Miliardarul american George Soros a atenţionat marţi că civilizaţia „ar putea să nu supravieţuiască" războiului din Ucraina, apreciind totodată că Europa ar putea fi într-o „poziţie mai puternică" decât crede în ceea ce priveşte gazul rusesc, informează AFP, conform Agerpres.

Arheologii au descoperit în sud-vestul Franţei o mică stâncă din calcar pe care erau sculptate desene geometrice. Potrivit unui comunicat de presă al Institut National de Recherches Archéologiques Préventives (INRAP), aceste imagini de animale, inclusiv cai şi un bizon, au fost create cu 12.000 de ani în urmă.

Cum trăiesc familiile care au beneficiat de generozitatea unor oameni cu inimă mare. Zilele acestea, la Urşiţa-Mironeasa s-a făcut istorie. Oamenii din acest cătun al Iaşului au câştigat o bătălie nesperată cu timpul şi civilizaţia. După un sfert de secol de întuneric, casele le-au fost electrificate. Evenimentul a avut loc cu ajutorul voluntarilor de la Free Mioriţa şi a sponsorilor de la Fundaţia Fan Courier, înfiinţată odată cu acest eveniment.  

În coasta celei mai luxoase mănăstiri din judeţul Iaşi, zeci de oameni au stat zeci de ani la lumina lumânării: nimeni nu a avut timp şi resurse să aducă normalitate în casele acestor oameni. Nişte oameni despre care trebuie vorbit la superlativ şi-au abandonat propriul confort pentru a spulbera neputinţa autorităţilor şi au început să susţină visele celor cufundaţi, parcă, în Evul Mediu.

Cum trăiesc familiile care au beneficiat de generozitatea unor oameni cu inimă mare. Zilele acestea, la Urşiţa-Mironeasa s-a făcut istorie. Oamenii din acest cătun al Iaşului au câştigat o bătălie nesperată cu timpul şi civilizaţia. După un sfert de secol de întuneric, casele le-au fost electrificate. Evenimentul a avut loc cu ajutorul voluntarilor de la Free Mioriţa şi a sponsorilor de la Fundaţia Fan Courier, înfiinţată odată cu acest eveniment.  

În coasta celei mai luxoase mănăstiri din judeţul Iaşi, zeci de oameni au stat zeci de ani la lumina lumânării: nimeni nu a avut timp şi resurse să aducă normalitate în casele acestor oameni. Nişte oameni despre care trebuie vorbit la superlativ şi-au abandonat propriul confort pentru a spulbera neputinţa autorităţilor şi au început să susţină visele celor cufundaţi, parcă, în Evul Mediu.

Universităţile sunt instituţii care edifică oameni, nu fabrici de obiecte. Invocarea considerentului financiar devine imperioasă doar dacă procesul nu generează valoarea socială necesară sau dacă este preluat de mai multe entităţi, deşi mai puţine ar putea oferi aceleaşi rezultate cantitative şi calitative.

Un domeniu care ne situează la ani lumină de ţările civilizate şi despre care se vorbeşte puţin. Statisticile arată că 38% dintre români cară apă cu găleata şi au WC-ul în fundul curţii. O scurtă călătorie pe drumurile din satul Mogoşeşti, la 15 km de Iaşi, arată că problema nu este a instituţiilor, ci a mentalităţii: „Pentru ce să-mi pun pompă, aşa m-am obişnuit”, spun ţăranii. Surprinzător, cei mai mulţi dintre ei au propria fântână în curte, dar se spală încă la lighean, cu apă încălzită pe sobă. Investiţia într-o baie civilizată nu este uriaşă: între 600 şi 900 de euro pentru un spaţiu de 6 metri pătraţi, cu pompă la fântână şi boiler.

Un domeniu care ne situează la ani lumină de ţările civilizate şi despre care se vorbeşte puţin. Statisticile arată că 38% dintre români cară apă cu găleata şi au WC-ul în fundul curţii. O scurtă călătorie pe drumurile din satul Mogoşeşti, la 15 km de Iaşi, arată că problema nu este a instituţiilor, ci a mentalităţii: „Pentru ce să-mi pun pompă, aşa m-am obişnuit”, spun ţăranii. Surprinzător, cei mai mulţi dintre ei au propria fântână în curte, dar se spală încă la lighean, cu apă încălzită pe sobă. Investiţia într-o baie civilizată nu este uriaşă: între 600 şi 900 de euro pentru un spaţiu de 6 metri pătraţi, cu pompă la fântână şi boiler.

Pot fi mai mult de 20 de ani de când partea ţesătoare a lumii a făcut un calcul şi a născocit o idee, pe care partea vocală o strigă, cea tâmpă o repetă, iar cea laşă o îndură. Marea idee este că tinerii pe care societatea îi pregăteşte pentru o viaţă împlinită ar avea programele de învăţămînt prea încărcate, multe discipline sau părţi ale acestora ar fi inutile, toate acestea privându-i de „timp liber”.

Trecutul activ

În alte secole, elevii învăţau 25-35 de ore pe săptămână, în pauze se jucau, acasă învăţau, îşi făceau temele, apoi se exersau ca fiinţe sociale, jucându-se cu alţii sau participând la mici îndeletniciri casnice. Seara luau masa în familie şi mergeau la culcare. Tot atunci, studenţii participau activ şi cu interes la cursuri şi seminarii (cam 50 de ore pe săptămână), în pauze doar holul şi ţigara schimbînd cadrul, discuţiile din amfiteatre şi săli continuând firesc. După ore, poate că 90% dintre ei studiau în bibliotecă sau acasă, citind avid scrieri din mai multe domenii, şi adesea peripatetizau. Această paradigmă – mod de viaţă firesc al familiei şi al societăţii – a edificat fiinţe raţionale şi sociale hrănite cu sevele ştiinţei şi ale culturii.