Marti, 18 12 2018
Ce coincidență: primele rezultate se vor vedea taman în preajma alegerilor locale. Suma totală anunțată, la începutul anului, pentru etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală 2, în județul Iași, era de peste 800 de milioane de lei. Din această sumă, în conturile primăriilor nu a ajuns aproape nimic. Toți primarii spun același lucru: treburile s-au mișcat foarte greu, aprobările durează, licitațiile la fel.

Ce s-a făcut din miraculoșii bani aflați la dispoziția comunelor prin celebru Program Național de Dezvoltare Locală - PNDL? Dintre toți primarii contactați de REPORTER DE IAȘI, niciunul nu a spus că a finalizat vreo investiție. Ba, mai mult, pentru fondurile anunțate și alocate în 2018, în etapa a doua a proiectului PNDL, abia s-au terminat, în unele cazuri, licitațiile pentru proiectare sau execuție, iar pe construcția efectivă se va lucra abia anul viitor.

Ce coincidență: primele rezultate se vor vedea taman în preajma alegerilor locale. Suma totală anunțată, la începutul anului, pentru etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală 2, în județul Iași, era de peste 800 de milioane de lei. Din această sumă, în conturile primăriilor nu a ajuns aproape nimic. Toți primarii spun același lucru: treburile s-au mișcat foarte greu, aprobările durează, licitațiile la fel.

Ce s-a făcut din miraculoșii bani aflați la dispoziția comunelor prin celebru Program Național de Dezvoltare Locală - PNDL? Dintre toți primarii contactați de REPORTER DE IAȘI, niciunul nu a spus că a finalizat vreo investiție. Ba, mai mult, pentru fondurile anunțate și alocate în 2018, în etapa a doua a proiectului PNDL, abia s-au terminat, în unele cazuri, licitațiile pentru proiectare sau execuție, iar pe construcția efectivă se va lucra abia anul viitor.

O afacere de „băieţi deştepţi”: cotizaţii de la comune contra verificării unor acte şi reuniuni cu ţeluri măreţe. Una dintre cele mai de succes asociaţii din Iaşi la nivel de venituri şi număr de angajaţi s-a prăbuşit. Asociaţia Comunelor Iaşi este în topul restanţierilor la bugetul de stat: circa 1 milion de lei.

 

Anunţul făcut de consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vîlcov, privind amnistia fiscală ar putea duce la ştergerea datoriilor istorice pe care le au mai multe firme sau asociaţii către stat. La nivelul judeţului Iaşi sunt opt persoane juridice care ar putea beneficia de această aministie fiscală. Dintre acestea, cea mai surprinzătoare apariţie este cea a Asociaţiei Comunelor din România (AcoR) – Filiala Iaşi care are datorii la Fisc de aproape un milion de lei.

O afacere de „băieţi deştepţi”: cotizaţii de la comune contra verificării unor acte şi reuniuni cu ţeluri măreţe. Una dintre cele mai de succes asociaţii din Iaşi la nivel de venituri şi număr de angajaţi s-a prăbuşit. Asociaţia Comunelor Iaşi este în topul restanţierilor la bugetul de stat: circa 1 milion de lei.

 

Anunţul făcut de consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vîlcov, privind amnistia fiscală ar putea duce la ştergerea datoriilor istorice pe care le au mai multe firme sau asociaţii către stat. La nivelul judeţului Iaşi sunt opt persoane juridice care ar putea beneficia de această aministie fiscală. Dintre acestea, cea mai surprinzătoare apariţie este cea a Asociaţiei Comunelor din România (AcoR) – Filiala Iaşi care are datorii la Fisc de aproape un milion de lei.

Gest neaşteptat, în condiţiile în care influenţa rusească din Republica Moldova este în creştere după alegerea ca preşedinte a comunistului Igor Dodon. Consilierii locali dintr-o comună, urmaţi apoi de cei din alte cinci localităţi, au solicitat oficial să aibă loc Unirea Basarabiei cu România. „Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european”, spune iniţiatorul Marcel Snegur din Parcova, în timp ce deputatul PLDM Maria Ciobanu susţine că procentul celor care doresc ca acest eveniment să aibă loc a crescut în câţiva ani cu un sfert. După declarația de Unire, Poliția i-a chemat la interogatoriu pe „agitatori”

Primarul comunei Parcova din Republica Moldova, ce a semnat împreună cu consilierii locali o declaraţie de unire cu România, explică pentru REPORTER DE IAŞI gestul său. În documentul adoptat pe 23 ianuarie de primarul comunei Parcova, din raionul Edineţ, Marcel Snegur, se arată că „cetăţenii satelor Parcova şi Fântâna Albă, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, au decis unirea cu Ţara-Mamă, România. Semnatarii Declaraţiei îşi exprimă bucuria de a sărbători împreună cu românii de pretutindeni Centenarul Marii Uniri.”

 

O scânteie unionistă

Deşi spune că a fost un gest simbolic, Marcel Snegur susţine că îşi doreşte ca gestul său să aducă, în cele din urmă, unirea cu România. „Cu o zi înainte, am avut un consiliu, unde, într-o discuţie cu reprezentanţii Organizaţiei Demnitate şi Patri (ODIP), condusă de Vlad Beleţchi şi Sergiu Croitoru, ne-am propus să semnăm această declaraţie de unire, mai ales că a doua zi, 24 ianuarie, sărbătoream Unirea Principatelor Române. Consilierii au fost de acord şi am semnat acea declaraţie simbolică. Noi speram să fie o scânteie care să aprindă focul durerii noastre: reunirea la patria mamă. M-am bucurat că şi alţi primari au dat declaraţii asemănătoare“, zice Snegur, care are dublă cetăţenie şi vine frecvent în România.

Eu am cetăţenie română, iar ambii copii învaţă în România şi mă mândresc cu asta. Fiul meu este la masterat, la «Cuza», iar fiica mea este la Liceul «Garabet Ibrăileanu». Primesc burse, fapt care aici nu ar fi fost posibil. De când învaţă acolo copiii mei, n-am dat niciun leu la şcoală, pe când aici se cere bani pentru orice“, adaugă Snegur.

 

Trăim din ce în ce mai prost“

Snegur consideră că unirea cu România ar însemna o schimbare a condiţiilor de trai pentru locuitorii comunei sale şi pentru moldoveni, în general. „Oamenii au avut posibilitatea să meargă în România şi să vadă cum este acolo. Noi trăim din ce în ce mai prost. Tinerii sunt nevoiţi să plece la muncă sau la studii în România sau în altă parte. Satele rămân îmbătrânite şi nu mai are cine să muncească, să creeze aici. Vrem să aducem bunăstarea la noi acasă, nu să mergem în altă parte. Nici acum 30 de ani nu se trăia foarte bine în Republica Moldova. Atunci aveam strictul necesar, dar eram închişi din toate părţile. Acum putem călători, avem acces la informaţii, dar nivelul de trai este mult mai prost“, menţionează Snegur.

Salariul mediu în Republica Moldova este de 1.500-2.000 lei moldoveneşti, aproximativ 400-500 lei, în timp ce o pensie este de aproximativ 800 lei moldoveneşti, adică 200 lei. „Eu, ca primar, am un salariu de aproape 4.000 lei moldoveneşti, adică vreo mie de lei româneşti. Asta în condiţiile în care un primar de comună din România are câteva mii de lei salariu“, compară Snegur.

 

Europa, un ideal

Primarul din Parcova consideră că pentru basarabeni intrarea în Europa este similară cu unirea cu România: „De când partidul pe care îl reprezint (n.r. – Partidul Liberal Democrat din Moldova) a venit la guvernare, s-a dorit o deschidere spre Europa. În ultimul timp, s-au făcut multe greşeli şi atunci liderii europeni au devenit sceptici în ceea ce priveşte Republica Moldova. Singura noastră şansă este unirea cu România. Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european.

Viaţa în România nu este ideală, nu este ca în alte ţări europene. Dar, faţă de Republica Moldova, România este cel puţin cu 20 de ani înainte, asta în condiţiile în care, în urmă cu 15 ani, se trăia mai bine în Republica Moldova. Doar reunindu-ne cu România putem recupera din handicap. Aşa s-a întâmplat şi în Germania, unde după unificare Estul a reuşit să ajungă din urmă Vestul.”

 

Puşi să dea explicaţii

Chiar dacă de la Guvern sau de la Preşedinţie nu au fost reacţii pe tema unionistă lansată de Marcel Snegur, primarul şi consilierii au fost nevoiţi să dea declaraţie la poliţie după ce o persoană din Chişinău a depus plângere.

Am fost acuzaţi că am făcut un act neconstituţional şi că am profanat drapelul de stat“, explică Snegur.

Noi reprezentăm voinţa oamenilor din Parcova. Cred că toţi îşi doresc să trăiască mai bine, aşa cum văd că este viaţa în România. Cred că singura soluţie pentru noi, în momentul acesta, este unirea cu România. Suntem români şi e normal să ne dorim asta. Deschiderea Uniunii Europene faţă de România este alta şi atunci şi noi am fi priviţi altfel“, zice Ghenadi Carp, consilier local în Parcova. „Nu cred că am încălcat Constituţia pentru că am semnat acea declaraţie. Este ceea ce vrem şi simţim noi şi cred că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită“, spune Natalia Rotaru, un alt consilier local din Parcova.

La noi, la grădiniţă, am primit foarte mult ajutor din partea Guvernului României. Toate reparaţiile s-au făcut cu aceste fonduri. Suntem români şi mi se pare normal ca acest lucru să fie legiferat“, zice Adela Bologa, directorul grădiniţei „Andrieş“ din localitate.

 

Părerile sunt împărţite în sat

Snegur susţine că marea majoritate a locuitorilor comunei sunt români şi îşi doresc unirea. „La ultimul recensământ, 55% din populaţia comunei s-au declarat români şi vorbitori de limbă români. Ruşi sunt 0,01% şi ucraineni 1%. Restul s-au declarat moldoveni, care sunt sceptici sau indecişi“, zice edilul.

Nu de aceeaşi părere este directoarea Gimnaziului „Mircea Bologa“ din localitate, Tatiana Iachim. „Domnul primar nu a întrebat populaţia, a fost decizia dumnealui. Nu mi se pare normal cum a procedat. Republica Moldova este un stat independent şi nu cred că un primar de comună poate declara unirea, de la sine putere“, susţine Iachim. Şi alte cadre didactice se dezic de gestul primarului. „Ne-am dorit atâţia ani independenţa şi acum vrem unirea cu România? Nu mi se pare normal. Noi vorbim limba română, dar suntem moldoveni. Austriecii vorbesc limba germană, dar nu s-au unit cu Germania“, precizează Nadia Sofroni, profesoară de istorie.

Pentru mine, nume precum Lenin, Stalin sau Gorbaciov nu înseamnă nimic. Nu văd nimic bun făcut de aceşti foşti conducători. Au ştiut doar să folosească masele în interes propriu. La fel cum nici nume precum Plahotniuc sau Dodon nu spun nimic bun. Nu reprezintă idealurile mele. Dodon nu este preşedintele meu. A fost ales ilegal!“

Marcel Snegur, primar Parcova

Alte cinci comune au semnat declaraţia

Gestul făcut de Marcel Snegur le-a dat ideea şi altor edili să semneze, împreună cu consilierii locali, o declaraţie de unire cu România. Astfel, comunele Bardar, Ulmu şi Ruseştii Noi din raionul Ialoveni, Feşteliţa din raionul Ştefan Vodă şi Opaci, din raionul Căuşeni şi-au manifestat dorinţa unionistă.

Din 1990, am fost în avangarda manifestaţiilor naţionale. Am fost şi suntem români. Mulţi dintre locuitorii comunei au buletin românesc şi lucrează în România. Prin această declaraţie de unire noi am vrut să ne manifestăm apartenenţa la patria mamă. Sperăm ca şi alţi primari să ne urmeze exemplul şi să dăm start unirii. Am vrut să vadă lumea că Basarabia înseamnă România. Dacă s-a putut înfăptui unirea Germaniei, de ce nu am putea şi noi reface România Mare“, se întreabă Pavel Codreanu, primarul din Ruseştii Noi.

 

Declaraţii:

Salut iniţitiva acelor primari şi consilieri locali de a da declaraţii de unire cu Patria mamă. Sunt declaraţii simbolice, dar valoarea lor este mult mai mare. Dacă în urmă cu câţiva ani doar 5% din populaţia Republicii Moldova aveau intenţii unioniste, acum procentul depăşeşte 30%. Când declaraţiile vor fi făcute de câteva sute de comune, atunci e clar că politicienii trebuie să ia în seamă voinţa poporului. Mă aştept ca până la 1 decembrie să se atingă această cifră şi lumea să conştietizeze că doar prin unire cu România putem ieşi din mizerie.“

Maria Ciobanu (deputat PLDM)

Este o dovadă a faptului că cei mulţi se deşteaptă. Apartenenţa la poporul român îşi spune cuvântul. Dacă în 2010 doar 2% dintre cetăţeni se declarau români, în 2014 procentul a ajuns la 20%, iar cei vorbitori de limbă română – 40%. Despre o viitoare întregire a României îmi este greu să avansez o dată, dar acest lucru se vede“

Andrei Eşanu (istoric, scriitor, profesor)

Gest neaşteptat, în condiţiile în care influenţa rusească din Republica Moldova este în creştere după alegerea ca preşedinte a comunistului Igor Dodon. Consilierii locali dintr-o comună, urmaţi apoi de cei din alte cinci localităţi, au solicitat oficial să aibă loc Unirea Basarabiei cu România. „Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european”, spune iniţiatorul Marcel Snegur din Parcova, în timp ce deputatul PLDM Maria Ciobanu susţine că procentul celor care doresc ca acest eveniment să aibă loc a crescut în câţiva ani cu un sfert. După declarația de Unire, Poliția i-a chemat la interogatoriu pe „agitatori”

Primarul comunei Parcova din Republica Moldova, ce a semnat împreună cu consilierii locali o declaraţie de unire cu România, explică pentru REPORTER DE IAŞI gestul său. În documentul adoptat pe 23 ianuarie de primarul comunei Parcova, din raionul Edineţ, Marcel Snegur, se arată că „cetăţenii satelor Parcova şi Fântâna Albă, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, au decis unirea cu Ţara-Mamă, România. Semnatarii Declaraţiei îşi exprimă bucuria de a sărbători împreună cu românii de pretutindeni Centenarul Marii Uniri.”

 

O scânteie unionistă

Deşi spune că a fost un gest simbolic, Marcel Snegur susţine că îşi doreşte ca gestul său să aducă, în cele din urmă, unirea cu România. „Cu o zi înainte, am avut un consiliu, unde, într-o discuţie cu reprezentanţii Organizaţiei Demnitate şi Patri (ODIP), condusă de Vlad Beleţchi şi Sergiu Croitoru, ne-am propus să semnăm această declaraţie de unire, mai ales că a doua zi, 24 ianuarie, sărbătoream Unirea Principatelor Române. Consilierii au fost de acord şi am semnat acea declaraţie simbolică. Noi speram să fie o scânteie care să aprindă focul durerii noastre: reunirea la patria mamă. M-am bucurat că şi alţi primari au dat declaraţii asemănătoare“, zice Snegur, care are dublă cetăţenie şi vine frecvent în România.

Eu am cetăţenie română, iar ambii copii învaţă în România şi mă mândresc cu asta. Fiul meu este la masterat, la «Cuza», iar fiica mea este la Liceul «Garabet Ibrăileanu». Primesc burse, fapt care aici nu ar fi fost posibil. De când învaţă acolo copiii mei, n-am dat niciun leu la şcoală, pe când aici se cere bani pentru orice“, adaugă Snegur.

 

Trăim din ce în ce mai prost“

Snegur consideră că unirea cu România ar însemna o schimbare a condiţiilor de trai pentru locuitorii comunei sale şi pentru moldoveni, în general. „Oamenii au avut posibilitatea să meargă în România şi să vadă cum este acolo. Noi trăim din ce în ce mai prost. Tinerii sunt nevoiţi să plece la muncă sau la studii în România sau în altă parte. Satele rămân îmbătrânite şi nu mai are cine să muncească, să creeze aici. Vrem să aducem bunăstarea la noi acasă, nu să mergem în altă parte. Nici acum 30 de ani nu se trăia foarte bine în Republica Moldova. Atunci aveam strictul necesar, dar eram închişi din toate părţile. Acum putem călători, avem acces la informaţii, dar nivelul de trai este mult mai prost“, menţionează Snegur.

Salariul mediu în Republica Moldova este de 1.500-2.000 lei moldoveneşti, aproximativ 400-500 lei, în timp ce o pensie este de aproximativ 800 lei moldoveneşti, adică 200 lei. „Eu, ca primar, am un salariu de aproape 4.000 lei moldoveneşti, adică vreo mie de lei româneşti. Asta în condiţiile în care un primar de comună din România are câteva mii de lei salariu“, compară Snegur.

 

Europa, un ideal

Primarul din Parcova consideră că pentru basarabeni intrarea în Europa este similară cu unirea cu România: „De când partidul pe care îl reprezint (n.r. – Partidul Liberal Democrat din Moldova) a venit la guvernare, s-a dorit o deschidere spre Europa. În ultimul timp, s-au făcut multe greşeli şi atunci liderii europeni au devenit sceptici în ceea ce priveşte Republica Moldova. Singura noastră şansă este unirea cu România. Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european.

Viaţa în România nu este ideală, nu este ca în alte ţări europene. Dar, faţă de Republica Moldova, România este cel puţin cu 20 de ani înainte, asta în condiţiile în care, în urmă cu 15 ani, se trăia mai bine în Republica Moldova. Doar reunindu-ne cu România putem recupera din handicap. Aşa s-a întâmplat şi în Germania, unde după unificare Estul a reuşit să ajungă din urmă Vestul.”

 

Puşi să dea explicaţii

Chiar dacă de la Guvern sau de la Preşedinţie nu au fost reacţii pe tema unionistă lansată de Marcel Snegur, primarul şi consilierii au fost nevoiţi să dea declaraţie la poliţie după ce o persoană din Chişinău a depus plângere.

Am fost acuzaţi că am făcut un act neconstituţional şi că am profanat drapelul de stat“, explică Snegur.

Noi reprezentăm voinţa oamenilor din Parcova. Cred că toţi îşi doresc să trăiască mai bine, aşa cum văd că este viaţa în România. Cred că singura soluţie pentru noi, în momentul acesta, este unirea cu România. Suntem români şi e normal să ne dorim asta. Deschiderea Uniunii Europene faţă de România este alta şi atunci şi noi am fi priviţi altfel“, zice Ghenadi Carp, consilier local în Parcova. „Nu cred că am încălcat Constituţia pentru că am semnat acea declaraţie. Este ceea ce vrem şi simţim noi şi cred că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită“, spune Natalia Rotaru, un alt consilier local din Parcova.

La noi, la grădiniţă, am primit foarte mult ajutor din partea Guvernului României. Toate reparaţiile s-au făcut cu aceste fonduri. Suntem români şi mi se pare normal ca acest lucru să fie legiferat“, zice Adela Bologa, directorul grădiniţei „Andrieş“ din localitate.

 

Părerile sunt împărţite în sat

Snegur susţine că marea majoritate a locuitorilor comunei sunt români şi îşi doresc unirea. „La ultimul recensământ, 55% din populaţia comunei s-au declarat români şi vorbitori de limbă români. Ruşi sunt 0,01% şi ucraineni 1%. Restul s-au declarat moldoveni, care sunt sceptici sau indecişi“, zice edilul.

Nu de aceeaşi părere este directoarea Gimnaziului „Mircea Bologa“ din localitate, Tatiana Iachim. „Domnul primar nu a întrebat populaţia, a fost decizia dumnealui. Nu mi se pare normal cum a procedat. Republica Moldova este un stat independent şi nu cred că un primar de comună poate declara unirea, de la sine putere“, susţine Iachim. Şi alte cadre didactice se dezic de gestul primarului. „Ne-am dorit atâţia ani independenţa şi acum vrem unirea cu România? Nu mi se pare normal. Noi vorbim limba română, dar suntem moldoveni. Austriecii vorbesc limba germană, dar nu s-au unit cu Germania“, precizează Nadia Sofroni, profesoară de istorie.

Pentru mine, nume precum Lenin, Stalin sau Gorbaciov nu înseamnă nimic. Nu văd nimic bun făcut de aceşti foşti conducători. Au ştiut doar să folosească masele în interes propriu. La fel cum nici nume precum Plahotniuc sau Dodon nu spun nimic bun. Nu reprezintă idealurile mele. Dodon nu este preşedintele meu. A fost ales ilegal!“

Marcel Snegur, primar Parcova

Alte cinci comune au semnat declaraţia

Gestul făcut de Marcel Snegur le-a dat ideea şi altor edili să semneze, împreună cu consilierii locali, o declaraţie de unire cu România. Astfel, comunele Bardar, Ulmu şi Ruseştii Noi din raionul Ialoveni, Feşteliţa din raionul Ştefan Vodă şi Opaci, din raionul Căuşeni şi-au manifestat dorinţa unionistă.

Din 1990, am fost în avangarda manifestaţiilor naţionale. Am fost şi suntem români. Mulţi dintre locuitorii comunei au buletin românesc şi lucrează în România. Prin această declaraţie de unire noi am vrut să ne manifestăm apartenenţa la patria mamă. Sperăm ca şi alţi primari să ne urmeze exemplul şi să dăm start unirii. Am vrut să vadă lumea că Basarabia înseamnă România. Dacă s-a putut înfăptui unirea Germaniei, de ce nu am putea şi noi reface România Mare“, se întreabă Pavel Codreanu, primarul din Ruseştii Noi.

 

Declaraţii:

Salut iniţitiva acelor primari şi consilieri locali de a da declaraţii de unire cu Patria mamă. Sunt declaraţii simbolice, dar valoarea lor este mult mai mare. Dacă în urmă cu câţiva ani doar 5% din populaţia Republicii Moldova aveau intenţii unioniste, acum procentul depăşeşte 30%. Când declaraţiile vor fi făcute de câteva sute de comune, atunci e clar că politicienii trebuie să ia în seamă voinţa poporului. Mă aştept ca până la 1 decembrie să se atingă această cifră şi lumea să conştietizeze că doar prin unire cu România putem ieşi din mizerie.“

Maria Ciobanu (deputat PLDM)

Este o dovadă a faptului că cei mulţi se deşteaptă. Apartenenţa la poporul român îşi spune cuvântul. Dacă în 2010 doar 2% dintre cetăţeni se declarau români, în 2014 procentul a ajuns la 20%, iar cei vorbitori de limbă română – 40%. Despre o viitoare întregire a României îmi este greu să avansez o dată, dar acest lucru se vede“

Andrei Eşanu (istoric, scriitor, profesor)

Un primar le-a cerut oamenilor să nu mai iasă din case, de teama ursului. Şi nu este vorba de vreo localitate din zona de munte, ci de o comună aflată la şes, la mai puţin de 50 de kilometri de Capitală. Un urs a fost filmat ziua-n amiaza mare pe şoseaua principală din localitatea Corbii Mari. Animalul a trecut apoi în comuna învecinată, iar oamenii s-au apărat panicaţi cu pari şi cu lopeţi. Ministerul Mediului a emis deja un ordin pentru împuşcarea ursului, dar vânătorii încă nu l-au prins.

După ce au reclamat la 112 prezenţa ursului, sătenii din Ungureni au continuat să-l urmărească. L-au pierdut în crângul de la marginea comunei. Animalul a trecut râul şi a ajuns în gospodăriile din Odobeşti, comuna învecinată.

Localnică„Venea de aici, aşa: îîî, îîîî. Când mi-am aruncat ochii, toţi copiii mei au ieşit afară. Că au ieşit afară şi ei după mine. Aici era! În locul ăsta, aşa, aici. Am ieşit cu lopeţi, cu cazmele, cu un băţ în mână. S-a întors înapoi, a luat-o pe aici şi dus a fost.”

Alertaţi, vecinii, primarul, viceprimarul şi şeful de post au plecat în căutarea ursului.

Ion Vlad, viceprimar loc. Odobeşti, Dâmboviţa: „După ce a fugit de acolo, a intrat aici în porumbul ăsta cules. S-a ascuns acolo. Noi cu un tractor, cu lumini, am tot mers prin tot ăsta. De acolo a fugit în partea cealaltă, mai este un teren aici, tot aşa nelucrat şi crescut salcâmi pe el. Şi apoi a dispărut.”

La solicitarea prefecturii Dâmboviţa, Ministerul Mediului a emis aviz pentru împuşcarea animalului. Vânătorii nu au reuşit însă să-l prindă. Sătenii se tem. Iar primarul ţine localitatea în alertă.

„Fata mea îi e frică să mai iasă cu copiii la autobuz. Că iese la 6 şi ceva să ducă copilul la microbuz şi e urşi. Autorităţile să ia măsuri! Să ducă să-l păzească şi noaptea. Să vadă de unde iese, cum iese.”

„Trebuie autorităţile de la comună să ducă să ia măsuri. Să-l prindă. Să... Eu ştiu ce să mai zicem? Este pericol mare! Pentru că de, ne e frică!”

Nicolae Alecu, primar Odobeşti, Dâmboviţa: „Toată ziua am alergat după el. Peste 150 de kilograme, speriat, dezorientat, dar foarte şiret. Ne-a plimbat prin toată comuna cum a vrut el. Şi chiar am avut un incident: una dintre femeile bătrâne la o vârstă de 90 de ani a mers pe o parcelă de trifoi intravilan şi a trecut ursul pe lângă ea la 30 de metri maxim, da.”

Vânătorii continuă să caute ursul şi la această oră. Avizul de împuşcare emis de minister este valabil numai în perimetrul localităţilor Odobeşti şi Corbii Mari, la 50 de kilometri distanţă de Bucureşti.

PSD ia 70,7% din fondurile PNDL, liberalii doar 22%. Statistic, inechitatea e destul de mică. Cele mai mari sume – peste 40 de milioane de lei – intră în proiectele unei comune PSD. Aproape toate localitățile din Iași, cu excepția notabilă a municipiului reședință de județ, se regăsesc pe listă. Primarul din Miroslava, Dan Niță, acuză o lipsă majoră de respect față de comuna pe care o conduce: „Noi contribuim cu 7-10 milioane de euro la bugetul central, anual, și primim mărunțiș la schimb”.

 

Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a trimis, din pix, înainte de a fi lăsată fără drept de semnătură de către fostul premier Sorin Grindeanu, fonduri pentru 249 de proiecte din județul Iași cu finanțare prin programul PNDL  depuse pentru perioada 2015-2019. Valoarea totală a proiectelor finanțate din fondul național este de 647,8 milioane de lei.

 

PSD ia 70,7% din fondurile PNDL, liberalii doar 22%. Statistic, inechitatea e destul de mică. Cele mai mari sume – peste 40 de milioane de lei – intră în proiectele unei comune PSD. Aproape toate localitățile din Iași, cu excepția notabilă a municipiului reședință de județ, se regăsesc pe listă. Primarul din Miroslava, Dan Niță, acuză o lipsă majoră de respect față de comuna pe care o conduce: „Noi contribuim cu 7-10 milioane de euro la bugetul central, anual, și primim mărunțiș la schimb”.

 

Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a trimis, din pix, înainte de a fi lăsată fără drept de semnătură de către fostul premier Sorin Grindeanu, fonduri pentru 249 de proiecte din județul Iași cu finanțare prin programul PNDL  depuse pentru perioada 2015-2019. Valoarea totală a proiectelor finanțate din fondul național este de 647,8 milioane de lei.

 

Peste 10.000 de abonaţi din 13 localităţi din judeţul Vaslui nu au curent electric, după ce furtuna a pus la pământ mai mulţi stâlpi de înaltă tensiune.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top