Marti, 18 12 2018
Șapte procese și mai multe familii implicate în tentativa Aeroportului de a demola mai multe vile. Mai mulți proprietari de case din Aroneanu, precum și Primăria, au fost dați în judecată de Aeroportul Iași. Reclamantul susține că au fost ridicate imobile într-o zonă prea apropiată de rutele avioanelor. Până în prezent, Aeroportul a pierdut toate procesele. Unul dintre proprietari acuză faptul că, din cauza acestui proces, s-a îmbolnăvit.

Un ieșean în vârstă de 37 de ani trăiește de doi ani un adevărat coșmar. Călin Agape a vrut să-și construiască o casă pe terenul pe care îl cumpărase de la bunica sa, a investit aproape toți banii pe care îi făcuse în ultimii ani, doar că a căzut victima unui adevărat război dus între Regia Autonomă Aeroportul Iași și Primăria Aroneanu. Din cauza supărărilor a făcut cancer și a fost la un pas de moarte. După ce s-a operat, acum are gradul I de handicap și este dispus să meargă până în «pânzele albe» în procesul cu Aeroportul Iași. Peste 20 de persoane din Aroneanu au câștigat deja procesele cu regia subordonată Consiliului Județean.

Șapte procese și mai multe familii implicate în tentativa Aeroportului de a demola mai multe vile. Mai mulți proprietari de case din Aroneanu, precum și Primăria, au fost dați în judecată de Aeroportul Iași. Reclamantul susține că au fost ridicate imobile într-o zonă prea apropiată de rutele avioanelor. Până în prezent, Aeroportul a pierdut toate procesele. Unul dintre proprietari acuză faptul că, din cauza acestui proces, s-a îmbolnăvit.

Un ieșean în vârstă de 37 de ani trăiește de doi ani un adevărat coșmar. Călin Agape a vrut să-și construiască o casă pe terenul pe care îl cumpărase de la bunica sa, a investit aproape toți banii pe care îi făcuse în ultimii ani, doar că a căzut victima unui adevărat război dus între Regia Autonomă Aeroportul Iași și Primăria Aroneanu. Din cauza supărărilor a făcut cancer și a fost la un pas de moarte. După ce s-a operat, acum are gradul I de handicap și este dispus să meargă până în «pânzele albe» în procesul cu Aeroportul Iași. Peste 20 de persoane din Aroneanu au câștigat deja procesele cu regia subordonată Consiliului Județean.

Haosul din scripte face să se nu se mai înțeleagă nimic din averile adunate cu greu de strămoși. Elena Roman a rămas fără două terenuri situate în comune de lângă Iași, imobile pe care s-a chinuit ani la rând să-i fie retrocedate. Birocrația infinită a forțat-o să vândă 7 hectare de la Holboca pentru 39.000 de lei. La Aroneanu, după ce, inițial, Primăria i-a recunoscut dreptul asupra a 5,6 hectare, ulterior i l-a negat.

O femeie din Iași se chinuie de ani de zile să obțină un teren pe care familia ei l-a moștenit. Deși are mai mult titluri de proprietate eliberate de Primăria Aroneanu și hârtii care atestă dreptul ei, Elena Roman nu a reușit nici măcar în instanță să obțină teren pe care l-a moștenit. Acum, femeia este hotărâtă să-și caute instanța la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Haosul din scripte face să se nu se mai înțeleagă nimic din averile adunate cu greu de strămoși. Elena Roman a rămas fără două terenuri situate în comune de lângă Iași, imobile pe care s-a chinuit ani la rând să-i fie retrocedate. Birocrația infinită a forțat-o să vândă 7 hectare de la Holboca pentru 39.000 de lei. La Aroneanu, după ce, inițial, Primăria i-a recunoscut dreptul asupra a 5,6 hectare, ulterior i l-a negat.

O femeie din Iași se chinuie de ani de zile să obțină un teren pe care familia ei l-a moștenit. Deși are mai mult titluri de proprietate eliberate de Primăria Aroneanu și hârtii care atestă dreptul ei, Elena Roman nu a reușit nici măcar în instanță să obțină teren pe care l-a moștenit. Acum, femeia este hotărâtă să-și caute instanța la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

O afacere de „băieţi deştepţi”: cotizaţii de la comune contra verificării unor acte şi reuniuni cu ţeluri măreţe. Una dintre cele mai de succes asociaţii din Iaşi la nivel de venituri şi număr de angajaţi s-a prăbuşit. Asociaţia Comunelor Iaşi este în topul restanţierilor la bugetul de stat: circa 1 milion de lei.

 

Anunţul făcut de consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vîlcov, privind amnistia fiscală ar putea duce la ştergerea datoriilor istorice pe care le au mai multe firme sau asociaţii către stat. La nivelul judeţului Iaşi sunt opt persoane juridice care ar putea beneficia de această aministie fiscală. Dintre acestea, cea mai surprinzătoare apariţie este cea a Asociaţiei Comunelor din România (AcoR) – Filiala Iaşi care are datorii la Fisc de aproape un milion de lei.

O afacere de „băieţi deştepţi”: cotizaţii de la comune contra verificării unor acte şi reuniuni cu ţeluri măreţe. Una dintre cele mai de succes asociaţii din Iaşi la nivel de venituri şi număr de angajaţi s-a prăbuşit. Asociaţia Comunelor Iaşi este în topul restanţierilor la bugetul de stat: circa 1 milion de lei.

 

Anunţul făcut de consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vîlcov, privind amnistia fiscală ar putea duce la ştergerea datoriilor istorice pe care le au mai multe firme sau asociaţii către stat. La nivelul judeţului Iaşi sunt opt persoane juridice care ar putea beneficia de această aministie fiscală. Dintre acestea, cea mai surprinzătoare apariţie este cea a Asociaţiei Comunelor din România (AcoR) – Filiala Iaşi care are datorii la Fisc de aproape un milion de lei.

Paradox: la Iași s-au prins 17.000 de câini în ultimii trei ani, record în România, dar numărul de persoane mușcate a rămas același. Un singur hingher susține că a „ras” toți maidanezii din Aroneanu în câteva ore. Societatea care se ocupă de serviciile de ecarisaj în municipiul Iaşi şi unele  comune limitrofe a raportat acum trei ani faptul că 80% din cei 8.000 de câini capturaţi au fost adoptaţi. În următorii doi ani, cifra a scăzut la 19%, respectiv 22%. Un caz de la Aroneanu, prinderea a 23 de câini în ianuarie 2018, dezvăluie modul cum jonglează angajaţii Salubris cu cifrele. Aduşi la padoc, animalele ar fi mâncat ca urşii, iar materialele utilizate pentru prinderea lor şi enumerate în factura decontată de primăria din comună te duc cu gândul la o operaţie complicată de la Spitalul AKH Viena.

 

Câinii comunitari continuă să fie o problemă la nivelul municipiului Iaşi, în fiecare lună fiind semnalate cazuri de persoane care au fost atacate de patrupede. Cu toate acestea, în ultimii ani Salubris se laudă cu cifre foarte mari de câini prinşi, şi, de parcă ar fi rezolvat problema în oraş, a încheiat  contracte pentru capturarea de patrupede fără stăpân şi cu primăriile din zona metropolitană.

Paradox: la Iași s-au prins 17.000 de câini în ultimii trei ani, record în România, dar numărul de persoane mușcate a rămas același. Un singur hingher susține că a „ras” toți maidanezii din Aroneanu în câteva ore. Societatea care se ocupă de serviciile de ecarisaj în municipiul Iaşi şi unele  comune limitrofe a raportat acum trei ani faptul că 80% din cei 8.000 de câini capturaţi au fost adoptaţi. În următorii doi ani, cifra a scăzut la 19%, respectiv 22%. Un caz de la Aroneanu, prinderea a 23 de câini în ianuarie 2018, dezvăluie modul cum jonglează angajaţii Salubris cu cifrele. Aduşi la padoc, animalele ar fi mâncat ca urşii, iar materialele utilizate pentru prinderea lor şi enumerate în factura decontată de primăria din comună te duc cu gândul la o operaţie complicată de la Spitalul AKH Viena.

 

Câinii comunitari continuă să fie o problemă la nivelul municipiului Iaşi, în fiecare lună fiind semnalate cazuri de persoane care au fost atacate de patrupede. Cu toate acestea, în ultimii ani Salubris se laudă cu cifre foarte mari de câini prinşi, şi, de parcă ar fi rezolvat problema în oraş, a încheiat  contracte pentru capturarea de patrupede fără stăpân şi cu primăriile din zona metropolitană.

Elena Iftime trăieşte iadul fondului funciar: o înşiruire de greşeli din partea unor instituţii şi reua-voinţă a unei surori. Săteanca din Aroneanu se luptă de mai mulţi ani pentru o moştenire.

 

O ieşeancă trăieşte de mai bine de 17 ani un adevărat calvar din cauza piedicilor care i s-au pus în obţinerea drepturilor asupra unor bunuri moştenite în satul Dorobanţ, comuna Aroneanu: casa părintească, terenul aferent, de 9.000 de metri pătraţi şi alte terenuri, în total 3 hectare.

Pentru Elena Iftime, totul a început în 2001, când a mers la Primărie pentru a vedea titlul de proprietate asupra terenurilor. Atunci, femeia a constatat cu stupoare că în titlul de proprietate, emis în 1995, figura doar tatăl ei, Hristea Caminic, în timp ce ea era trecută decedată. După doi ani de proces, femeia a obţinut anularea acelui titlu de proprietate şi emiterea unuia nou, în care era trecută ca moştenitoare împreună cu tatăl ei.

 

Luptă în instanţă cu sora

După decesul tatălui, în 2003, Elena Iftime a fost nevoită să se judece timp de mai mulţi ani cu sora sa, Maria Moraru, pentru partea de moştenire rămasă de la tată. „Sora mea a vrut totul şi atunci, pentru a face partajul, a fost nevoie de proces. După opt ani, Judecătoria a dat o sentinţă neconformă cu realitatea, astfel că am fost nevoită să fac apel. După alţi trei ani, în care numai jumătate de an a durat redactarea sentinţei, şi după ce au fost îndreptate nişte erori materiale, în octombrie 2016, Tribunalul a schimbat prima sentinţă şi a stabilit ca moştenirea de la tata să fie împărţită în mod egal. Dat fiind că Maria Moraru luase deja nişte bunuri din casă, între care şi o maşină de cusut Singer, pe care a vândut-o şi că suprafaţa de teren care i-a revenit a fost mai mare, instanţa a decis să-mi plătească o sultă de 12.093 lei plus 1.600 lei cheltuieli de judecată“, explică Iftime.

 

Nu a primit niciun ban

Deşi de la decizia Tribunalului Iaşi a trecut mai bine de un an, Elena Iftime spune că nici până acum nu a văzut vreun leu din banii pe care trebuia să-i primească de la Maria Moraru. „A refuzat să-mi dea banii şi atunci am fost nevoită să mă adresez unui executor judecătoresc. I-am plătit lui Cătălin Răzvan Chiriac suma de 1.400 de lei, însă nici în ziua de astăzi nu am văzut vreun leu. Mi s-a spus că pentru a o putea executa silit pe Maria Moraru trebuie intabulat terenul moştenit. Eu am dat banii, dar intabularea nu s-a făcut. Mai întâi, a fost depus la Cadastru un dosar cu date greşite, după care, în august 2017, executorul judecătoresc a apelat la Cătălin Rusu pentru executarea planului de încadrare în tarla. În schiţa făcută de topometristul Cătălin Rusu, după cum apare la ultimul dosar, nu este trecut drumul şi nici casa. Schiţa a fost aprobată şi de Moruzi (primar Aroneanu n.r.), în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar. I-am solicitat lămuriri executorului judecătoresc, însă mi s-a răspuns că dosarul este «în lucru». Probabil voi fi nevoită să mă judec şi cu acesta...“, zice dezamăgită Elena Iftime.

 

Cu ţârâita

Femeia adaugă că de-abia anul acesta a fost înştiinţată că urmează să primească 97 de lei lunar până la recuperarea sumei de 12.093 lei: „Maria Moraru primeşte o pensie din care mi s-a comunicat că i se va pune poprire pe suma de 97 lei lunar. În aceste condiţii, câţi ani trebuie să aştept eu pentru a recupera întreaga sumă?!“

Executorul judecătoresc susţine că întârzierea este independentă de activitatea sa: „Executarea silită se face conform dispoziţiilor legale. Întârzierile nu-mi sunt imputabile. Bunurile care trebuie executate nu sunt înscrise în cartea funciară şi asta nu depinde de mine. În ceea ce priveşte schiţa nu pot eu confirma sau infirma dacă este greşită. Asupra acestor aspecte se vor pronunţa cei de la Oficiul de Cadastru. Topometristul nu răspunde faţă de mine“, spune Cătălin Chiriac.

 

Bătută şi ea şi soţul

Deoarece de terenurile pe care urma să le moştenească erau interesate mai multe persoane, în 2004, un vecin, Constantin Chelaru, a atacat-o pe drum pe Elena Iftime şi a lovit-o. „Familia Chelaru i-a bătut şi pe bunicii mei şi pe tatăl meu. După un proces de câţiva ani, Chelaru, care a fost condamnat cu suspendare la doi şi şase luni, le-a spus unor apropiaţi că Maria Moraru l-a pus să mă omoare şi să-i rămână lui terenul“, precizează femeia.

În 2010, un alt vecin, Gheorghiţă Dascălu, a încercat să-l omoare pe soţul Elenei Iftime. „A intrat în casă să fure şi noi l-am prins. Atunci, Dascălu l-a atacat pe soţul meu şi l-a lovit în faţă cu o sticlă. În cele din urmă, a fost condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare, însă am înţeles că a fost recent eliberat“, menţionează femeia.

Moruzi a cerut hârtie oficială pentru a răspunde

Îl acuză pe Moruzi că a lovit-o

În 2003, când a fost la Primărie să se intereseze de ce din cei 9.800 metri pătraţi, cât susţine că a avut bunicul ei, apăreau în acte doar 0,800 metri pătraţi, Elena Iftime spune că a fost lovită de Benoni Moruzi chiar în sediu.

El era atunci secretar şi m-a certat că de ce am cerut în instanţă rezolvarea problemei legate de moştenirea de la bunicul meu. Mi-a dat două palme chiar pe holul Primăriei şi m-a dat afară. Atunci eu am început să ţip şi tot eu am fost acuzată că tulbur liniştea publică“, povesteşte Iftime, care susţine că de atunci a fost „vânată“ de actualul primar: „L-a deranjat foarte tare şi de-atunci a încercat mereu să-mi pună beţe în roate. Peste drum de casa părinţilor, mai am un teren moştenire. Lângă li s-a dat teren Anei Păltinel şi lui Beatrice Fotea. Cu acordul lui Moruzi, acestea au făcut gard pe proprietatea mea şi, cu un utilaj dat de către Moruzi, de la Primărie, mi-au fost tăiaţi 60 de copaci de pe linia de hotar. După alţi ani de procese, în 2012, am câştigat în instanţă şi am obţinut ştergerea dreptului de proprietate şi plata unor despăgubiri de peste 3.000 de lei, bani pe care însă nu i-am mai primit nici în ziua de azi.“

Contactat telefonic, Benoni Moruzi a refuzat să comenteze acuzele aduse de Elena Iftime, solicitând ca întrebările să fie adresate oficial Primăriei Aroneanu.

Elena Iftime trăieşte iadul fondului funciar: o înşiruire de greşeli din partea unor instituţii şi reua-voinţă a unei surori. Săteanca din Aroneanu se luptă de mai mulţi ani pentru o moştenire.

 

O ieşeancă trăieşte de mai bine de 17 ani un adevărat calvar din cauza piedicilor care i s-au pus în obţinerea drepturilor asupra unor bunuri moştenite în satul Dorobanţ, comuna Aroneanu: casa părintească, terenul aferent, de 9.000 de metri pătraţi şi alte terenuri, în total 3 hectare.

Pentru Elena Iftime, totul a început în 2001, când a mers la Primărie pentru a vedea titlul de proprietate asupra terenurilor. Atunci, femeia a constatat cu stupoare că în titlul de proprietate, emis în 1995, figura doar tatăl ei, Hristea Caminic, în timp ce ea era trecută decedată. După doi ani de proces, femeia a obţinut anularea acelui titlu de proprietate şi emiterea unuia nou, în care era trecută ca moştenitoare împreună cu tatăl ei.

 

Luptă în instanţă cu sora

După decesul tatălui, în 2003, Elena Iftime a fost nevoită să se judece timp de mai mulţi ani cu sora sa, Maria Moraru, pentru partea de moştenire rămasă de la tată. „Sora mea a vrut totul şi atunci, pentru a face partajul, a fost nevoie de proces. După opt ani, Judecătoria a dat o sentinţă neconformă cu realitatea, astfel că am fost nevoită să fac apel. După alţi trei ani, în care numai jumătate de an a durat redactarea sentinţei, şi după ce au fost îndreptate nişte erori materiale, în octombrie 2016, Tribunalul a schimbat prima sentinţă şi a stabilit ca moştenirea de la tata să fie împărţită în mod egal. Dat fiind că Maria Moraru luase deja nişte bunuri din casă, între care şi o maşină de cusut Singer, pe care a vândut-o şi că suprafaţa de teren care i-a revenit a fost mai mare, instanţa a decis să-mi plătească o sultă de 12.093 lei plus 1.600 lei cheltuieli de judecată“, explică Iftime.

 

Nu a primit niciun ban

Deşi de la decizia Tribunalului Iaşi a trecut mai bine de un an, Elena Iftime spune că nici până acum nu a văzut vreun leu din banii pe care trebuia să-i primească de la Maria Moraru. „A refuzat să-mi dea banii şi atunci am fost nevoită să mă adresez unui executor judecătoresc. I-am plătit lui Cătălin Răzvan Chiriac suma de 1.400 de lei, însă nici în ziua de astăzi nu am văzut vreun leu. Mi s-a spus că pentru a o putea executa silit pe Maria Moraru trebuie intabulat terenul moştenit. Eu am dat banii, dar intabularea nu s-a făcut. Mai întâi, a fost depus la Cadastru un dosar cu date greşite, după care, în august 2017, executorul judecătoresc a apelat la Cătălin Rusu pentru executarea planului de încadrare în tarla. În schiţa făcută de topometristul Cătălin Rusu, după cum apare la ultimul dosar, nu este trecut drumul şi nici casa. Schiţa a fost aprobată şi de Moruzi (primar Aroneanu n.r.), în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar. I-am solicitat lămuriri executorului judecătoresc, însă mi s-a răspuns că dosarul este «în lucru». Probabil voi fi nevoită să mă judec şi cu acesta...“, zice dezamăgită Elena Iftime.

 

Cu ţârâita

Femeia adaugă că de-abia anul acesta a fost înştiinţată că urmează să primească 97 de lei lunar până la recuperarea sumei de 12.093 lei: „Maria Moraru primeşte o pensie din care mi s-a comunicat că i se va pune poprire pe suma de 97 lei lunar. În aceste condiţii, câţi ani trebuie să aştept eu pentru a recupera întreaga sumă?!“

Executorul judecătoresc susţine că întârzierea este independentă de activitatea sa: „Executarea silită se face conform dispoziţiilor legale. Întârzierile nu-mi sunt imputabile. Bunurile care trebuie executate nu sunt înscrise în cartea funciară şi asta nu depinde de mine. În ceea ce priveşte schiţa nu pot eu confirma sau infirma dacă este greşită. Asupra acestor aspecte se vor pronunţa cei de la Oficiul de Cadastru. Topometristul nu răspunde faţă de mine“, spune Cătălin Chiriac.

 

Bătută şi ea şi soţul

Deoarece de terenurile pe care urma să le moştenească erau interesate mai multe persoane, în 2004, un vecin, Constantin Chelaru, a atacat-o pe drum pe Elena Iftime şi a lovit-o. „Familia Chelaru i-a bătut şi pe bunicii mei şi pe tatăl meu. După un proces de câţiva ani, Chelaru, care a fost condamnat cu suspendare la doi şi şase luni, le-a spus unor apropiaţi că Maria Moraru l-a pus să mă omoare şi să-i rămână lui terenul“, precizează femeia.

În 2010, un alt vecin, Gheorghiţă Dascălu, a încercat să-l omoare pe soţul Elenei Iftime. „A intrat în casă să fure şi noi l-am prins. Atunci, Dascălu l-a atacat pe soţul meu şi l-a lovit în faţă cu o sticlă. În cele din urmă, a fost condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare, însă am înţeles că a fost recent eliberat“, menţionează femeia.

Moruzi a cerut hârtie oficială pentru a răspunde

Îl acuză pe Moruzi că a lovit-o

În 2003, când a fost la Primărie să se intereseze de ce din cei 9.800 metri pătraţi, cât susţine că a avut bunicul ei, apăreau în acte doar 0,800 metri pătraţi, Elena Iftime spune că a fost lovită de Benoni Moruzi chiar în sediu.

El era atunci secretar şi m-a certat că de ce am cerut în instanţă rezolvarea problemei legate de moştenirea de la bunicul meu. Mi-a dat două palme chiar pe holul Primăriei şi m-a dat afară. Atunci eu am început să ţip şi tot eu am fost acuzată că tulbur liniştea publică“, povesteşte Iftime, care susţine că de atunci a fost „vânată“ de actualul primar: „L-a deranjat foarte tare şi de-atunci a încercat mereu să-mi pună beţe în roate. Peste drum de casa părinţilor, mai am un teren moştenire. Lângă li s-a dat teren Anei Păltinel şi lui Beatrice Fotea. Cu acordul lui Moruzi, acestea au făcut gard pe proprietatea mea şi, cu un utilaj dat de către Moruzi, de la Primărie, mi-au fost tăiaţi 60 de copaci de pe linia de hotar. După alţi ani de procese, în 2012, am câştigat în instanţă şi am obţinut ştergerea dreptului de proprietate şi plata unor despăgubiri de peste 3.000 de lei, bani pe care însă nu i-am mai primit nici în ziua de azi.“

Contactat telefonic, Benoni Moruzi a refuzat să comenteze acuzele aduse de Elena Iftime, solicitând ca întrebările să fie adresate oficial Primăriei Aroneanu.

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top