrul emisiunii City Puls de la Antena 1 Moldova.

Acesta a adăugat că în spatele acestor modificări de organigramă e încercarea a-i înlocui pe cei din conducerea executivă a Aeroportului.

Acest CA nu a făcut nimic de când a fost selectat. El a fost aprobat de CJ pe 26 septembrie. Au promis în luna octombrie că vor veni la ședința de plen din noiembrie cu un plan de management. N-au venit. În schimb au venit cu schimbarea organigramei. Vor să schimbe conducerea care a dus Aeroportul la 1 milion de pasageri, la peste două milioane de euro profit anul acesta. Deci, o conducere performantă.”

Romeo Vatră, liderul consilierilor județeni ai PNL

Terminalele de pasageri şi platforma pe care sunt garate avioanele au devenit neîncăpătoare: în 2016 s-a atins traficul care era estimat pentru anul 2029. În lipsa măririi capacităţilor, Aeroportul se va sufoca cu propria dezvoltare.  Scandalurile politice sunt la originea crizei.

O stradă de un kilometru jumătate, cu copaci şi verdeaţă pe o parte, cu terminale şi spaţii comerciale pe cealaltă parte. Cu parcare supra şi subterană, cu zonă cargo, cu un nou turn de control, cu hotel şi restaurante. Valoarea investiţiei: 40 milioane de euro. Există şi a doua variantă: un proiect de 150 de milioane de euro, practic un aeroport de la zero, în oglindă, de cealaltă partea a pistei. Acestea sunt cele două variante de lucru pentru continuarea dezvoltării Aeroportului Iaşi.

 

Popa: „Dezvoltare pe termen lung”

Capacităţile de procesare au ajuns la limită”, a declarat Alexandru Anghel, directorul Aeroportului Iaşi. De necesitatea investiţiilor e convins şi Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ). „Trebuie să avem în vedere dezvoltarea Aeroportului pe termen lung, nu putem face programe de dezvoltare pe un an”, a spus Popa. Tranşant a fost deputatul liberal Marius Bodea, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Aeroport: „Când am plecat, am lăsat un proiect de viitor, gândit de un arhitect vizionar”.

Şi totuşi, în ultimul an, nu s-a început nimic. Lupta pentru putere şi transformarea Aeroportului în câmp de bătălie politică sunt principalele cauze.

 

2019: trafic dublu faţă de acest an

Pe 13 noiembrie, Aeroportul din Iaşi a atins cifra record de 1 milion de pasageri. Până la sfârşitul anului 2017 se estimează că se va ajunge la 1,2 milioane de călători, ceea ce ar însemna o creştere cu 40% faţă de anul trecut. Astfel, de la o singură cursă externă şi una internă în 2012 s-a ajuns în 2017 la 21 de rute (din care 16 externe) asigurate de patru companii aeriene. În plus, pentru anul viitor sunt programate deschideri de noi rute, către Salonic, Malmö, Dortmund, Billund şi Eindhoven. Astea ar fi veştile bune. Cele proaste sunt că la Aeroport, investiţiile s-au blocat, iar acest lucru poate afecta evoluţia pe viitor. „Capacităţile de procesare au ajuns la limită, iar presiunea concurenţei cu celelalte aeroporturi din regiunea Moldovei ne obligă să urgentăm investiţiile în dezvoltarea unei noi infrastructuri. Sperăm foarte mult ca anul viitor proiectele noastre de dezvoltare să fie în fază de execuţie”, a spus Anghel. Concret, estimările vorbesc pentru anul viitor de un trafic de pasageri de 1,6 milioane, în timp ce pentru 2019 se aşteaptă atingerea pragului de 2 milioane de călători. Actualele terminale nu vor putea procesa acest număr de pasageri.

 

Bodea: „Trebuie extinsă platforma”

În plus, prin deschiderea de noi rute, platforma va deveni prea mică pentru numărul de aeronave. „Este o problemă cronică de spaţiu la platformă pentru că ceea ce am construit şi trebuia să atingem ca trafic în 2029 am atins în 2016. Trebuie extinsă platforma. Sunt situaţii de blocaj la platformă. Or, o companie când vine şi vede că nu mai are unde să parcheze, zice: «Mă duc la Suceava, că e loc. Îmi mut traficul acolo»”, a afirmat Marius Bodea.


Capacitatea platformei este acum de 9 avioane, iar potrivit planului de modernizare numărul acestora ar urma să crească la 15.

 

Diferenţe de viziune

Un plan de continuare a investiţiilor există la Aeroport încă de anul trecut. “În 2016 am lăsat la cheie planul de dezvoltare pe următorii 20 de ani. Acesta presupunea înglobarea tuturor terminalelor existente într-unul mare, nou, cu burdufuri. Inclusiv zone de acces către oraş, cargo, mentenanţă aeronave”, a mai spus Bodea.
Planul lăsat de fostul şef de la Aeroport n-ar fi tocmai pe placul lui Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean. Acesta e de acord cu necesitatea investiţiilor, însă are alte aşteptări. „
Intenţionăm construirea unui nou terminal, T4, care să poată prelua călătorii pentru următorii 10 ani, a unui terminal de mentenanţă, a unui terminal cargo. Totodată, este imperios necesară o cale nouă de acces la Aeroport”, a spus Maricel Popa, care aşteaptă ca noul Consiliu de Administraţie să-i pună în aplicare acest plan de investiţii.

 

Lupta pentru controlul total
În fapt, întreaga dispută de la Aeroport pleacă de la chestiuni de ordin politic. Maricel Popa, preşedinte al CJ, dar şi al filialei locale a PSD, vrea să preia controlul Aeroportului. Acest lucru s-a întâmplat în parte, prin numirea unui nou Consiliu de Administraţie. În fruntea acestuia a fost nominalizat Mitică Rebegea, un apropiat de-al preşedintelui PSD. Acum, miza ar fi numirea directorului general de la aerogară. Menţinerea interimarului Alexandru Anghel este pusă sub semnul întrebării, acesta fiind perceput ca om al fostului director, liberalul Marius Bodea. Pentru poziţia de director general sunt în cărţi mai multe persoane, membri sau simpatizanţi PSD, Anghel urmând să rămână adjunct.

Aeroportul din Bacău, în urmărirea celui din Iaşi


Bacăul şi Suceava, încă departe
În timp ce la Iaşi Aeroportul e în centrul scandalurilor politice, cele din Bacău şi Suceava încearcă să recâştige terenul pierdut. Astfel, la aerogara din Bacău a fost inaugurat noul terminal cu o capacitate de procesare de 300 pasageri/oră. Investiţia de 15 milioane de euro cuprinde, alături de terminal, un nou turn de control, clădiri tehnice (garaj, uzină electrică, centrală), un terminal intermodal pentru transport rutier, scări pasageri, un sistem de balizaj, o parcare de 258 locuri. În 2016, numărul total al călătorilor care au trecut prin Aeroportul Bacău a fost de 414.987.


De la începutul anului şi până pe 9 octombrie, pe Aeroportul Suceava au fost 200.000 de pasageri. În prezent, de la Suceava se zboară spre Bucureşti, Londra, Milano, Bologna, Veneţia, Roma, Torino.


Consiliul Judeţean Iaşi a folosit banii de pe profitul Aeroportului să crească salariile şefilor din CJ, în loc să îi reîntoarcă pentru investiţii. În 2017, profitul Aeroportului va depăşi 2 milioane de euro, însă, din păcate, banii nu se reîntorc pentru dezvoltarea în continuare a aerogării”

Marius Bodea, deputat PNL

Noul CA al Aeroportului lucrează deja la planul de management care să poată fi pus în practică cât mai curând. Există însă o problemă, şi anume aceea că, din ianuarie 2016, fostă conducere a Aeroportului a renunţat la SIEG (Serviciul de Interes Economic General), care permitea Consiliului Judeţean să aloce fonduri pentru dezvoltarea obiectivului. Acum această posibilitate nu mai există, motiv pentru care trebuie să luăm în calcul alte surse de finanţare”

Maricel Popa, preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi

 

Terminalele de pasageri şi platforma pe care sunt garate avioanele au devenit neîncăpătoare: în 2016 s-a atins traficul care era estimat pentru anul 2029. În lipsa măririi capacităţilor, Aeroportul se va sufoca cu propria dezvoltare.  Scandalurile politice sunt la originea crizei.

O stradă de un kilometru jumătate, cu copaci şi verdeaţă pe o parte, cu terminale şi spaţii comerciale pe cealaltă parte. Cu parcare supra şi subterană, cu zonă cargo, cu un nou turn de control, cu hotel şi restaurante. Valoarea investiţiei: 40 milioane de euro. Există şi a doua variantă: un proiect de 150 de milioane de euro, practic un aeroport de la zero, în oglindă, de cealaltă partea a pistei. Acestea sunt cele două variante de lucru pentru continuarea dezvoltării Aeroportului Iaşi.

 

Popa: „Dezvoltare pe termen lung”

Capacităţile de procesare au ajuns la limită”, a declarat Alexandru Anghel, directorul Aeroportului Iaşi. De necesitatea investiţiilor e convins şi Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ). „Trebuie să avem în vedere dezvoltarea Aeroportului pe termen lung, nu putem face programe de dezvoltare pe un an”, a spus Popa. Tranşant a fost deputatul liberal Marius Bodea, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Aeroport: „Când am plecat, am lăsat un proiect de viitor, gândit de un arhitect vizionar”.

Şi totuşi, în ultimul an, nu s-a început nimic. Lupta pentru putere şi transformarea Aeroportului în câmp de bătălie politică sunt principalele cauze.

 

2019: trafic dublu faţă de acest an

Pe 13 noiembrie, Aeroportul din Iaşi a atins cifra record de 1 milion de pasageri. Până la sfârşitul anului 2017 se estimează că se va ajunge la 1,2 milioane de călători, ceea ce ar însemna o creştere cu 40% faţă de anul trecut. Astfel, de la o singură cursă externă şi una internă în 2012 s-a ajuns în 2017 la 21 de rute (din care 16 externe) asigurate de patru companii aeriene. În plus, pentru anul viitor sunt programate deschideri de noi rute, către Salonic, Malmö, Dortmund, Billund şi Eindhoven. Astea ar fi veştile bune. Cele proaste sunt că la Aeroport, investiţiile s-au blocat, iar acest lucru poate afecta evoluţia pe viitor. „Capacităţile de procesare au ajuns la limită, iar presiunea concurenţei cu celelalte aeroporturi din regiunea Moldovei ne obligă să urgentăm investiţiile în dezvoltarea unei noi infrastructuri. Sperăm foarte mult ca anul viitor proiectele noastre de dezvoltare să fie în fază de execuţie”, a spus Anghel. Concret, estimările vorbesc pentru anul viitor de un trafic de pasageri de 1,6 milioane, în timp ce pentru 2019 se aşteaptă atingerea pragului de 2 milioane de călători. Actualele terminale nu vor putea procesa acest număr de pasageri.

 

Bodea: „Trebuie extinsă platforma”

În plus, prin deschiderea de noi rute, platforma va deveni prea mică pentru numărul de aeronave. „Este o problemă cronică de spaţiu la platformă pentru că ceea ce am construit şi trebuia să atingem ca trafic în 2029 am atins în 2016. Trebuie extinsă platforma. Sunt situaţii de blocaj la platformă. Or, o companie când vine şi vede că nu mai are unde să parcheze, zice: «Mă duc la Suceava, că e loc. Îmi mut traficul acolo»”, a afirmat Marius Bodea.


Capacitatea platformei este acum de 9 avioane, iar potrivit planului de modernizare numărul acestora ar urma să crească la 15.

 

Diferenţe de viziune

Un plan de continuare a investiţiilor există la Aeroport încă de anul trecut. “În 2016 am lăsat la cheie planul de dezvoltare pe următorii 20 de ani. Acesta presupunea înglobarea tuturor terminalelor existente într-unul mare, nou, cu burdufuri. Inclusiv zone de acces către oraş, cargo, mentenanţă aeronave”, a mai spus Bodea.
Planul lăsat de fostul şef de la Aeroport n-ar fi tocmai pe placul lui Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean. Acesta e de acord cu necesitatea investiţiilor, însă are alte aşteptări. „
Intenţionăm construirea unui nou terminal, T4, care să poată prelua călătorii pentru următorii 10 ani, a unui terminal de mentenanţă, a unui terminal cargo. Totodată, este imperios necesară o cale nouă de acces la Aeroport”, a spus Maricel Popa, care aşteaptă ca noul Consiliu de Administraţie să-i pună în aplicare acest plan de investiţii.

 

Lupta pentru controlul total
În fapt, întreaga dispută de la Aeroport pleacă de la chestiuni de ordin politic. Maricel Popa, preşedinte al CJ, dar şi al filialei locale a PSD, vrea să preia controlul Aeroportului. Acest lucru s-a întâmplat în parte, prin numirea unui nou Consiliu de Administraţie. În fruntea acestuia a fost nominalizat Mitică Rebegea, un apropiat de-al preşedintelui PSD. Acum, miza ar fi numirea directorului general de la aerogară. Menţinerea interimarului Alexandru Anghel este pusă sub semnul întrebării, acesta fiind perceput ca om al fostului director, liberalul Marius Bodea. Pentru poziţia de director general sunt în cărţi mai multe persoane, membri sau simpatizanţi PSD, Anghel urmând să rămână adjunct.

Aeroportul din Bacău, în urmărirea celui din Iaşi


Bacăul şi Suceava, încă departe
În timp ce la Iaşi Aeroportul e în centrul scandalurilor politice, cele din Bacău şi Suceava încearcă să recâştige terenul pierdut. Astfel, la aerogara din Bacău a fost inaugurat noul terminal cu o capacitate de procesare de 300 pasageri/oră. Investiţia de 15 milioane de euro cuprinde, alături de terminal, un nou turn de control, clădiri tehnice (garaj, uzină electrică, centrală), un terminal intermodal pentru transport rutier, scări pasageri, un sistem de balizaj, o parcare de 258 locuri. În 2016, numărul total al călătorilor care au trecut prin Aeroportul Bacău a fost de 414.987.


De la începutul anului şi până pe 9 octombrie, pe Aeroportul Suceava au fost 200.000 de pasageri. În prezent, de la Suceava se zboară spre Bucureşti, Londra, Milano, Bologna, Veneţia, Roma, Torino.


Consiliul Judeţean Iaşi a folosit banii de pe profitul Aeroportului să crească salariile şefilor din CJ, în loc să îi reîntoarcă pentru investiţii. În 2017, profitul Aeroportului va depăşi 2 milioane de euro, însă, din păcate, banii nu se reîntorc pentru dezvoltarea în continuare a aerogării”

Marius Bodea, deputat PNL

Noul CA al Aeroportului lucrează deja la planul de management care să poată fi pus în practică cât mai curând. Există însă o problemă, şi anume aceea că, din ianuarie 2016, fostă conducere a Aeroportului a renunţat la SIEG (Serviciul de Interes Economic General), care permitea Consiliului Judeţean să aloce fonduri pentru dezvoltarea obiectivului. Acum această posibilitate nu mai există, motiv pentru care trebuie să luăm în calcul alte surse de finanţare”

Maricel Popa, preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi

 

După mai bine de un an, de când sunt blocate investițiile la aeroport,  conducerea PSD-ALDE a Consiliului Județean (CJ) Iași, în frunte cu Maricel Popa, președintele impus de Dragnea, și-a dat arama pe față  și a concediat echipa de directori de la Aeroport. După ce l-a impus pe prietenul, pilotul personal și partenerul de afaceri, Mitică Rebegea, în funcția de  președinte al Consiliului de Administrație la Aeroport, Maricel Popa execută cea mai buna echipă de manageri pe care a avut-o Aeroportul Iași”, afirmă liderul consilierilor județeni PNL, Romeo Vatră.

 

Pagina 1 din 11

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Clipul zilei

Go to top