Proprietarul ceruse 6 etaje pe numai 464 mp. Primăria i-a respins, a primit 3 etaje, cu parcare la parter. ISC și Prefectura au atacat autorizația în Justiție: proiectul era o harababură. În plină suspendare, Primăria acceptă înlocuirea parcării cu apartamente și construirea unui etaj în plus. Tupeul e halucinant. Hatmanu e prieten cu viceprimarul Harabagiu și asociat într-o firmă cu Sacagiu, cel care îl însoțește pe Chirica în escapadele în Israel. Primarul i-a dat lui Sacagiu un teren ultracentral, lângă Curtea de Apel, după un schimb scandalos.

Tupeu cât blocul la dezvoltatorul imobiliar Ioan Hatmanu, personaj aflat în anturajul viceprimarului Gabriel Harabagiu. Instanța i-a suspendat autorizația de construire la un bloc de pe strada Fericirii (zona Smârdan), dar Hatmanu forțează o modificare și extindere a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) în Primăria lui Harabagiu.

Mai clar spus, deși Inspectoratul de Stat în Construcții și prefectul au identificat nereguli la blocul aflat în construcție și au sesizat instanța, Hatmanu vrea să obțină încă două niveluri cu apartamente la blocul aflat în litigiu.

Membrii Comisiei pentru stabilirea și individualizarea regimului de executare a pedepselor au decis că Dragnea va executa pedeapsa de trei ani și jumătate în regim închis. Dar și că nu are nevoie de măsuri suplimentare de protecție, cu toate că a fost demnitar.

Aflat în prezent la Penitenciarul Rahova, fostul primar PSD al Constanţei Radu Mazăre va lucra la atelierul de croitorie al închisorii unde execută o pedeapsă de 9 ani pentru corupţie.

O comisie a Penitenciarului Rahova a decis, după ce ce s-a încheiat perioada de carantină pentru Radu Mazăre, ca fostul primar al Constanței să rămână în această unitate de detenție, în regim închis, până în anul 2021.

Perioada de 21 de zile de carantină pentru Radu Mazăre a expirat duminică şi, potrivit procedurii, o comisie de la Penitenciarul Rahova trebuie să decidă luni unde îşi va ispăşi pedeapsa. Surse apropiate fostului primar spun că Mazăre ar putea să nu se prezinte la comisie deoarece va merge la ÎCCJ.

În ziua de marți, 09 octombrie 2018, Grupul pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României, a organizat conferința internațională cu tema „Combaterea traficului de persoane - o luptă continuă”, coordonată de domnul deputat Angel Tîlvăr, președintele Grupului și președinte al Comisiei pentru afaceri europene. La conferinţă au participat miniștrii, ambasadori, parlamentari, personalităţi reprezentând instituţii ale administraţiei naţionale, parlamente din statele membre ale Uniunii Europene, corpul diplomatic acreditat în România, organizaţii neguvernamentale naţionale şi internaţionale.

Senatoarea PNL Iulia Scântei, membră a Comisiei speciale parlamentare pentru celebrarea Marii Uniri, a anunțat că următoarea ședință a acestei comisii va avea loc la Iași, în 29 martie.

Comisia Europeană a transmis miercuri că este îngrijorată în legătură cu evoluţiile recente din România şi cere Parlamentului de la Bucureşti să reconsidere modificările din justiţie.

‘Urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficace corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene’, se arată într-o declaraţie comună a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, publicată pe site-ul Comisiei.

‘O condiţie esenţială pentru a putea renunţa treptat la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile’, se atrage atenţia în declaraţie.

‘În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală a procesului legislativ privind legile justiţiei şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările desfăşurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Poziţia Comisiei a fost susţinută de statele membre în cadrul concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017’, continuă declaraţia.

Comisia Europeană atrage de asemenea atenţia că, ‘potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiţiei reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părţilor interesate din sistemul judiciar şi ale altor părţi interesate au ocazia să fie exprimate şi sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale’.

‘Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări’, avertizează Juncker şi Timmermans.

‘Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei şi să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia îşi reafirmă disponibilitatea de a coopera şi de a sprijini autorităţile române în acest proces’, se adaugă în declaraţie.

‘Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei’, se mai subliniază în finalul declaraţie.

(Agerpres/FOTO arhivă Gandul.info)

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei se reuneşte luni, 4 decembrie, pentru a continua discuţiile asupra celor două proiecte de modificare nefinalizate – cele referitoare la organizarea judiciară şi la Consiliul Superior al Magistraturii.

Proiectul de modificare a statutului magistraţilor a primit, săptămâna trecută, raport de adoptare din partea comisiei şi urmează a fi dezbătut în plen de Camera Deputaţilor.

Documentul prevede, între altele, că şeful statului nu mai poate refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli, procurorii vor fi controlaţi de superiorii lor, inclusiv de ministrul justiţiei, iar magistraţii trebuie să declare anual că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete.

Un nou val de eliberări din închisori. Dacă săptămâna trecută au părăsit penitenciarele deţinuţii care şi-au ispăşit întreaga pedeapsă cu compensațiile prevăzute de lege, acum le-a venit rândul celor care pot fi eliberaţi mai devreme.

Practic la fiecare an petrecut după gratii în condiţii improprii, condamnaţii câştigă două luni de libertate.