Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere al Frontierei Albiţa au depistat şi predat autorităţilor competente doi bărbaţi căutaţi de autorităţi, aceştia fiind cercetaţi pentru săvârşirea de infracţiuni pe teritoriul Italiei, respectiv Austriei.

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Răducăneni au depistat doi cetățeni din R. Moldova care au încercat să intre ilegal în România, traversând înot râul Prut, cu scopul de a ajunge într-un stat din Spațiul Schengen.

Centrele de Permanență sunt o atracție mai mult pentru doctori decât pentru pacienți: la țară se rezolvă câte un caz minor pe zi, iar medicul pleacă acasă cu 1.000 de lei la sfârșitul programului. Conform calculelor, medicii care lucrează în centrele de permanență din Iași au decontări aproape de nivelul spitalelor, dar fără a avea parte de aceleași cazuri dificile. Chiar ei recunosc: „Merită să faci gărzi”. Doar că două luni nu s-au decontat sumele către cele 14 centre de permanență din Iași în contract cu CAS, iar acum sumele sunt la aproximativ 37-40% din sumă. „Există două centre performante în județ”, spune dr Diana Cimpoieșu, coordonatorul UPU Iași. Oficial, în județ sunt de fapt 16 centre.

Povestea oficială sună așa: Centrele de Permanență au apărut pentru ca pacienții să se îndrepte în primul rând către acestea în cazul unor urgențe medicale simple, pentru a lăsa libere Serviciile de Ambulanță și Unitățile de Primire Urgențe să rezolve cazurile mai grave.

Centrele de Permanență sunt o atracție mai mult pentru doctori decât pentru pacienți: la țară se rezolvă câte un caz minor pe zi, iar medicul pleacă acasă cu 1.000 de lei la sfârșitul programului. Conform calculelor, medicii care lucrează în centrele de permanență din Iași au decontări aproape de nivelul spitalelor, dar fără a avea parte de aceleași cazuri dificile. Chiar ei recunosc: „Merită să faci gărzi”. Doar că două luni nu s-au decontat sumele către cele 14 centre de permanență din Iași în contract cu CAS, iar acum sumele sunt la aproximativ 37-40% din sumă. „Există două centre performante în județ”, spune dr Diana Cimpoieșu, coordonatorul UPU Iași. Oficial, în județ sunt de fapt 16 centre.

Povestea oficială sună așa: Centrele de Permanență au apărut pentru ca pacienții să se îndrepte în primul rând către acestea în cazul unor urgențe medicale simple, pentru a lăsa libere Serviciile de Ambulanță și Unitățile de Primire Urgențe să rezolve cazurile mai grave.

Cutia poștală se umple brusc cu 118 citații, la ușă te caută executorii, mai primești și-o percheziție. Familia care cumpărase apartamentul nu știa că pe aceeași adresă familia Calancea continua să facă mutații la basarabeni. Poliția îi căuta la ușă pe falșii locatari care comiteau infracțiuni în Occident. Soacra polițistului a invocat o confuzie, dar alt ieșean, care a procedat la fel, a fost condamnat cu suspendare.

Vizite ale Poliției și sute de plicuri primite de la executori sau bănci. Cu aceste probleme s-a trezit o familie de ieșeni, care a cumpărat un apartament în care aveau scriptic domiciliul peste 100 de basarabeni. Aceștia au fost luați  în spațiu de vechiul proprietar, soacra unui polițist, după ce apartamentul fusese vândut.
Un ieșean care procedat în aceeași manieră a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, sentința nefiind definitivă.

Cutia poștală se umple brusc cu 118 citații, la ușă te caută executorii, mai primești și-o percheziție. Familia care cumpărase apartamentul nu știa că pe aceeași adresă familia Calancea continua să facă mutații la basarabeni. Poliția îi căuta la ușă pe falșii locatari care comiteau infracțiuni în Occident. Soacra polițistului a invocat o confuzie, dar alt ieșean, care a procedat la fel, a fost condamnat cu suspendare.

Vizite ale Poliției și sute de plicuri primite de la executori sau bănci. Cu aceste probleme s-a trezit o familie de ieșeni, care a cumpărat un apartament în care aveau scriptic domiciliul peste 100 de basarabeni. Aceștia au fost luați  în spațiu de vechiul proprietar, soacra unui polițist, după ce apartamentul fusese vândut.
Un ieșean care procedat în aceeași manieră a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, sentința nefiind definitivă.

O anchetă a procurorilor a scos la iveală faptul că mai mulţi funcţionari publici făceau bani frumoşi în mod dubios.  Doi angajaţi ai Primăriei Răducăneni şi-ar fi sporit veniturile ajutând basarabeni să obţină acte de identitate româneşti. Un inspector ar fi avut un tarif de 50 de lei/persoană pentru a-l lua în spaţiu.

Noi detalii apar în scandalul actelor de identitate româneşti pentru cetăţenii din Republica Moldova. După intermediari, care contra unor sume de bani îi ajută pe solicitanţi cu formalităţile şi le găsesc locuinţe în care pot fi luaţi în spaţiu, şi angajaţii unor primării din judeţ ar fi găsit o oportunitate de a face un ban în plus.

O anchetă a procurorilor a scos la iveală faptul că mai mulţi funcţionari publici făceau bani frumoşi în mod dubios.  Doi angajaţi ai Primăriei Răducăneni şi-ar fi sporit veniturile ajutând basarabeni să obţină acte de identitate româneşti. Un inspector ar fi avut un tarif de 50 de lei/persoană pentru a-l lua în spaţiu.

Noi detalii apar în scandalul actelor de identitate româneşti pentru cetăţenii din Republica Moldova. După intermediari, care contra unor sume de bani îi ajută pe solicitanţi cu formalităţile şi le găsesc locuinţe în care pot fi luaţi în spaţiu, şi angajaţii unor primării din judeţ ar fi găsit o oportunitate de a face un ban în plus.

Nicio persoană nu a trecut pragul celor două secții de votare din Moșna, înființate pentru basarabenii care au domiciliul în comună. Însă, din cei peste 3.500 de rezidenți din Moldova care locuisec scriptic într-un apartament de 43 de metri pătraţi de la etajul 1 al singurului bloc din Moşna, aproximativ 150 au votat în străinătate.

Până la ora 16.00,  din cei 1.629 , respective 1.902 de alegători înscriși la două secții de votare din localitate, niciunul a venit pentru a pune ştampila pe buletinul de vot. 

Fenomenul miilor de basarabeni dintr-o casă sau un apartament a dat peste cap alegerile din unele secţii de votare, autorităţile pregătind buletine de vot care n-au fost folosite niciodată. Soţia unui poliţist din Iaşi, un avocat şi o economistă au pus pe picioare o afacere profitabilă cu cărţi de identitate româneşti pentru basarabeni. Contra unor sume cuprinse între 20 şi 80 de euro, intermediarii îi ajută pe solicitanţi cu formalităţile şi le găsesc locuinţe în care pot fi luaţi în spaţiu. Într-o asemenea casă, soţia poliţistului a mutat aproape 900 de oameni despre care se crede că i-au plătit, în total, circa 60.000 de euro. La apogeul activităţii, membrii reţelelor au pus mână de la mână şi au cumpărat un calculator mai performant pentru Evidenţa Populaţiei din Răducăneni, exasperaţi fiind că cel vechi procesa prea încet dosarele. Faţă de fenomenul cazărilor multiple, autorităţile ridică din umeri şi spun că n-au ce face. În schimb, au prins-o pe o şefă de la Evidenţa Populaţiei care lua şpagă de la „samsarii de buletine”.

„Monopolul” pe piaţa „bişniţei cu buletine” pentru basarabeni pare că îl deţine o mână de intermediari, patru dintre ei originari din Republica Moldova. În fruntea reţelei se află Marina Vasilica Calancea, zisă Cristina, soţia agentului Paul Eţcu de la Poliţia Rutieră.

Ca o colonie de furnici

Pentru ca afacerea să meargă ca pe roate, tânăra Calancea, originară din Republica Moldova, s-a „asociat” cu o prietenă şi a făcut şi „investiţii”. Astfel, în 18 septembrie 2013, Marina Calancea împreună cu soţul ei şi Alina Armaş (33 de ani) au cumpărat cu 5.800 de euro o casă părăsită şi un teren de 1.849 de metri pătraţi în satul Valea Satului din comuna Grajduri. „A vrut să cumpere şi casa de peste stradă, dar nu a vrut să o lase proprietarul la 2.000 de euro”, spune o localnică din Grajduri, arătând spre o altă casă părăsită, din apropiere.

Doi ani şi jumătate mai târziu, 1.667 de cetăţeni din Republica Moldova locuiau scriptic în imobilul dărăpănat, gata oricând să se prăbuşească. În jumătatea ei de casă, Calancea luase în spaţiu 896 de conaţionali, iar prietena ei „doar” 771. Informaţiile apar în dosarul în care Maricica Tagarcea, fost şefă a Serviciului de Evidenţă a Persoanelor din Scânteia, este judecată pentru luare de mită în formă continuată. Pentru ca Tagarcea să le preia toate dosarele basarabenilor pe care doreau să îi ia în spaţiu, fără obiecţiuni, şi să le elibereze documentele într-un timp cât mai scurt, Calancea şi Armaş i-ar fi dat acesteia mită 50 sau 100 de lei săptămânal, dar şi pantofi, o geacă, genţi, un parfum, torturi, dulciuri şi flori, spun anchetatorii.

În această casă din Grajduri, Calancea şi amica ei au mutat aproape 1.700 de basarabeni

Venituri imense

„Fac precizarea că cetăţenii moldoveni ajung la mine prin intermediul unor şoferi din Republica Moldova, pe care îi cunosc. Aceştia, la rândul lor, au aflat din om în om cu ce mă ocup (...)”, a spus Calancea în timp ce a fost audiată de anchetatori în calitate de martor în dosarul Maricicăi Tagarcea.

La rândul său, pentru serviciile sale, Calancea ar fi cerut basarabenilor diferite sume de bani.

De la un investigator sub acoperire, care s-a dat drept cetăţean moldovean dornic să îşi stabilească scriptic domiciliul în judeţul Iaşi, Marina Calancea ar fi solicitat, pentru a-i rezolva problema, 300 de lei. Asta înseamnă că doar pentru cei 896 de basarabeni luaţi în spaţiu la Grajduri, soţia poliţistului ar fi putut să obţină circa 60.000 de euro, din care se scad „cheltuieli”, gen Tagarcea.

Marina Calancea n-a activat doar la Scânteia: ar fi ajutat basarabeni să depună documentaţia necesară şi la Evidenţa Populaţiei din Iaşi şi Răducăneni, obţinând şi de pe urma acestora diferite sume de bani. În plus, împreună cu prietena ei, Alina Armaş, şi-ar fi dezvoltat afacerea şi în Cozia-Costuleni. Potrivit primarului din comună, Mirică Dodan, aici locuiesc scriptic 800 de basarabeni. „Din păcate, nu sunt impuse restricţii din partea legii. O parte dintre aceşti cetăţeni nu ştiu nici măcar unde este satul Cozia”, a subliniat edilul.

Nici casa din Grajduri, nici cea din Cozia şi nici vreo sumă de bani nu figurează în declaraţia de avere depusă în iunie 2016 de soţul Marinei Calancea.

Economista cu 400 de chiriaşi

Un alt intermediar în obţinerea cărţilor de identitate româneşti pentru cetăţenii moldoveni repatriaţi ar fi economista Ioana Florea, tot din Iaşi. Aceasta ar fi „înghesuit” 396 de basarabeni în locuinţa lui Nicolae Stănescu (75 de ani), un cetăţean de etnie rromă din Grajduri. „Mi-a promis (Florea Ioana - n.r.) că îmi va da produse alimentare, respectiv peşte, conserve, ulei”, le-a spus Stănescu anchetatorilor.

Şi Florea i-ar fi dat mită Maricicăi Tagarcea, timp de doi ani şi jumătate: sume modice sau dulciuri, cafea, o rochie sau o pătură electrică. Din august 2015, suma ar fi crescut, la 10 sau 15 euro pentru fiecare dosar. Pentru a-şi „dezvolta afacerea”, Florea a făcut şi ea unele „investiţii”. Astfel, pe 22 septembrie 2015, a cumpărat 1/5 dintr-o casă de 70 de metri pătraţi în comuna Grajduri. Vânzător: Vasile Bobu, alt „samsar de buletine”.

Ioana Florea şi Oleg Spânu, doi dintre capii reţelelor de buletine

Mamă şi fiu, în afacere

Ioana Florea l-a introdus în afacere şi pe fiul ei, Tudor, care, în ciuda dosarului lui Tagarcea, duce mai departe „tradiţia” familiei, punctul său de lucru fiind la Evidenţa Populaţiei din Iaşi. Cu tupeu, la o masă din sala de aşteptare a instituţiei, tânărul şi-a deschis un „birou”. Completeză actele basarabenilor, le dă consultanţă, intră cu ei în ghişeele funcţionarilor ca la el acasă, şi, alteori, sună şoferii care i-au adus „clienţii” pentru a-i prelua din faţă de la Iulius Mall şi a-i duce înapoi în Republica Moldova.

La „datorie” l-am găsit şi marţi, 22 noiembrie, înconjurat de 12-15 cetăţeni moldoveni, care doreau să-şi stabilească domiciliul în Iaşi. Întrebat dacă a avut 15 „clienţi” şi cât e comisionul lui, Tudor Florea s-a fâstâcit: „Poate mai puţin. Nu pot să vă spun asta”. „Pentru faptul că basarabenii apelau la mine să-i ajut cu actele eu le ceream 20 de euro de persoană pentru Iaşi şi 30 de euro pentru Răducăneni, Scânteia şi Târgu Frumos. Din cei 20 de euro, respectiv 30 de euro, trebuia să plătim taxa de 12 lei, preluarea în spaţiu de 10 euro şi copiile xerox”, a spus Florea într-una din declaraţiile date în faţa anchetatorilor.

3.800 de chiriaşi pe strada Oancea

Cu acelaşi tip de afaceri s-ar ocupa şi avocatul Oleg Spânu, ajutat de fiica sa vitregă şi de omul său de încredere, Eugen Timofte. Cei trei, împreună cu alte două persoane, au achiziţionat, în 2015, o casă de 59 de metri pătraţi şi 1.205 metri pătraţi de teren în comuna Mironeasa, unde au preluat în spaţiu mai mulţi cetăţeni din Republica Moldova.

O rudă a avocatului a deţinut firma Mansarda Lux SRL, care a construit apartamente pe străzile Oancea, Canta sau Bradului. „O parte din mansarde au fost înstrăinate sau închiriate unor persoane din mediul soţilor Spânu, iar o altă parte sunt folosite pentru preluarea în spaţiu a cetăţenilor repatriaţi din Republica Moldova”, se arată în documentele anchetatorilor. REPORTER DE IAŞI a relatat, în iunie, că în două apartamente situate la mansarda blocului D12, situat pe Strada Oancea nr. 1, locuiau scriptic 3.800 de cetăţeni moldoveni, conform datelor de la Biroul Electoral Central.

Marţi, 22 noiembrie, am găsit-o la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor Iaşi şi pe soţia lui Oleg Spânu, care era însoţită de doi cetăţeni care au depus actele pentru a obţine cărţi de identitate româneşti.

Calancea a închis telefonul imediat ce a fost sunată de REPORTER DE IAŞI, iar restul reţelei, probabil alertată, a făcut la fel. Eţcu nu a răspuns la numărul de telefon lăsat de reporter la serviciu.

„Comuna are 9.000 de locuitori, dintre care aproape 5.600 sunt cetăţeni din Republica Moldova. Nu avem niciun control. La alegeri primim 11.000 de buletine, ei nu se prezintă la vot, iar 9.000 trebuie să le anulăm”, Constantin Zamfirache, primar Grajduri

Cum ajung basarabenii la Iaşi

Cetăţenii basarabeni care doresc să obţină acte româneşti ajung să ia contact cu intermediarii din Iaşi pe mai multe filiere. Uneori, oamenii sunt abordaţi cum ies pe uşa Ambasadei sau Consulatului României de la Chişinău, după ce obţin cetăţenie. Abordarea vine din partea unor persoane care le promit că îi pot ajuta să obţină acte româneşti. Anchetatorii ieşeni susţin că cetăţenii din Republica Moldova sunt racolaţi şi de Andriţchi Alexandru, care deţine firma Te-Star Company, prin intermediul fratelui său, Anatoli, dar şi de alţi patroni de firme de transport. De asemenea, basarabenii află de „filiera buletinelor” şi prin cunoscuţi sau în urma unor anunţuri de pe Internet.

Contra unor sume de 100- 500 de lei, oamenii sunt transportaţi de la Chişinău la Iaşi, Scânteia, Răducăneni, Târgu Frumos şi retur. Pentru cărţile de identitate româneşti, basarabenii scot din buzurar, în medie, între 40 şi 70 de euro, conform mărturiilor din dosar. „În faţa Consulatului României din Chişinău, am făcut cunoştinţă cu un domn pe nume Nicolai. (...) Acesta mi-a zis că mă costă 70 de euro fiindcă cunoaşte o funcţionară la Scânteia, care mă poate ajuta pentru eliberarea cărţii de identitate româneşti în 30 de zile”, le-a spus procurorilor din cazul Tagarcea basarabeanul Vasile M.

Marți, 22 noiembrie, Tudor Florea (cu spatele, plan îndepărtat) trata cu clienții basarabeni. A rezolvat vreo 15 într-o singură zi și era la Evidența Populației ca la el acasă. Ziceai că-i angajat acolo

Bani pentru toţi

Potrivit declaraţiilor de la dosar, unii dintre şoferii basarabeni care aduceau „clienţi” la Iaşi făceau curse de 3-4 ani, aproape zilnic, declarând că transportau câte 8-10 persoane. Oamenii erau debarcaţi în parcarea Iulius Mall, de unde ar fi fost preluaţi de intermediari, care îi strigau şi îi împărţeau în funcţie de Serviciul de Evidenţă a Persoanelor la care trebuiau să meargă. Dacă erau repartizaţi la Iaşi, programarea se făcea în prealabil on-line. „Cel mai des lucram cu Florea Ioana şi Spânu Oleg, zis avocatu, cărora le-am transportat oameni în ultimele luni. Numitei Florea Ioana îi predam sume de aproximativ de 30, 40, 50 de euro pentru fiecare persoană solicitantă de documente, în parte, în funcţie de cum se înţelegea, fie cu şeful meu, fie cu alte persoane. Lui Spânu Oleg îi predam sume de aproximativ 20, 30, 40 de euro”, le-a explicat anchetatorilor unul dintre şoferi. Acesta a mai susţinut că, în aceeaşi zi sau în zilele următoare, Florea i-ar fi dat înapoi aproximativ 10-20 de euro de persoană, bani pe care îi înmâna patronului firmei de transport. Astfel, banii obţinuţi de la basarabenii care doresc documente româneşti se împărţeau între cei care le asigurau transportul, intermediarul din România şi persoana care îl lua în spaţiu.

Ajutor pentru Stat

„Avocatu’”, Calancea, Armaş şi Florea ar fi pus mână de la mână şi ar fi cumpărat un calculator pe care l-au dat funcţionarilor de la Răducăneni pentru a procesa mai repede documentele „clienţilor” lor, susţin anchetatorii. În acest caz, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi şi-a declinat competenţa către DNA Iaşi, pentru a se face cercetări pentru dare de mită în cazul lui Oleg Spânu şi pentru luare de mită la trei funcţionare, dosarul fiind încă în lucru. De asemenea, din dosarul Maricicăi Tagarcea s-a disjuns o cauză ce o priveşte pe Marina Calancea, cercetată pentru trafic de influenţă.