Luni, 19 02 2018

REPORTER DE IAŞI a realizat topul veniturilor din sportul ieşean. 17 dintre primele 20 de poziţii sunt ocupate de fotbaliştii de la echipa de primă ligă. Doar Cătălin Moroşanu se poate “bate” cu câştigurile din fotbal. O prezenţă inedită este cea a baschetbalistului Tsintsadze.

În condiţiile în care banii în sport sunt din ce în ce mai puţini, într-un Top 10 al celor mai mari venituri ai sportivilor de la cluburile ieşene, cele mai multe locuri sunt ocupate de fotbalişti de la CSM Politehnica Iaşi.

 

Cristea, lider în vestiar şi la salariu

Primul loc al veniturilor obţinute în Iaşi de un sportiv este ocupat de căpitanul formaţiei CSM Politehnica Iaşi, atacantul Andrei Cristea. Jucătorul are un salariu lunar de 5.000 de euro. În înţelegerea cu gruparea ieşeană, Cristea are stipulate nişte clauze potrivit cărora va mai încasa nişte mii de euro în funcţie de numărul de meciuri jucate ca titular şi în funcţie de numărul de goluri marcate.

Poziţia a doua în topul veniturilor este ocupat de luptătorul Cătălin Moroşanu, de la CS Scorpions, care are un venit anual de aproximativ 60.000 de euro, deci aproximativ 5.000 de euro lunar. „În cazul lui Cătălin, nu se poate vorbi despre salariu sau despre un venit lunar. El are câteva gale pe an, pentru care se pregăteşte. Bursele pentru aceste gale sunt negociate înainte cu promotorii“, explică antrenorul lui Cătălin, Mihai Constantin.

Bursa de meci în cazul lui Moroşanu variază între 5 şi 20.000 de dolari, iar din acei bani 30% sunt daţi antrenorului. În plus, Cătălin are contracte de sponsorizare, cel mai mare fiind cel încheiat cu „Militari Residence“, firmă deţinută de omul de afaceri Năstase Robu.

 

Fotbaliştii ar putea da lovitura

Podiumul în clasamentul salariilor este încheiat de mai mulţi fotbalişti de CSM Politehnica. Este vorba de mare parte dintre jucătorii aduşi în vară de firma de impresariat a lui Arcadie Zaporojanu şi care au ajuns titulari de bază în echipa lui Flavius Stoican. Este vorba despre stranierii Qaka, Platini, Pedro şi Jo, care au salarii de 4.500 de euro. Acelaşi salariu îl încasează şi portarul Kelava.

Pe poziţia a patra într-un top al salariilor se află Kizito şi fundaşii centrali, Frăsinescu şi Mihalache, ce primesc lunar un salariu de 4.000 de euro.

Jucătorii nu mai au stipulate în contract prime de joc. Se va acorda la final un bonus, pentru intrarea în play-off. În funcţie de locul ocupat la finalul sezonului regulat, vom vedea ce măsuri vom lua pentru a-i putea stimula în continuare pe jucători“, explică preşedintele clubului ieşean Adrian Ambrosie.

Bonusurile ar putea să depăşească 10.000 de euro în cazul în care echipa va termina pe un loc care permite participarea în cupele europene sau mai puţin, în funcţie de locul ocupat la final.

 

Un baschetbalist în top

Poziţia a cincea este deţinută de baschetbalistul georgian Giorgi Tsintsadze, adus la Iaşi pe un salariu lunar de aproximativ 3.700 de euro. „Pe Tsintsadze am reuşit să-l aducem doar prin prisma relaţiilor pe care le avem. El este căpitanul echipei naţionale a Georgiei, sportiv care în urmă cu câţiva ani avea un salariu de aproape 4 milioane de dolari la ŢSKA Moscova, echipă de Euroligă. Este aproape imposibil să poţi aduce jucători foarte buni la Iaşi pe salarii sub 5.000 de dolari“, explică managerul echipei, Gabriel Toma.

 

Un alt luptător în top cinci

Colegul lui Cătălin Moroşanu, Sebastian Ciobanu, este şi el prezent în topul veniturilor, acesta având o medie lunară a veniturilor de aproximativ 3.500 de euro. „La noi depindem foarte mult de starea de sănătate şi de ce faci în meciuri. Dacă iei KO sau dacă te accidentezi, pe urmă câteva luni nu mai poţi lupta. Eu anul trecut am avut patru gale mari. Banii se negociază înainte de gală“, zice Sebastian Ciobanu.

Bursa de meci variază între 3.000 de euro, pentru un meci echilibrat şi poate ajunge şi la 10.000 euro în cazul unui adversar de calibru. Ciobanu este sponsorizat de Cristin Zămosteanu, dezvoltatorul imobiliar care deţine brandul Oxygen.

Tot 3.500 de euro lunar va primi şi noua achiziţie a Politehnicii, Sadiq El Fitouri, jucător transferat în această iarnă şi care a trecut pe la cele două mari echipe din Manchester, City şi United.

 

Din nou, fotbal

În topul veniturilor obţinute de sportivi de la cluburile ieşene apar şi alţi fotbalişti de la CSM Politehnica Iaşi, care au salarii între 2.000 şi 3.000 euro. Astfel, Bogdan Gavrilă, jucător transferat în această iarnă, va avea un salariu de 3.000 de euro, în timp ce Cioinac sau Koşelev au 2.500 de euro, iar Sin, Bosoi sau Mihăescu, adus în această iarnă, au câte 2.000 de euro. În cazul acestora se poate adăuga la finalul sezonului bonusurile de performanţă, caz în care valoarea câştigurilor creşte.

Moroşanu câştigă bine, dar după lupte foarte dificile

 

Topul veniturilor sportivilor de la cluburile ieşene

1. Andrei Cristea (CSM Politehnica Iaşi - fotbalist) – 5.000 euro

2. Cătălin Moroşanu (CS Scorpions – luptător) – aproximativ 5.000 euro

3. Qaka, Luís Carlos Almada Soares „Platini“, Pedro Mendes şi Joálisson Santos Oliveira „Jo“ (CSM Politehnica Iaşi – fotbalişti) – 4.500 euro

4. Luwagga William Kizito, Cosmin Frăsinescu şi Ovidiu Mihalache (CSM Politehnica Iaşi – fotbalişti) – 4.000 euro

5. Giorgi Tsintsadze (Politehnica Iaşi – baschetbalist) – 3.700 euro

6. Sebastian Ciobanu (CS Scorpions – luptător), Sadiq El Fitouri (CSM Politehnica Iaşi – fotbalist) – 3.500 euro

7. Bogdan Gavrilă (CSM Politehnica Iaşi – fotbalist) - 3.000 de euro

8. Ionuţ Cioinac, Alexei Koşelev (CSM Politehnica Iaşi – fotbalişti)- 2.500 de euro

9. Andrei Sin, Gabriel Bosoi, Mădălin Mihăescu (CSM Politehnica Iaşi – fotbalişti) - 2.000 de euro

10. Narcis Bădic, Ionuţ Panţîru (CSM Politehnica Iaşi – fotbalişti) - 1.500 euro.

*În cazul fotbaliştilor, aceştia mai pot primi bonusuri de performanţă ce pot ajunge la 10.000 euro.

** În cazul luptătorilor, sumele au fost calculate fiind împărţite veniturile anuale. La aceste sume se adaugă sponsorizările.

 

REPORTER DE IAŞI a realizat topul veniturilor din sportul ieşean. 17 dintre primele 20 de poziţii sunt ocupate de fotbaliştii de la echipa de primă ligă. Doar Cătălin Moroşanu se poate “bate” cu câştigurile din fotbal. O prezenţă inedită este cea a baschetbalistului Tsintsadze.

În condiţiile în care banii în sport sunt din ce în ce mai puţini, într-un Top 10 al celor mai mari venituri ai sportivilor de la cluburile ieşene, cele mai multe locuri sunt ocupate de fotbalişti de la CSM Politehnica Iaşi.

 

Cristea, lider în vestiar şi la salariu

Primul loc al veniturilor obţinute în Iaşi de un sportiv este ocupat de căpitanul formaţiei CSM Politehnica Iaşi, atacantul Andrei Cristea. Jucătorul are un salariu lunar de 5.000 de euro. În înţelegerea cu gruparea ieşeană, Cristea are stipulate nişte clauze potrivit cărora va mai încasa nişte mii de euro în funcţie de numărul de meciuri jucate ca titular şi în funcţie de numărul de goluri marcate.

Poziţia a doua în topul veniturilor este ocupat de luptătorul Cătălin Moroşanu, de la CS Scorpions, care are un venit anual de aproximativ 60.000 de euro, deci aproximativ 5.000 de euro lunar. „În cazul lui Cătălin, nu se poate vorbi despre salariu sau despre un venit lunar. El are câteva gale pe an, pentru care se pregăteşte. Bursele pentru aceste gale sunt negociate înainte cu promotorii“, explică antrenorul lui Cătălin, Mihai Constantin.

Bursa de meci în cazul lui Moroşanu variază între 5 şi 20.000 de dolari, iar din acei bani 30% sunt daţi antrenorului. În plus, Cătălin are contracte de sponsorizare, cel mai mare fiind cel încheiat cu „Militari Residence“, firmă deţinută de omul de afaceri Năstase Robu.

 

Fotbaliştii ar putea da lovitura

Podiumul în clasamentul salariilor este încheiat de mai mulţi fotbalişti de CSM Politehnica. Este vorba de mare parte dintre jucătorii aduşi în vară de firma de impresariat a lui Arcadie Zaporojanu şi care au ajuns titulari de bază în echipa lui Flavius Stoican. Este vorba despre stranierii Qaka, Platini, Pedro şi Jo, care au salarii de 4.500 de euro. Acelaşi salariu îl încasează şi portarul Kelava.

Pe poziţia a patra într-un top al salariilor se află Kizito şi fundaşii centrali, Frăsinescu şi Mihalache, ce primesc lunar un salariu de 4.000 de euro.

Jucătorii nu mai au stipulate în contract prime de joc. Se va acorda la final un bonus, pentru intrarea în play-off. În funcţie de locul ocupat la finalul sezonului regulat, vom vedea ce măsuri vom lua pentru a-i putea stimula în continuare pe jucători“, explică preşedintele clubului ieşean Adrian Ambrosie.

Bonusurile ar putea să depăşească 10.000 de euro în cazul în care echipa va termina pe un loc care permite participarea în cupele europene sau mai puţin, în funcţie de locul ocupat la final.

 

Un baschetbalist în top

Poziţia a cincea este deţinută de baschetbalistul georgian Giorgi Tsintsadze, adus la Iaşi pe un salariu lunar de aproximativ 3.700 de euro. „Pe Tsintsadze am reuşit să-l aducem doar prin prisma relaţiilor pe care le avem. El este căpitanul echipei naţionale a Georgiei, sportiv care în urmă cu câţiva ani avea un salariu de aproape 4 milioane de dolari la ŢSKA Moscova, echipă de Euroligă. Este aproape imposibil să poţi aduce jucători foarte buni la Iaşi pe salarii sub 5.000 de dolari“, explică managerul echipei, Gabriel Toma.

 

Un alt luptător în top cinci

Colegul lui Cătălin Moroşanu, Sebastian Ciobanu, este şi el prezent în topul veniturilor, acesta având o medie lunară a veniturilor de aproximativ 3.500 de euro. „La noi depindem foarte mult de starea de sănătate şi de ce faci în meciuri. Dacă iei KO sau dacă te accidentezi, pe urmă câteva luni nu mai poţi lupta. Eu anul trecut am avut patru gale mari. Banii se negociază înainte de gală“, zice Sebastian Ciobanu.

Bursa de meci variază între 3.000 de euro, pentru un meci echilibrat şi poate ajunge şi la 10.000 euro în cazul unui adversar de calibru. Ciobanu este sponsorizat de Cristin Zămosteanu, dezvoltatorul imobiliar care deţine brandul Oxygen.

Tot 3.500 de euro lunar va primi şi noua achiziţie a Politehnicii, Sadiq El Fitouri, jucător transferat în această iarnă şi care a trecut pe la cele două mari echipe din Manchester, City şi United.

 

Din nou, fotbal

În topul veniturilor obţinute de sportivi de la cluburile ieşene apar şi alţi fotbalişti de la CSM Politehnica Iaşi, care au salarii între 2.000 şi 3.000 euro. Astfel, Bogdan Gavrilă, jucător transferat în această iarnă, va avea un salariu de 3.000 de euro, în timp ce Cioinac sau Koşelev au 2.500 de euro, iar Sin, Bosoi sau Mihăescu, adus în această iarnă, au câte 2.000 de euro. În cazul acestora se poate adăuga la finalul sezonului bonusurile de performanţă, caz în care valoarea câştigurilor creşte.

Moroşanu câştigă bine, dar după lupte foarte dificile

 

Topul veniturilor sportivilor de la cluburile ieşene

1. Andrei Cristea (CSM Politehnica Iaşi - fotbalist) – 5.000 euro

2. Cătălin Moroşanu (CS Scorpions – luptător) – aproximativ 5.000 euro

3. Qaka, Luís Carlos Almada Soares „Platini“, Pedro Mendes şi Joálisson Santos Oliveira „Jo“ (CSM Politehnica Iaşi – fotbalişti) – 4.500 euro

4. Luwagga William Kizito, Cosmin Frăsinescu şi Ovidiu Mihalache (CSM Politehnica Iaşi – fotbalişti) – 4.000 euro

5. Giorgi Tsintsadze (Politehnica Iaşi – baschetbalist) – 3.700 euro

6. Sebastian Ciobanu (CS Scorpions – luptător), Sadiq El Fitouri (CSM Politehnica Iaşi – fotbalist) – 3.500 euro

7. Bogdan Gavrilă (CSM Politehnica Iaşi – fotbalist) - 3.000 de euro

8. Ionuţ Cioinac, Alexei Koşelev (CSM Politehnica Iaşi – fotbalişti)- 2.500 de euro

9. Andrei Sin, Gabriel Bosoi, Mădălin Mihăescu (CSM Politehnica Iaşi – fotbalişti) - 2.000 de euro

10. Narcis Bădic, Ionuţ Panţîru (CSM Politehnica Iaşi – fotbalişti) - 1.500 euro.

*În cazul fotbaliştilor, aceştia mai pot primi bonusuri de performanţă ce pot ajunge la 10.000 euro.

** În cazul luptătorilor, sumele au fost calculate fiind împărţite veniturile anuale. La aceste sume se adaugă sponsorizările.

 

O elevă de 13 ani s-a fotografiat şi filmat în ipostaze intime la îndemnul unui adolescent de 16 ani, care a şantajat-o apoi cu publicarea lor pe o reţea de socializare. Pentru ca imaginile să nu ajungă pe Internet, fata i-a dat tânărului bani sustraşi de la o mătuşă. Şantajistul a fost prins în flagrant, după ce ruda fetei a anunţat anchetatorii. Adolescentul a recunoscut faptele şi a primit o măsură educativ.

Telenovelă penală cu doi elevi în rolurile principale. La începutul anului trecut, Daniel M., elev la Liceul cu Program Sportiv din Roman, s-a împrietenit pe Facebook cu D.G., o fată de 13 ani din Paşcani.

 

Striptease online

Adolescentul a început, din aprilie 2017, să-i solicite elevei să-i trimită poze cu ea dezbrăcată şi în ipostaze indecente, spun anchetatorii . „Pentru a convinge persoana vătămată, inculpatul a început să o ameninţe că dacă nu-i va trimite fotografiile şi videoclipurile «nu vor mai fi prieteni» şi că «va pune pe cineva să o bată»”, se arată în rechizitoriu.

Eleva s-a filmat şi fotografiat cu telefonul mobil „de mai multe ori pe zi”, în ipostaze intime, iar imaginile şi videoclipurile i le-a trimis lui Daniel M., prin intermediul aplicaţiei WhatsApp. Adolescentul i-a fi cerut ulterior să-i trimită şi alte filmuleţe de acelaşi gen şi ar fi ameninţat-o că, dacă va refuza să mai facă acest lucru, va posta pe aceeaşi reţea de socializare materialele primite anterior.

 

Bani ca să nu devină „vedetă”

Daniel M. nu s-a oprit însă aici, ci, începând cu 19 aprilie anul trecut, i-a cerut fetei de 13 ani bani pentru ca imaginile indecente cu ea să nu ajungă pe Internet. Speriată, eleva a sustras 800 de lei de la mătuşa cu care locuieşte şi i-a dat lui Daniel M., în două „rate”. Procurorii susţin însă că liceanului nu i-a fost de ajuns şi i-a cerut, pe 24 aprilie, alţi 1.000 de lei.

Mătuşa fetei şi-a dat însă seama că îi lipsesc 800 de lei şi, aflând că nepoata sa i-a luat pentru a-i da lui Daniel M., a anunţat Poliţia. Pe 24 aprilie, elevul a fost prins în flagrant de anchetatori, în faţa Casei de Cultură din Paşcani, în timp ce primea 200 de lei de la „prietena” sa.

Daniel M. a recunoscut faptele în faţa magistraţilor şi a restituit cei 800 de lei luaţi de la minora de 13 ani. A fost trimis în judecată pentru şantaj, iar în cazul lui D.G. procurorii au dispus clasarea cauzei pentru furt, pentru că mătuşa sa nu a depus plângere.

 

Obligat să meargă la şcoală

În dosar, Judecătoria Paşcani i-a aplicat liceanului, la sfârşitul anului trecut, măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, pe durata acesteia fiind obligat să meargă în continuare la şcoală, să nu se apropie la o distanţă mai mare de 100 de metri şi să nu comunice prin niciun mijloc de comunicare cu D.G.

În luarea acestei decizii instanţa a avut în vedere „circumstanţele comiterii faptei, modalităţile de constrângere a persoanei vătămate, repetabilitatea acestora, urmările produse asupra persoanei vătămate minore, respectiv, o stare de temere, precum şi circumstanţele persoanele ale inculpatului care a restituit în cursul cercetărilor în totalitate sumele de bani pretinse anterior, este elev şi frecventează cursurile şcolare, a recunoscut săvârşirea faptei în modalitatea expusă prin rechizitoriu, nu prezintă antecedente penale şi în cursul cercetărilor a respectat obligaţiile impuse prin măsura controlului judiciar, conform referatului de evaluare, acesta prezentând resurse interioare suficiente de reintegrare socială”.

Procurorii au contestat decizia, procesul urmând să se reia pe 20 februarie, la Curtea de Apel Iaşi.

REPORTER DE IAŞI l-a contactat atât pe adolescentul acuzat de şantaj, cât şi pe mătuşa elevei, dar aceştia nu au oferit un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

Poliţia Română a demarat campanii pentru a avertiza asupra pericolelor Internetului

 

Caz similar: Liceeni trimişi la reeducare

Doi liceeni din Iaşi au fost protagoniştii unui alt caz de şantaj şi au fost trimişi de instanţă la cursuri de reeducare. Aceştia au încercat să obţină bani de la o colegă cu care unul dintre ei a întreţinut relaţii sexuale.

În octombrie 2016, la momentul comiterii faptei, Bazan Marian Panagache şi Andrei Cărare erau elevi în clasele a XI-a şi a X-a la Liceul Tehnnologic UCECOM „Spiru Haret“. Panagache a contactat-o atunci pe fosta lui iubită, colegă de clasă cu el, a chemat-o la locuinţa sa sub pretextul că doreşte să se împace cu aceasta. Aici a întreţinut cu fata un raport sexual, pe care l-a înregistrat pe telefonul mobil, fără ştirea ei.

După consumarea raportului sexual, inculpatul i-a arătat persoanei vătămate înregistrarea şi i-a spus că, dacă nu îi dă 300 lei, o va posta pe o reţea de socializare“, se precizează în motivarea primei instanţe. A doua zi, fosta iubită i-a adus lui Bazan Panagache 150 de lei, iar acesta i-a arătat că a şters înregistrarea, dar, de fapt, i-a trimis-o lui Cărare.

Ulterior, cei doi tineri i-au cerut colegei lor 400 de lei. Victima i-a reclamat l-a Poliţie, iar liceenii au fost prinşi în flagrant în timp ce primeau banii. Aceştia şi-au recunoscut faptele, iar în mai 2017, Judecătoria Iaşi le-a aplicat măsuri educative neprivative de libertate de 4 luni pentru Panagache şi două luni şi 20 de zile pentru Cărare, perioadă în care trebuiau să se prezinte la Serviciul de Probaţiune pentru a participa la cursuri de reeducare. Decizia a fost menţinută, în noiembrie 2017, de Curtea de Apel.

O elevă de 13 ani s-a fotografiat şi filmat în ipostaze intime la îndemnul unui adolescent de 16 ani, care a şantajat-o apoi cu publicarea lor pe o reţea de socializare. Pentru ca imaginile să nu ajungă pe Internet, fata i-a dat tânărului bani sustraşi de la o mătuşă. Şantajistul a fost prins în flagrant, după ce ruda fetei a anunţat anchetatorii. Adolescentul a recunoscut faptele şi a primit o măsură educativ.

Telenovelă penală cu doi elevi în rolurile principale. La începutul anului trecut, Daniel M., elev la Liceul cu Program Sportiv din Roman, s-a împrietenit pe Facebook cu D.G., o fată de 13 ani din Paşcani.

 

Striptease online

Adolescentul a început, din aprilie 2017, să-i solicite elevei să-i trimită poze cu ea dezbrăcată şi în ipostaze indecente, spun anchetatorii . „Pentru a convinge persoana vătămată, inculpatul a început să o ameninţe că dacă nu-i va trimite fotografiile şi videoclipurile «nu vor mai fi prieteni» şi că «va pune pe cineva să o bată»”, se arată în rechizitoriu.

Eleva s-a filmat şi fotografiat cu telefonul mobil „de mai multe ori pe zi”, în ipostaze intime, iar imaginile şi videoclipurile i le-a trimis lui Daniel M., prin intermediul aplicaţiei WhatsApp. Adolescentul i-a fi cerut ulterior să-i trimită şi alte filmuleţe de acelaşi gen şi ar fi ameninţat-o că, dacă va refuza să mai facă acest lucru, va posta pe aceeaşi reţea de socializare materialele primite anterior.

 

Bani ca să nu devină „vedetă”

Daniel M. nu s-a oprit însă aici, ci, începând cu 19 aprilie anul trecut, i-a cerut fetei de 13 ani bani pentru ca imaginile indecente cu ea să nu ajungă pe Internet. Speriată, eleva a sustras 800 de lei de la mătuşa cu care locuieşte şi i-a dat lui Daniel M., în două „rate”. Procurorii susţin însă că liceanului nu i-a fost de ajuns şi i-a cerut, pe 24 aprilie, alţi 1.000 de lei.

Mătuşa fetei şi-a dat însă seama că îi lipsesc 800 de lei şi, aflând că nepoata sa i-a luat pentru a-i da lui Daniel M., a anunţat Poliţia. Pe 24 aprilie, elevul a fost prins în flagrant de anchetatori, în faţa Casei de Cultură din Paşcani, în timp ce primea 200 de lei de la „prietena” sa.

Daniel M. a recunoscut faptele în faţa magistraţilor şi a restituit cei 800 de lei luaţi de la minora de 13 ani. A fost trimis în judecată pentru şantaj, iar în cazul lui D.G. procurorii au dispus clasarea cauzei pentru furt, pentru că mătuşa sa nu a depus plângere.

 

Obligat să meargă la şcoală

În dosar, Judecătoria Paşcani i-a aplicat liceanului, la sfârşitul anului trecut, măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, pe durata acesteia fiind obligat să meargă în continuare la şcoală, să nu se apropie la o distanţă mai mare de 100 de metri şi să nu comunice prin niciun mijloc de comunicare cu D.G.

În luarea acestei decizii instanţa a avut în vedere „circumstanţele comiterii faptei, modalităţile de constrângere a persoanei vătămate, repetabilitatea acestora, urmările produse asupra persoanei vătămate minore, respectiv, o stare de temere, precum şi circumstanţele persoanele ale inculpatului care a restituit în cursul cercetărilor în totalitate sumele de bani pretinse anterior, este elev şi frecventează cursurile şcolare, a recunoscut săvârşirea faptei în modalitatea expusă prin rechizitoriu, nu prezintă antecedente penale şi în cursul cercetărilor a respectat obligaţiile impuse prin măsura controlului judiciar, conform referatului de evaluare, acesta prezentând resurse interioare suficiente de reintegrare socială”.

Procurorii au contestat decizia, procesul urmând să se reia pe 20 februarie, la Curtea de Apel Iaşi.

REPORTER DE IAŞI l-a contactat atât pe adolescentul acuzat de şantaj, cât şi pe mătuşa elevei, dar aceştia nu au oferit un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

Poliţia Română a demarat campanii pentru a avertiza asupra pericolelor Internetului

 

Caz similar: Liceeni trimişi la reeducare

Doi liceeni din Iaşi au fost protagoniştii unui alt caz de şantaj şi au fost trimişi de instanţă la cursuri de reeducare. Aceştia au încercat să obţină bani de la o colegă cu care unul dintre ei a întreţinut relaţii sexuale.

În octombrie 2016, la momentul comiterii faptei, Bazan Marian Panagache şi Andrei Cărare erau elevi în clasele a XI-a şi a X-a la Liceul Tehnnologic UCECOM „Spiru Haret“. Panagache a contactat-o atunci pe fosta lui iubită, colegă de clasă cu el, a chemat-o la locuinţa sa sub pretextul că doreşte să se împace cu aceasta. Aici a întreţinut cu fata un raport sexual, pe care l-a înregistrat pe telefonul mobil, fără ştirea ei.

După consumarea raportului sexual, inculpatul i-a arătat persoanei vătămate înregistrarea şi i-a spus că, dacă nu îi dă 300 lei, o va posta pe o reţea de socializare“, se precizează în motivarea primei instanţe. A doua zi, fosta iubită i-a adus lui Bazan Panagache 150 de lei, iar acesta i-a arătat că a şters înregistrarea, dar, de fapt, i-a trimis-o lui Cărare.

Ulterior, cei doi tineri i-au cerut colegei lor 400 de lei. Victima i-a reclamat l-a Poliţie, iar liceenii au fost prinşi în flagrant în timp ce primeau banii. Aceştia şi-au recunoscut faptele, iar în mai 2017, Judecătoria Iaşi le-a aplicat măsuri educative neprivative de libertate de 4 luni pentru Panagache şi două luni şi 20 de zile pentru Cărare, perioadă în care trebuiau să se prezinte la Serviciul de Probaţiune pentru a participa la cursuri de reeducare. Decizia a fost menţinută, în noiembrie 2017, de Curtea de Apel.

Tânăra suspectată cere daune morale de 30.000 de euro de la angajatorul Almaviva Service . Firma a bănuit-o de fraudă și au mutat-o la alt departament.

 

Proces inedit la Tribunalul Iași. 139.000 de lei daune morale cere o ieșeancă de la angajator pentru că ar fi fost suspectată pe nedrept de fraudă. Angajata și alți colegi au fost cercetați disciplinar pentru că ar fi plecat în vacanță pe banii unor clienți.

Suport pentru rezervări Alitalia

Cu toate că nu a fost concediată sau sancționată disciplinar, ieșeanca s-a plâns judecătorilor că i-a fost afectată imaginea în rândul colegilor. Liliana L. le-a povestit magistraților că inițial la Almaviva Service, o firmă care desfășoară activități de call-center, avea ca atribuții preluarea apelurilor telefonice de la clienții companiei Alitalia și oferirea de suport pentru soluționarea problemelor legate de biletele achiziționate de aceștia. Ulterior, ar fi realizat doar activități de facturare și logistică, activități pe care le-ar fi „îndeplinit cu succes”.

Vacanță în Grecia

Problemele ar fi apărut însă în iulie anul trecut, Liliana L. arătând că, după ce s-a întors din concediu, i s-ar fi interzis să intre în firmă și ar fi fost acuzată în fața colegilor de fraudă împotriva clienților. De același tratament ar fi avut parte alți trei colegi. Aceștia au fost suspecați că ar fi folosit datele confidențiale ale unor clienți din sistem și că ar fi plecat în vacanță în Grecia pe banii altei persoane, menționează tânăra în acțiunea depusă la Tribunal.


„Precizez că fiecare angajat care intră în sistem în timpul programului de lucru are o parolă proprie și orice intervenie făcută rămâne înregistrată, astfel că este cu neputință să faci operațiuni de fraudă și să nu rămână dovezi în acest sens. Eu nu aveam atribuții să intru pe programarea biletelor, ocupându-mă de facturare pentru clienți și ar fi fost o eroare majoră să încerc să efectuez alte operațiuni care ar fi dus la răspunderea mea disciplinară”, susține angajata în plângere, explicând și că biletele pentru vacanță au fost achiziționate mai ieftin de la o firmă din Italia, prin intermediul unui coleg care avea o cunoștință acolo, și i-a dat banii acestuia în numerar.

Bănuită dar fără dovezi

Împotriva Lilianei L. nu s-ar mai fi luat nicio măsură disciplinară, dar ar fi fost mutată pe alt post. Schimbarea de la locul de muncă este văzută însă de reclamantă ca o sancțiune indirectă, care menține o aparentă vinovăție. „Precizez că nici public și nici în particular, reprezentanții Almaviva Service nu și-au cerut scuze pentru acuzații nefondate formulate împotriva mea și pentru maniera în care au procedat în ceea ce mă privește”, a mai arătat tânăra.
Operatorul de call-center susține că i-a fost afectată demnitatea și onoarea în fața colegilor, dreptul la muncă, iar imaginea i-a fost știrbită. Tribunalul Iași urmează să
decidă dacă va admite plângerea tinerei și va acorda 139.000 de lei daune morale.


Avocații tinerei nu au putut fi contactați până la închiderea ediției, iar reprezentanții Almaviva Service au dat un comunicat standard:
Până la această dată, societatea noastră nu a primit nicio citație sau o acțiune în daune, de la niciun salariat sau terțe persoane. În ceea ce privește numărul de salariați, precum și orice detalii cu privire la salariații societății noastre reprezintă informații confidențiale și nu vă pot fi puse la dispoziție”.

 

Tânăra suspectată cere daune morale de 30.000 de euro de la angajatorul Almaviva Service . Firma a bănuit-o de fraudă și au mutat-o la alt departament.

 

Proces inedit la Tribunalul Iași. 139.000 de lei daune morale cere o ieșeancă de la angajator pentru că ar fi fost suspectată pe nedrept de fraudă. Angajata și alți colegi au fost cercetați disciplinar pentru că ar fi plecat în vacanță pe banii unor clienți.

Suport pentru rezervări Alitalia

Cu toate că nu a fost concediată sau sancționată disciplinar, ieșeanca s-a plâns judecătorilor că i-a fost afectată imaginea în rândul colegilor. Liliana L. le-a povestit magistraților că inițial la Almaviva Service, o firmă care desfășoară activități de call-center, avea ca atribuții preluarea apelurilor telefonice de la clienții companiei Alitalia și oferirea de suport pentru soluționarea problemelor legate de biletele achiziționate de aceștia. Ulterior, ar fi realizat doar activități de facturare și logistică, activități pe care le-ar fi „îndeplinit cu succes”.

Vacanță în Grecia

Problemele ar fi apărut însă în iulie anul trecut, Liliana L. arătând că, după ce s-a întors din concediu, i s-ar fi interzis să intre în firmă și ar fi fost acuzată în fața colegilor de fraudă împotriva clienților. De același tratament ar fi avut parte alți trei colegi. Aceștia au fost suspecați că ar fi folosit datele confidențiale ale unor clienți din sistem și că ar fi plecat în vacanță în Grecia pe banii altei persoane, menționează tânăra în acțiunea depusă la Tribunal.


„Precizez că fiecare angajat care intră în sistem în timpul programului de lucru are o parolă proprie și orice intervenie făcută rămâne înregistrată, astfel că este cu neputință să faci operațiuni de fraudă și să nu rămână dovezi în acest sens. Eu nu aveam atribuții să intru pe programarea biletelor, ocupându-mă de facturare pentru clienți și ar fi fost o eroare majoră să încerc să efectuez alte operațiuni care ar fi dus la răspunderea mea disciplinară”, susține angajata în plângere, explicând și că biletele pentru vacanță au fost achiziționate mai ieftin de la o firmă din Italia, prin intermediul unui coleg care avea o cunoștință acolo, și i-a dat banii acestuia în numerar.

Bănuită dar fără dovezi

Împotriva Lilianei L. nu s-ar mai fi luat nicio măsură disciplinară, dar ar fi fost mutată pe alt post. Schimbarea de la locul de muncă este văzută însă de reclamantă ca o sancțiune indirectă, care menține o aparentă vinovăție. „Precizez că nici public și nici în particular, reprezentanții Almaviva Service nu și-au cerut scuze pentru acuzații nefondate formulate împotriva mea și pentru maniera în care au procedat în ceea ce mă privește”, a mai arătat tânăra.
Operatorul de call-center susține că i-a fost afectată demnitatea și onoarea în fața colegilor, dreptul la muncă, iar imaginea i-a fost știrbită. Tribunalul Iași urmează să
decidă dacă va admite plângerea tinerei și va acorda 139.000 de lei daune morale.


Avocații tinerei nu au putut fi contactați până la închiderea ediției, iar reprezentanții Almaviva Service au dat un comunicat standard:
Până la această dată, societatea noastră nu a primit nicio citație sau o acțiune în daune, de la niciun salariat sau terțe persoane. În ceea ce privește numărul de salariați, precum și orice detalii cu privire la salariații societății noastre reprezintă informații confidențiale și nu vă pot fi puse la dispoziție”.

 

Viaţa sentimentală a unui ieşean a „bătut” orice telenovelă. Fosta iubită, angajată la o bancă, i-a golit contul de peste 100.000 de lei. Atât au putut proba anchetatorii, dar victima susţine că suma s-ar ridica, de fapt, la 328.000 de lei. Tânăra a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT Iaşi.

 

Un ieşean a avut parte de surpriza vieţii lui atunci când şi-a dat seama că fosta iubită, cu care a avut o relaţie de 8 ani, l-a lăsat fără o sumă imensă. Alina Mihaela Popa (33 de ani), angajată a unei bănci, ar fi transferat bani din contul tânărului atât în timpul relaţiei, cât şi după ce nu mai erau împreună. Deşi Adrian D. s-a plâns procurorilor că fosta iubită i-ar fi golit conturile de peste 328.000 de lei, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Iaşi a reuşit să probeze până acum că i s-a creat un prejudiciu de peste 105.000 de lei. Alina Mihaela Popa a fost trimisă în judecată, zilele trecute, pentru înşelăciune, acces ilegal la un sistem informatic şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos. Cazul a ajuns în atenţia DIICOT Iaşi, în 2015, după ce fostul iubit al tinerei nu a reuşit să-şi recupereze banii de la aceasta.

 

Femeia se ocupa de depuneri

În 2008, Alina Mihaela Popa, angajată pe atunci la o sucursală BCR, l-ar fi convins pe Adrian D. să deschidă un cont de economii la acea bancă. Pentru a cumpăra un autoturism, tânărul ar fi economisit diferite sume de bani, pe care i le-ar fi dus la bancă iubitei sale, iar aceasta s-ar fi dus la ghişeul băncii şi i-ar fi depus în cont, se arată în rechizitoriu. Tânărul a plătit 81.000 de lei unui dealer auto, în noiembrie 2009, când ar fi observat şi că la aceeaşi dată ar fi fost transferate în contul său de economii sume de bani de la trei persoane fizice pe care nu le cunoştea.

Adrian D. ar fi fost încurajat din nou, în 2011, de iubita sa să economisească bani, acesta depunând din nou diferite sume provenite din economiile sale şi ale familiei pentru a-şi cumpăra o locuinţă. „Banii îi dădea de fiecare dată inculpatei Popa Alina Mihaela, în acelaşi mod descris anterior, respectiv se deplasa la BCR, îi înmâna banii, aceasta se ducea la ghişeu şi îi aducea înapoi o chitanţă. (....) . Au mai existat şi situaţii în care persoana vătămată i-a dat bani inculpatei la reşedinţa sa, deoarece avea încredere deplină în ea”, conform actului de sesizare a instanţei.

Adrian D. le-a spus anchetatorilor şi că i-a dat fostei iubite, în perioada 2011- 2013, suma totală de 328.611,31 lei, pentru fi depuşi în contul de economii. Cu toate că tânărul s-a despărţit de Mihaela Alina Popa în aprilie 2011, ar fi continuat să-i dea acesteia banii pentru a-i depune în contul de economii „având în continuare încredere totală în ea”.

 

Banii s-au „evaporat”

Pentru că, în noiembrie 2013, tânăra ar fi insistat pe lângă fostul iubit să mai depună sume de bani la bancă, acesta s-a dus să verifice de ce sumă dispune. Atunci a aflat că avea în cont doar 200 de lei. Când a luat-o la întrebări pe Mihaela Alina Popa, aceasta i-ar fi spus să stea liniştit, că banii nu s-au pierdut, iar ulterior că ea i-ar fi luat „pentru a plăti daune unei persoane pe care a accidentat-o cu maşina”. Astfel, au mers împreună la notar , unde inculpata a declarat că datora persoanei vătămate suma de 328.611 de lei.

Tânărul a reuşit ulterior să recupereze de la fosta iubită doar 4.500 de lei, după ce a iniţiat o procedură de executare silită. Acesta a solicitat şi unele explicaţii băncii şi astfel ar fi aflat că, fără a-i da acordul, Popa ar fi depus o cerere în numele lui pentru utilizarea aplicaţiei internet – banking şi pentru obţinerea unui token pentru folosirea aplicaţiei on-line pentru contul de economii. Mai mult, BCR ar fi emis şi un card ataşat contului său, care a fost folosit pentru extragerea de diferite sume de la bancomate sau pentru efectuarea de diferite plăţi.

 

A folosit banii în interes propriu

După ce cazul a ajuns pe masa anchetatorilor, s-a stabilit că în perioada 22 aprilie 2011- 22 mai 2013, în contul tânărului ar fi fost depusă suma de 100.247 de lei. Prin serviciul de internet banking, din economiile tânărului, prin 29 de operaţiuni, ar fi fost transferaţi 40.260 lei către două conturi bancare deschise pe numele Popa Alina Mihaela. „Aşa cum rezultă din extrasele de cont existente la dosarul cauzei, operaţiunile de transfer au menţionate diverse explicaţii, cum ar fi restituire împrumut, plată Oriflame, rată, Amway, etc”, potrivit rechizitoriului.

 

Alţii au ajuns în conturile rudelor

Alţi peste 30.600 lei au fost transferaţi în conturile SC Double P&M Business SRL, societate comercială administrată la acel moment de Popa, unde mai figurau fratele şi tatăl ei. Aproape 22.000 de lei ar fi fost folosiţi pentru plăţi cu cardul la diverşi comercianţi sau figurează drept „retrageri la bancomat”. „Aceste fapte nu au fost însă probate ca fiind comise de către inculpata Popa Mihaela Alina, fiind doar supoziţii ale persoanei vătămate, lipsite de fundament”, susţin anchetatorii, care arată că, din declaraţia unui martor, reiese că Adrian D. a ridicat personal cardul şi PIN-ul. Astfel, pentru retragerile frauduloase de numerar de la bancomat, respectiv suma totală de 22.000 de lei, procurorii au disjuns cauza şi vor continua cercetările.

În faţa procurorilor, Popa a recunoscut că a transferat fraudulos mai multe sume de bani din contul fostului iubit. Aceasta a demisionat de la BCR. Cei doi tineri nu au oferit un punct de vedere legat de acest dosar până la închiderea ediţiei.

Inculpata Popa Mihaela Alina (foto n.r.) a primit de la persoana vătămată D.A. suma de 30.000 lei, pentru a o depune la Banca Comercială Română, însă şi-a însuşit-o, inducându-l în eroare pe D.A., prin înmânarea ordinului de încasare numerar falsificat, creându-i acestuia reprezentarea, neconformă cu adevărul, că banii au fost depuşi în contul său”

Viaţa sentimentală a unui ieşean a „bătut” orice telenovelă. Fosta iubită, angajată la o bancă, i-a golit contul de peste 100.000 de lei. Atât au putut proba anchetatorii, dar victima susţine că suma s-ar ridica, de fapt, la 328.000 de lei. Tânăra a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT Iaşi.

 

Un ieşean a avut parte de surpriza vieţii lui atunci când şi-a dat seama că fosta iubită, cu care a avut o relaţie de 8 ani, l-a lăsat fără o sumă imensă. Alina Mihaela Popa (33 de ani), angajată a unei bănci, ar fi transferat bani din contul tânărului atât în timpul relaţiei, cât şi după ce nu mai erau împreună. Deşi Adrian D. s-a plâns procurorilor că fosta iubită i-ar fi golit conturile de peste 328.000 de lei, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Iaşi a reuşit să probeze până acum că i s-a creat un prejudiciu de peste 105.000 de lei. Alina Mihaela Popa a fost trimisă în judecată, zilele trecute, pentru înşelăciune, acces ilegal la un sistem informatic şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos. Cazul a ajuns în atenţia DIICOT Iaşi, în 2015, după ce fostul iubit al tinerei nu a reuşit să-şi recupereze banii de la aceasta.

 

Femeia se ocupa de depuneri

În 2008, Alina Mihaela Popa, angajată pe atunci la o sucursală BCR, l-ar fi convins pe Adrian D. să deschidă un cont de economii la acea bancă. Pentru a cumpăra un autoturism, tânărul ar fi economisit diferite sume de bani, pe care i le-ar fi dus la bancă iubitei sale, iar aceasta s-ar fi dus la ghişeul băncii şi i-ar fi depus în cont, se arată în rechizitoriu. Tânărul a plătit 81.000 de lei unui dealer auto, în noiembrie 2009, când ar fi observat şi că la aceeaşi dată ar fi fost transferate în contul său de economii sume de bani de la trei persoane fizice pe care nu le cunoştea.

Adrian D. ar fi fost încurajat din nou, în 2011, de iubita sa să economisească bani, acesta depunând din nou diferite sume provenite din economiile sale şi ale familiei pentru a-şi cumpăra o locuinţă. „Banii îi dădea de fiecare dată inculpatei Popa Alina Mihaela, în acelaşi mod descris anterior, respectiv se deplasa la BCR, îi înmâna banii, aceasta se ducea la ghişeu şi îi aducea înapoi o chitanţă. (....) . Au mai existat şi situaţii în care persoana vătămată i-a dat bani inculpatei la reşedinţa sa, deoarece avea încredere deplină în ea”, conform actului de sesizare a instanţei.

Adrian D. le-a spus anchetatorilor şi că i-a dat fostei iubite, în perioada 2011- 2013, suma totală de 328.611,31 lei, pentru fi depuşi în contul de economii. Cu toate că tânărul s-a despărţit de Mihaela Alina Popa în aprilie 2011, ar fi continuat să-i dea acesteia banii pentru a-i depune în contul de economii „având în continuare încredere totală în ea”.

 

Banii s-au „evaporat”

Pentru că, în noiembrie 2013, tânăra ar fi insistat pe lângă fostul iubit să mai depună sume de bani la bancă, acesta s-a dus să verifice de ce sumă dispune. Atunci a aflat că avea în cont doar 200 de lei. Când a luat-o la întrebări pe Mihaela Alina Popa, aceasta i-ar fi spus să stea liniştit, că banii nu s-au pierdut, iar ulterior că ea i-ar fi luat „pentru a plăti daune unei persoane pe care a accidentat-o cu maşina”. Astfel, au mers împreună la notar , unde inculpata a declarat că datora persoanei vătămate suma de 328.611 de lei.

Tânărul a reuşit ulterior să recupereze de la fosta iubită doar 4.500 de lei, după ce a iniţiat o procedură de executare silită. Acesta a solicitat şi unele explicaţii băncii şi astfel ar fi aflat că, fără a-i da acordul, Popa ar fi depus o cerere în numele lui pentru utilizarea aplicaţiei internet – banking şi pentru obţinerea unui token pentru folosirea aplicaţiei on-line pentru contul de economii. Mai mult, BCR ar fi emis şi un card ataşat contului său, care a fost folosit pentru extragerea de diferite sume de la bancomate sau pentru efectuarea de diferite plăţi.

 

A folosit banii în interes propriu

După ce cazul a ajuns pe masa anchetatorilor, s-a stabilit că în perioada 22 aprilie 2011- 22 mai 2013, în contul tânărului ar fi fost depusă suma de 100.247 de lei. Prin serviciul de internet banking, din economiile tânărului, prin 29 de operaţiuni, ar fi fost transferaţi 40.260 lei către două conturi bancare deschise pe numele Popa Alina Mihaela. „Aşa cum rezultă din extrasele de cont existente la dosarul cauzei, operaţiunile de transfer au menţionate diverse explicaţii, cum ar fi restituire împrumut, plată Oriflame, rată, Amway, etc”, potrivit rechizitoriului.

 

Alţii au ajuns în conturile rudelor

Alţi peste 30.600 lei au fost transferaţi în conturile SC Double P&M Business SRL, societate comercială administrată la acel moment de Popa, unde mai figurau fratele şi tatăl ei. Aproape 22.000 de lei ar fi fost folosiţi pentru plăţi cu cardul la diverşi comercianţi sau figurează drept „retrageri la bancomat”. „Aceste fapte nu au fost însă probate ca fiind comise de către inculpata Popa Mihaela Alina, fiind doar supoziţii ale persoanei vătămate, lipsite de fundament”, susţin anchetatorii, care arată că, din declaraţia unui martor, reiese că Adrian D. a ridicat personal cardul şi PIN-ul. Astfel, pentru retragerile frauduloase de numerar de la bancomat, respectiv suma totală de 22.000 de lei, procurorii au disjuns cauza şi vor continua cercetările.

În faţa procurorilor, Popa a recunoscut că a transferat fraudulos mai multe sume de bani din contul fostului iubit. Aceasta a demisionat de la BCR. Cei doi tineri nu au oferit un punct de vedere legat de acest dosar până la închiderea ediţiei.

Inculpata Popa Mihaela Alina (foto n.r.) a primit de la persoana vătămată D.A. suma de 30.000 lei, pentru a o depune la Banca Comercială Română, însă şi-a însuşit-o, inducându-l în eroare pe D.A., prin înmânarea ordinului de încasare numerar falsificat, creându-i acestuia reprezentarea, neconformă cu adevărul, că banii au fost depuşi în contul său”

Sinecuriștii se bat pe funcții în timp ce echipele sunt în disoluție. Consilierul județean Alin Aivănoaie vrea să preia conducerea echipei de handbal, deși e un simplu întreținut al politicii. Rugbiștii își scriu disperarea pe Facebook, povestind cum mor de foame cu salariile neplătite de 5 luni. Finanțarea echipelor de către Primărie este modestă, neavând niciun obiectiv, iar „băieții” care conduc clubul, Vasile Manole și Vlad Ungureanu sunt „locotenenții” lui Sorin Iacoban.

Iașul, unul dintre cele mai mari orașe din România, ocupă unul dintre locurile codașe la capitolul sporturi de echipă. Dacă echipa de fotbal mai speră încă la o intrare miraculoasă în play-off, ceea ce i-ar permite să viseze chiar la cupele europene, celelalte sporturi și-au acontat ultima poziție în clasament, cu șanse destul de mici de a evolua în primul eșalon și sezonul viitor.

Fără o Sală Polivalentă la nivelul Clujului sau a Craiovei, sporturile de sală se zbat într-un anonimat total, în timp ce la rugby mai vin doar câteva zeci de fani, familiile, câțiva prieteni ai sportivilor și câțiva foști rugbiști.

 

Greu când nu joci acasă“

Echipa de baschet CS Politehnica Iași a suferit cel mai mult din cauza condițiilor improprii din Sala Sporturilor. De-abia acum se lucrează la punerea parchetului – condiție obligatorie pentru organizarea meciurilor de baschet. Urmează să fie adusă tabela de marcaj și cronometrele cu resetare la 14 secunde.

Am adus mulți jucători noi, care să corespundă rigorilor primului eșalon. Marea noastră problemă a fost faptul că nu am disputat decât un singur meci în sala proprie, în campionat“, spune managerul echipei de baschet Gabriel Toma.

Pentru echipa pregătită de Ioannis Tsirogiannis se anunță un retur de foc, în care multe meciuri sunt reprogramate, iar echipa, până să joace în propria sală va fi nevoită să dispute meciurile, considerate pe teren propriu, la Galați.

Chiar și așa, Toma este optimist și consideră că echipa sa va putea evolua și sezonul viitor în Liga Națională.

Ieșenii speră ca până la finalul campionatului să urce în clasament și să termine peste echipele Dinamo, Timba Timișoara, Pheonix Galați și, poate, Pitești sau Craiova.

 

Handbaliștii și rugbiștii speră să scape

O altă echipă promovată pe prima scenă, cea de handbal masculin, a simțit din plin diferența dintre eșaloane. Pentru a putea face față noilor rigori au fost aduși câțiva jucători noi, iar directorul tehnic Cornel Bădulescu şi antrenorul Florin Spiridon au încropit un lot cu care au reușit o singură victorie și un egal în 15 meciuri.

În aceste condiții, ieșenii sunt pe ultimul loc în clasament și au șanse doar teoretice de a prinde măcar un loc de baraj. Pentru asta, trebuie ca în etapele rămase de jucat să treacă de CSM Făgăraș și HC Vaslui.

La rugby, unde sezonul trecut s-a investit puțin mai mult decât la celelalte echipe ieșene s-a reușit crearea unui lot destul de valoros, doar că apariția problemelor financiare a dus la despărțirea de antrenorul George Sava și câțiva jucători valoroși.

Acum, li s-a permis celor doi jucători din Tonga să-și caute echipe, iar cei patru sud-africani așteaptă să vadă cum se rezolvă problema financiară.

În aceste condiții, echipa a ajuns pe ultimul loc, însă un eventual succes la Cluj ar fi echivalent cu menţinerea în Superligă. Mai mult, se vorbește despre schimbarea formatului Superligii la zece echipe, ceea ce ar fi echivalent cu rămânerea în prima ligă pentru ieșeni.

 

Voleiul, la un pas de desființare

Singura echipă care nu este susținută și din banii de la Primărie, Penicilina Iași, a fost la un pas de desființare în vară. Până la urmă, s-a ajuns la o variantă de compromis, renunțându-se la o parte dintre jucătoarele care aveau salarii mari. În locul acestora au fost aduse alte voleibaliste de nivel apropiat, însă Penicilina a ajuns să ocupe ultimul loc, cu o singură victorie în zece partide disputate.

În condițiile în care prima ligă are în acest sezon competițional doar 10 echipe, în loc de 12, nicio formație nu va retrograda, așa că jucătoarele pot evolua fără a avea vreun stres.

Surse din cadrul clubului susțin că în situația actuală s-a ajuns deoarece s-a redus foarte mult finanțarea venită de la Antibiotice.

Zilele trecute, au fost aduse două jucătoare experimentate sârboaice, cu ajutorul cărora se speră ridicarea valorii actualului lot.

 

Întârzieri la salarii

Toţi jucătorii de la echipa de handbal sunt liberi să plece la alte echipe în condițiile în care nu și-au primit salariile de patru luni. Situația este și mai proastă la rugby, unde de aproape cinci luni nu s-au luat drepturile financiare. Mai bine, dacă se poate vorba de „bine“ e la baschet, unde s-au făcut trei luni de când nu s-au luat lefurile.

Problema trebuia rezolvată încă de anul trecut, însă Primăria nu a mai alocat Fundației Sportului Ieșean banii promiși. Astfel, formaţiile de handbal şi de baschet trebuiau să ia câte 150.000 de lei fiecare, iar echipa de rugby 95.000 lei.

În urma discuției purtate cu primarul Mihai Chirica, zilele trecute, președintele CS Politehnica Iași, Vasile Manole, a aflat că până pe 16 februarie, când se va stabili bugetul, nu se va mai da niciun ban.

Acești bani erau rectificări la bugetele inițiale.

Pentru 2017, baschetul avea un buget de 100.000 lei, handbalul – 85.000 lei și rugbiul – 50.000.

De menționat că pentru aceste echipe, CS Politehnica Iași a primit pentru acest sezon de la minister 320.000 lei.

Valoarea salariilor la handbal, baschet și rugby este de aproximativ 1 milion de lei. Nu este o sumă mare, dar dacă nu-i primim riscăm să pierdem mai mulți jucători“, spune directorul clubului, Vasile Manole.

Din 2018, lucrurile s-ar putea schimba în rău, primăria intenționând să aloce mai puțini bani Fundației Sportului Ieșean.

 

Bani mai puțini în anii trecuți

În condițiile în care doar rugbiul a fost în prima ligă, banii de la Fundație au fost mai puțini în perioada 2014-2017.

Pentru sezonul 2016-2017, echipa de baschet a primit de la Fundație 50.000 lei, cea de handbal – 50.000, iar cea de rugby – 100.000. În sezoanele 2014-2015 și 2015-2016, Fundația a dat câte 50.000 lei pentru echipele de handbal și rugby și 20.000 pentru cea de baschet. Cu excepția rugbiului, care a promovat în 2016, celelate echipe au fost în liga secundă în acești ani“, spune fostul președinte al clubului ieșean, Leonid Antohi.

O soluție pentru rezolvarea problemelor financiare, în viziunea lui Antohi, ar fi o fuziune între CS Politehnica și CSM: „Așa s-a întâmplat la Craiova, Cluj sau Oradea, unde finanțarea este mult mai mare. La Cluj, baschetul și handbalul primesc 2.000.000 lei, iar la Craiova și Oradea, baschetul și handbalul au bugete de aproape 1,5 milioane lei, de la primărie.“

 

Iașul, fără spectatori - Sibiul respiră baschet

Dacă la Iași, la meciurile echipelor ieșene de-abia se adună 200-300 de spectatori - în cazul baschetului sau nici 100, în cazul rugbiului sau a handbalului, fiecare meci al echipei de baschet masculin CSU Sibiu se dispută cu casa închisă. Cele 1.800 de locuri ale Polivalentei sibiene se dovedesc mereu a fi prea puține, mulți fani luîndu-și abonament pentru a fi siguri că nu ratează jocurile de acasă ale echipei favorite.

Campioana UBT Cluj, care beneficiază de o sală modernă, joacă meciurile de acasă cu 3-4.000 de suporteri, iar la partidele importante se joacă și cu 7.000 de oameni în tribună.

La handbal, HC Odorhei are vândute aproape 600 de abonamente în acest sezon, iar HC Minaur Baia Mare - 500. Odorhei joacă toate meciurile de acasă în Sala Polivalentă unde cele 1.300 de locuri sunt tot timpul ocupate, la fel și la Baia Mare, unde Polivalenta de 2.000 de locuri este mai mereu plină.

 

Iașul, lingura de lemn în toate ligile

 

RUGBY

Locul 7 din 7

 

BASCHET

Locul 12 din 12

 

HANDBAL

Locul 14 din 14

 

VOLEI

Locul 10 din 10

Fără șefi de secție

Situația alarmantă a echipelor de la Clubul Sportiv Politehnica Iași este cauzată și de lipsa unor persoane direct răspunzătoare de aceste formații.

Cu excepția baschetului, unde Gabriel Toma și Dorin Șchiopu sunt managerii echipei și stau mereu alături de jucători, la handbal și rugby e o debandadă totală.

La handbal, după ce Mihai Popescu și-a dat demisia, consilierul județean Alin Aivănoaei și-a manifestat dorința de a veni la conducerea clubului, însă nu este nimic semnat oficial.

La rugby, după ce Corneliu Ghenea a renunțat să mai reprezinte clubul nu a mai fost găsit un înlocuitor.

Nici la aparatul administrativ clubul nu stă prea bine, după plecarea lui Leonid Antohi, Vasile Manole neavând niciun vicepreședinte, el fiind ajutat de Vlad Ungureanu și Radu Boișteanu.

Surse din cadrul clubului, susțin că Manole, care este șef de lucrări la Universitatea Tehnică, ia indemnizație de conducere și este și antrenor de șah, el luînd aproximativ 4.000 de lei. Ungureanu cumulează și el câteva funcții în cadrul clubului, de referent și antrenor de șah și are venituri de aproximativ 2.500 lei. Antrenorul de baschet Boișteanu îndeplinește și el mai multe atribuții în cadrul clubului având o indemnizație de 2.000 lei.

Sinecuriștii se bat pe funcții în timp ce echipele sunt în disoluție. Consilierul județean Alin Aivănoaie vrea să preia conducerea echipei de handbal, deși e un simplu întreținut al politicii. Rugbiștii își scriu disperarea pe Facebook, povestind cum mor de foame cu salariile neplătite de 5 luni. Finanțarea echipelor de către Primărie este modestă, neavând niciun obiectiv, iar „băieții” care conduc clubul, Vasile Manole și Vlad Ungureanu sunt „locotenenții” lui Sorin Iacoban.

Iașul, unul dintre cele mai mari orașe din România, ocupă unul dintre locurile codașe la capitolul sporturi de echipă. Dacă echipa de fotbal mai speră încă la o intrare miraculoasă în play-off, ceea ce i-ar permite să viseze chiar la cupele europene, celelalte sporturi și-au acontat ultima poziție în clasament, cu șanse destul de mici de a evolua în primul eșalon și sezonul viitor.

Fără o Sală Polivalentă la nivelul Clujului sau a Craiovei, sporturile de sală se zbat într-un anonimat total, în timp ce la rugby mai vin doar câteva zeci de fani, familiile, câțiva prieteni ai sportivilor și câțiva foști rugbiști.

 

Greu când nu joci acasă“

Echipa de baschet CS Politehnica Iași a suferit cel mai mult din cauza condițiilor improprii din Sala Sporturilor. De-abia acum se lucrează la punerea parchetului – condiție obligatorie pentru organizarea meciurilor de baschet. Urmează să fie adusă tabela de marcaj și cronometrele cu resetare la 14 secunde.

Am adus mulți jucători noi, care să corespundă rigorilor primului eșalon. Marea noastră problemă a fost faptul că nu am disputat decât un singur meci în sala proprie, în campionat“, spune managerul echipei de baschet Gabriel Toma.

Pentru echipa pregătită de Ioannis Tsirogiannis se anunță un retur de foc, în care multe meciuri sunt reprogramate, iar echipa, până să joace în propria sală va fi nevoită să dispute meciurile, considerate pe teren propriu, la Galați.

Chiar și așa, Toma este optimist și consideră că echipa sa va putea evolua și sezonul viitor în Liga Națională.

Ieșenii speră ca până la finalul campionatului să urce în clasament și să termine peste echipele Dinamo, Timba Timișoara, Pheonix Galați și, poate, Pitești sau Craiova.

 

Handbaliștii și rugbiștii speră să scape

O altă echipă promovată pe prima scenă, cea de handbal masculin, a simțit din plin diferența dintre eșaloane. Pentru a putea face față noilor rigori au fost aduși câțiva jucători noi, iar directorul tehnic Cornel Bădulescu şi antrenorul Florin Spiridon au încropit un lot cu care au reușit o singură victorie și un egal în 15 meciuri.

În aceste condiții, ieșenii sunt pe ultimul loc în clasament și au șanse doar teoretice de a prinde măcar un loc de baraj. Pentru asta, trebuie ca în etapele rămase de jucat să treacă de CSM Făgăraș și HC Vaslui.

La rugby, unde sezonul trecut s-a investit puțin mai mult decât la celelalte echipe ieșene s-a reușit crearea unui lot destul de valoros, doar că apariția problemelor financiare a dus la despărțirea de antrenorul George Sava și câțiva jucători valoroși.

Acum, li s-a permis celor doi jucători din Tonga să-și caute echipe, iar cei patru sud-africani așteaptă să vadă cum se rezolvă problema financiară.

În aceste condiții, echipa a ajuns pe ultimul loc, însă un eventual succes la Cluj ar fi echivalent cu menţinerea în Superligă. Mai mult, se vorbește despre schimbarea formatului Superligii la zece echipe, ceea ce ar fi echivalent cu rămânerea în prima ligă pentru ieșeni.

 

Voleiul, la un pas de desființare

Singura echipă care nu este susținută și din banii de la Primărie, Penicilina Iași, a fost la un pas de desființare în vară. Până la urmă, s-a ajuns la o variantă de compromis, renunțându-se la o parte dintre jucătoarele care aveau salarii mari. În locul acestora au fost aduse alte voleibaliste de nivel apropiat, însă Penicilina a ajuns să ocupe ultimul loc, cu o singură victorie în zece partide disputate.

În condițiile în care prima ligă are în acest sezon competițional doar 10 echipe, în loc de 12, nicio formație nu va retrograda, așa că jucătoarele pot evolua fără a avea vreun stres.

Surse din cadrul clubului susțin că în situația actuală s-a ajuns deoarece s-a redus foarte mult finanțarea venită de la Antibiotice.

Zilele trecute, au fost aduse două jucătoare experimentate sârboaice, cu ajutorul cărora se speră ridicarea valorii actualului lot.

 

Întârzieri la salarii

Toţi jucătorii de la echipa de handbal sunt liberi să plece la alte echipe în condițiile în care nu și-au primit salariile de patru luni. Situația este și mai proastă la rugby, unde de aproape cinci luni nu s-au luat drepturile financiare. Mai bine, dacă se poate vorba de „bine“ e la baschet, unde s-au făcut trei luni de când nu s-au luat lefurile.

Problema trebuia rezolvată încă de anul trecut, însă Primăria nu a mai alocat Fundației Sportului Ieșean banii promiși. Astfel, formaţiile de handbal şi de baschet trebuiau să ia câte 150.000 de lei fiecare, iar echipa de rugby 95.000 lei.

În urma discuției purtate cu primarul Mihai Chirica, zilele trecute, președintele CS Politehnica Iași, Vasile Manole, a aflat că până pe 16 februarie, când se va stabili bugetul, nu se va mai da niciun ban.

Acești bani erau rectificări la bugetele inițiale.

Pentru 2017, baschetul avea un buget de 100.000 lei, handbalul – 85.000 lei și rugbiul – 50.000.

De menționat că pentru aceste echipe, CS Politehnica Iași a primit pentru acest sezon de la minister 320.000 lei.

Valoarea salariilor la handbal, baschet și rugby este de aproximativ 1 milion de lei. Nu este o sumă mare, dar dacă nu-i primim riscăm să pierdem mai mulți jucători“, spune directorul clubului, Vasile Manole.

Din 2018, lucrurile s-ar putea schimba în rău, primăria intenționând să aloce mai puțini bani Fundației Sportului Ieșean.

 

Bani mai puțini în anii trecuți

În condițiile în care doar rugbiul a fost în prima ligă, banii de la Fundație au fost mai puțini în perioada 2014-2017.

Pentru sezonul 2016-2017, echipa de baschet a primit de la Fundație 50.000 lei, cea de handbal – 50.000, iar cea de rugby – 100.000. În sezoanele 2014-2015 și 2015-2016, Fundația a dat câte 50.000 lei pentru echipele de handbal și rugby și 20.000 pentru cea de baschet. Cu excepția rugbiului, care a promovat în 2016, celelate echipe au fost în liga secundă în acești ani“, spune fostul președinte al clubului ieșean, Leonid Antohi.

O soluție pentru rezolvarea problemelor financiare, în viziunea lui Antohi, ar fi o fuziune între CS Politehnica și CSM: „Așa s-a întâmplat la Craiova, Cluj sau Oradea, unde finanțarea este mult mai mare. La Cluj, baschetul și handbalul primesc 2.000.000 lei, iar la Craiova și Oradea, baschetul și handbalul au bugete de aproape 1,5 milioane lei, de la primărie.“

 

Iașul, fără spectatori - Sibiul respiră baschet

Dacă la Iași, la meciurile echipelor ieșene de-abia se adună 200-300 de spectatori - în cazul baschetului sau nici 100, în cazul rugbiului sau a handbalului, fiecare meci al echipei de baschet masculin CSU Sibiu se dispută cu casa închisă. Cele 1.800 de locuri ale Polivalentei sibiene se dovedesc mereu a fi prea puține, mulți fani luîndu-și abonament pentru a fi siguri că nu ratează jocurile de acasă ale echipei favorite.

Campioana UBT Cluj, care beneficiază de o sală modernă, joacă meciurile de acasă cu 3-4.000 de suporteri, iar la partidele importante se joacă și cu 7.000 de oameni în tribună.

La handbal, HC Odorhei are vândute aproape 600 de abonamente în acest sezon, iar HC Minaur Baia Mare - 500. Odorhei joacă toate meciurile de acasă în Sala Polivalentă unde cele 1.300 de locuri sunt tot timpul ocupate, la fel și la Baia Mare, unde Polivalenta de 2.000 de locuri este mai mereu plină.

 

Iașul, lingura de lemn în toate ligile

 

RUGBY

Locul 7 din 7

 

BASCHET

Locul 12 din 12

 

HANDBAL

Locul 14 din 14

 

VOLEI

Locul 10 din 10

Fără șefi de secție

Situația alarmantă a echipelor de la Clubul Sportiv Politehnica Iași este cauzată și de lipsa unor persoane direct răspunzătoare de aceste formații.

Cu excepția baschetului, unde Gabriel Toma și Dorin Șchiopu sunt managerii echipei și stau mereu alături de jucători, la handbal și rugby e o debandadă totală.

La handbal, după ce Mihai Popescu și-a dat demisia, consilierul județean Alin Aivănoaei și-a manifestat dorința de a veni la conducerea clubului, însă nu este nimic semnat oficial.

La rugby, după ce Corneliu Ghenea a renunțat să mai reprezinte clubul nu a mai fost găsit un înlocuitor.

Nici la aparatul administrativ clubul nu stă prea bine, după plecarea lui Leonid Antohi, Vasile Manole neavând niciun vicepreședinte, el fiind ajutat de Vlad Ungureanu și Radu Boișteanu.

Surse din cadrul clubului, susțin că Manole, care este șef de lucrări la Universitatea Tehnică, ia indemnizație de conducere și este și antrenor de șah, el luînd aproximativ 4.000 de lei. Ungureanu cumulează și el câteva funcții în cadrul clubului, de referent și antrenor de șah și are venituri de aproximativ 2.500 lei. Antrenorul de baschet Boișteanu îndeplinește și el mai multe atribuții în cadrul clubului având o indemnizație de 2.000 lei.

Pagina 1 din 15

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Go to top