Un proiect al Ministerul Justiţiei, privind posibilitatea despăgubirii băneşti a foştilor deţinuţi care şi-au executat pedeapsa în condiţii improprii, le-a dat deja idei unora dintre aceştia. Un ieşean care a fost încarcerat în Penitenciarul Botoşani solicită 8 euro pe zi daune pentru 444 de zile petrecute după gratii.

Nici n-a fost adoptat încă proiectul de lege al Ministerului Justiţiei care vizează acordarea unor despăgubiri între 5 şi 8 euro pe zi foştilor deţinuţi care au executat pedeapsa în condiţii necorespunzătoare şi nu au profitat de legea recursului compensatoriu, că unii dintre posibilii „beneficiari” se şi îmbulzesc să dea lovitura. 

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

„Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

Criterii pentru permisie

„Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

„Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

Criterii pentru permisie

„Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

Postările „Ţiganul nostru mult iubit” şi „Ea e dracu!” i-ar putea lăsa pe doi tineri fără 10.000 de lei. Judecătoria Iaşi i-a obligat să plătească daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport. Scandalul din Popricani ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Scandalul din comuna de lângă Iaşi a început în luna februarie 2016, când mai multe persoane au postat pe grupul de pe Facebook „Eşti din Popricani dacă...” comentarii la adresa Marianei şi a lui Constantin Dinte, administratorii SC Micedu Company. Firma, care efectuează transport de persoane pe ruta Iaşi-Popricani, ar fi mărit în acea perioadă preţul la abonamente, ceea ce a dus şi la proteste ale localnicilor în faţa Primăriei. Trei dintre persoanele care şi-ar fi spus „of-ul” pe grupul de pe pagina de socializare au fost date în judecată, ulterior, de familia Dinte, care a cerut despăgubiri morale de 100.000 de lei, retragerea comentariilor şi publicarea de către pârâţi a dispozitivului hotărârii într-un ziar local.

Comentarii defăimătoare

Reclamanţii s-au plâns judecătorilor că Emilian Oprea, moderator al grupului, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii acestora într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Ilie Spînu a fost reclamat că s-ar fi referit la patronul Micedu folosind sintagma „ca de la escroc la escroc”.

„Reclamanţii arată că aceste comentarii denigratoare, captările neautorizate de fotografii personale, atribuirea unor fotografii trucate în mod insultător aduc atingere dreptului lor la imagine şi fac parte dintr-o campanie de defăimare care a continuat şi în presa locală (…)”, se arată în hotărârea Judecătoriei Iaşi, prima instanţă care a judecat acest caz.

„Daune prea mari”

Oprea a motivat în faţa instanţei că şi-a spus părerea cu privire la scumpirea abonamentului de transport de către Micedu Company, a invocat libertatea de exprimare şi faptul că reclamanţii nu au dovedit că li s-a creat un prejudiciu. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş a recunoscut că ea a postat poza şi comentariul, dar a arătat că daunele solicitate de familia Dinte sunt nejustificat de mari.

Judecătoria Iaşi a decis ca Oprea şi Caracaş să le plătească soţilor Dinte câte 5.000 de lei daune morale şi să retracteze de pe grupul de Facebook „Eşti din Popricani dacă....” comentariile făcute la adresa reclamanţilor. Postările au fost şterse între timp.

Judecătorul a motivat că fotografiile şi comentariile postate de cei doi tineri nu privesc „interesul general al comunităţii din Popricani”, iar demnitatea celor doi patroni a fost afectată. „Comentariile şi pozele publicate de cǎtre pârâţi au putut fi vizualizate de membri grupului şi au dat naştere, la rândul lor, altor comentarii din partea acestora. Astfel, o mare parte dintre clienţii societǎţii administrate de cǎtre reclamanţi au vǎzut publicaţiile pârâţilor, precum şi angajaţii societăţii administrate de reclamanţi, aspect ce reiese din declaraţia martorului C.D. A fost afectată astfel atât demnitatea reclamanţilor faţă de membrii comunităţii în care trăiesc, cât şi faţă de proprii angajaţi”, se arată în motivarea Judecătoriei.

Judecător: „Trebuia să cenzureze comentariile”

Instanţa a considerat că în fotografia postată de Emilian Oprea nu apare Constantin Dinte, totuşi „a fost prezentatǎ ca înfǎţişându-l pe acesta într-o manierǎ denigratoare”, iar Caracaş a folosit, fără acordul reclamanţilor, imaginea copilului lor minor, „însoţită de un comentariu injurios la adresa mamei lui”. Mai mult, în calitate de administrator, Oprea ar fi avut obligaţia să cenzureze comentariile rasiste şi să nu contribuie „prin publicarea unor astfel de comentarii la cauzarea unui prejudiciu moral reclamanţilor”

„Prin conţinutul comentariilor jignitoare formulate la adresa reclamanţilor, prin fotografiile publicate, pârâţii au depăşit limitele libertăţii de exprimare şi au încǎlcat dreptul la viaţǎ privatǎ al reclamanţilor”, a concluzionat instanţa.

Magistraţii au respins însă acţiunea cu privire la Ilie Spînu, pentru că nu a fost dovedit faptul că un comentariu făcut de acesta l-ar fi vizat pe patronul Micedu Company.

Procesul urmează să fie reluat la Tribunalul Iaşi, după ce decizia Judecătoriei a fost atacată de ambele părţi. „Am contestat decizia instanţei. Am cerut daune”, a spus Constantin Dinte, contactat de REPORTER DE IAŞI. Oprea nu a putut fi contactat.

Facebook a ajuns în atenţia Curţii Supreme din România

Pagina de Facebook, spaţiu public

Potrivit unei hotărâri din 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profilul personal de Facebook constituie spaţiu public şi nu privat, chiar dacă este accesibil unui număr restrâns de persoane. Hotărârea a fost dată într-un dosar în care un fost director din Prefectura Mureş a contestat sancţiunea de 1.000 de lei primită de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru o postare făcută pe pagina sa personală de pe contul său de socializare. Anterior, în ianuarie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureş luase aceeaşi decizie. „Reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică. Profilul său personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putând distribui informaţiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunoştea", se arăta în decizia pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a fost ulterior contestată, fără succes, de fostul director.

„Având în vedere că este un proces pe rol, nefinalizat, nu doresc să comentez în acest moment”

Magdalena Caracaş

Postările „Ţiganul nostru mult iubit” şi „Ea e dracu!” i-ar putea lăsa pe doi tineri fără 10.000 de lei. Judecătoria Iaşi i-a obligat să plătească daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport. Scandalul din Popricani ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Scandalul din comuna de lângă Iaşi a început în luna februarie 2016, când mai multe persoane au postat pe grupul de pe Facebook „Eşti din Popricani dacă...” comentarii la adresa Marianei şi a lui Constantin Dinte, administratorii SC Micedu Company. Firma, care efectuează transport de persoane pe ruta Iaşi-Popricani, ar fi mărit în acea perioadă preţul la abonamente, ceea ce a dus şi la proteste ale localnicilor în faţa Primăriei. Trei dintre persoanele care şi-ar fi spus „of-ul” pe grupul de pe pagina de socializare au fost date în judecată, ulterior, de familia Dinte, care a cerut despăgubiri morale de 100.000 de lei, retragerea comentariilor şi publicarea de către pârâţi a dispozitivului hotărârii într-un ziar local.

Comentarii defăimătoare

Reclamanţii s-au plâns judecătorilor că Emilian Oprea, moderator al grupului, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii acestora într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Ilie Spînu a fost reclamat că s-ar fi referit la patronul Micedu folosind sintagma „ca de la escroc la escroc”.

„Reclamanţii arată că aceste comentarii denigratoare, captările neautorizate de fotografii personale, atribuirea unor fotografii trucate în mod insultător aduc atingere dreptului lor la imagine şi fac parte dintr-o campanie de defăimare care a continuat şi în presa locală (…)”, se arată în hotărârea Judecătoriei Iaşi, prima instanţă care a judecat acest caz.

„Daune prea mari”

Oprea a motivat în faţa instanţei că şi-a spus părerea cu privire la scumpirea abonamentului de transport de către Micedu Company, a invocat libertatea de exprimare şi faptul că reclamanţii nu au dovedit că li s-a creat un prejudiciu. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş a recunoscut că ea a postat poza şi comentariul, dar a arătat că daunele solicitate de familia Dinte sunt nejustificat de mari.

Judecătoria Iaşi a decis ca Oprea şi Caracaş să le plătească soţilor Dinte câte 5.000 de lei daune morale şi să retracteze de pe grupul de Facebook „Eşti din Popricani dacă....” comentariile făcute la adresa reclamanţilor. Postările au fost şterse între timp.

Judecătorul a motivat că fotografiile şi comentariile postate de cei doi tineri nu privesc „interesul general al comunităţii din Popricani”, iar demnitatea celor doi patroni a fost afectată. „Comentariile şi pozele publicate de cǎtre pârâţi au putut fi vizualizate de membri grupului şi au dat naştere, la rândul lor, altor comentarii din partea acestora. Astfel, o mare parte dintre clienţii societǎţii administrate de cǎtre reclamanţi au vǎzut publicaţiile pârâţilor, precum şi angajaţii societăţii administrate de reclamanţi, aspect ce reiese din declaraţia martorului C.D. A fost afectată astfel atât demnitatea reclamanţilor faţă de membrii comunităţii în care trăiesc, cât şi faţă de proprii angajaţi”, se arată în motivarea Judecătoriei.

Judecător: „Trebuia să cenzureze comentariile”

Instanţa a considerat că în fotografia postată de Emilian Oprea nu apare Constantin Dinte, totuşi „a fost prezentatǎ ca înfǎţişându-l pe acesta într-o manierǎ denigratoare”, iar Caracaş a folosit, fără acordul reclamanţilor, imaginea copilului lor minor, „însoţită de un comentariu injurios la adresa mamei lui”. Mai mult, în calitate de administrator, Oprea ar fi avut obligaţia să cenzureze comentariile rasiste şi să nu contribuie „prin publicarea unor astfel de comentarii la cauzarea unui prejudiciu moral reclamanţilor”

„Prin conţinutul comentariilor jignitoare formulate la adresa reclamanţilor, prin fotografiile publicate, pârâţii au depăşit limitele libertăţii de exprimare şi au încǎlcat dreptul la viaţǎ privatǎ al reclamanţilor”, a concluzionat instanţa.

Magistraţii au respins însă acţiunea cu privire la Ilie Spînu, pentru că nu a fost dovedit faptul că un comentariu făcut de acesta l-ar fi vizat pe patronul Micedu Company.

Procesul urmează să fie reluat la Tribunalul Iaşi, după ce decizia Judecătoriei a fost atacată de ambele părţi. „Am contestat decizia instanţei. Am cerut daune”, a spus Constantin Dinte, contactat de REPORTER DE IAŞI. Oprea nu a putut fi contactat.

Facebook a ajuns în atenţia Curţii Supreme din România

Pagina de Facebook, spaţiu public

Potrivit unei hotărâri din 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profilul personal de Facebook constituie spaţiu public şi nu privat, chiar dacă este accesibil unui număr restrâns de persoane. Hotărârea a fost dată într-un dosar în care un fost director din Prefectura Mureş a contestat sancţiunea de 1.000 de lei primită de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru o postare făcută pe pagina sa personală de pe contul său de socializare. Anterior, în ianuarie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureş luase aceeaşi decizie. „Reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică. Profilul său personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putând distribui informaţiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunoştea", se arăta în decizia pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a fost ulterior contestată, fără succes, de fostul director.

„Având în vedere că este un proces pe rol, nefinalizat, nu doresc să comentez în acest moment”

Magdalena Caracaş

Cheia succesului: judecătorul, bombardat cu acte de la consultaţiile psihologului. Decizie surprinzătoare a magistraţilor de la Judecătorie. Au decis că o femeie trebuie să primească daune morale de 400.000 de lei în urma unui accident în care a avut un picior rupt. În majoritatea cazurilor de acest gen, sumele acordate victimelor sunt, în medie, de 10 ori mai mici.   

O femeie a obţinut despăgubiri însemnate din partea instanţei de judecată, în urma unui accident rutier. Magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi au hotărât ca Magdalena Ghiţă să obţină de la Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA aproape 100.000 de euro.

Cheia succesului: judecătorul, bombardat cu acte de la consultaţiile psihologului. Decizie surprinzătoare a magistraţilor de la Judecătorie. Au decis că o femeie trebuie să primească daune morale de 400.000 de lei în urma unui accident în care a avut un picior rupt. În majoritatea cazurilor de acest gen, sumele acordate victimelor sunt, în medie, de 10 ori mai mici.   

O femeie a obţinut despăgubiri însemnate din partea instanţei de judecată, în urma unui accident rutier. Magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi au hotărât ca Magdalena Ghiţă să obţină de la Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA aproape 100.000 de euro.

Aproape 6.400 de lei: suma ce mai mare achitată de municipalitate pentru un autovehicul stricat. Municipalitatea are pe rol zeci de procese în care i se impută plata reparaţiilor necesare maşinilor care se strică în gropile din municipiul Iaşi. Despăgubirile rezultate din dosarele încheiate în perioada recentă se ridică la circa 20.000 de lei. Asfaltatorul Primăriei susţine că numărul proceselor a scăzut după ce au fost modernizate multe străzi din oraş.

Anual, Primăria Iaşi pierde zeci de procese cu firmele de asigurări, motivul fiind dat de gropile din carosabil. Citadin, societatea de asfaltări a Primăriei, este prinsă la mijloc şi strânsă cu uşa de către municipalitate să îşi asume o parte din vină, în calitate de chemat în garanţie. Procesele pot dura şi până la 5 ani de zile, media soluţiilor nefavorabile Primăriei fiind net superioară celor câştigate.

Aproape 6.400 de lei: suma ce mai mare achitată de municipalitate pentru un autovehicul stricat. Municipalitatea are pe rol zeci de procese în care i se impută plata reparaţiilor necesare maşinilor care se strică în gropile din municipiul Iaşi. Despăgubirile rezultate din dosarele încheiate în perioada recentă se ridică la circa 20.000 de lei. Asfaltatorul Primăriei susţine că numărul proceselor a scăzut după ce au fost modernizate multe străzi din oraş.

Anual, Primăria Iaşi pierde zeci de procese cu firmele de asigurări, motivul fiind dat de gropile din carosabil. Citadin, societatea de asfaltări a Primăriei, este prinsă la mijloc şi strânsă cu uşa de către municipalitate să îşi asume o parte din vină, în calitate de chemat în garanţie. Procesele pot dura şi până la 5 ani de zile, media soluţiilor nefavorabile Primăriei fiind net superioară celor câştigate.

Păhărelul de palincă băut de Romeo Olteanu pe 10 august 2014 încă îi scoate bani din buzunar. Pe actualul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean îl urmăresc păcatele trecutului. Prefectura îi cere toți banii pe care instituţia i-a plătit pentru reparaţiile maşinii de serviciu boţite de Romeo Olteanu în 2014, pe vremea când era prefect.     

Romeo Olteanu contestă la tribunal Ordinul numărul 257 din 2017 al prefectului Marian Şerbescu prin care este obligat să plătească Instituţiei Prefecturii suma de 17.846,01 lei.