Sambata, 18 11 2017

Partidul Naţional Liberal îi solicită primarului Mihai Chirica să rezilieze contractul dintre Consiliul Local al Municipiului Iaşi Iaşi şi S.C. Delta Press Investment S.R.L. din data de 01.07.2005 ce are ca obiect realizarea unui sediu de firmă şi spaţii de cazare tip pensiune pe terenul în suprafaţă de 1.351 mp situat în Iaşi, strada Sărăriei, nr. 202, proprietatea Municipiului Iaşi. Considerăm că acest lucru este o obligaţie legală şi morală. Acest contract este păgubos pentru oraş. Practic, pe baza acestui contract, Primăria vine într-o asociere cu un teren care valorează aprox. 1 mil. euro, iar cei care l-au primit ar trebui să facă o investiţie de 900.000 euro constând în construirea unei pensiuni şi a unui centru de afaceri, plătind Primăriei doar  4000 euro pe an sau 10% din profit.

Acest lucru înseamnă că Primăria şi-ar amortiza valoarea terenului în 250 ani.

“Este foarte important de precizat că primarul Chirica are toate argumentele juridice să solicite rezilierea contractului pentru că, după momentul când Primăria a eliberat cartea funciară, adică în 20.09.2009, S.C. Delta Press Investement S.R.L. trebuia să înceapă realizarea obiectivului de investiţii. Acest lucru nu s-a întâmplat timp de 8 ani. Dacă acest contract nu va fi reziliat, se va produce un prejudiciu imens la bugetul Iaşului. În contractul iniţial, terenul fusese evaluat la 75 de euro/mp, or acum valoarează peste 700 de euro/mp. Mai mult, vedem că firma care a prelaut concesiunea terenului nu respectă obiectivele declarate în contractul din 2005. În contract scrie că se vor face spaţii de cazare (pensiune) si sediu firmă. În acest moment, firma care a preluat concesiunea anunţă că face blocuri. Aşadar, avem toate elementele unei fraude masive, pe spinarea ieşenilor: un bun al oraşului înstrăinat pe nimic, un contract extrem de dezavantajos pentru Primărie şi, colac peste pupăză, nici măcar prevederile iniţiale ale contractului nu se respectă”, a spus Marius Bodea, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Iaşi.

Totodată, Partidul Naţional Liberal dezavuează faptul că Primăria Municipiului Iaşi s-a asociat cu o firmă nesolvabilă, cu o cifră de afaceri mai mică decât datoriile, a cărui obiect de activitate nu este specific activităţilor HORECA, adică activităţile care fac obiectul contractului de asociere în participaţiune cu Primăria Municipiului Iaşi.

“Câte dintre firmele din Iaşi cu o cifră de afaceri de 1.2 mil. lei şi cu datorii de 2.1 mil. lei pot lua un teren al municipalităţii, în cea mai bună zonă a Iaşului, estimat la 1 mil. euro? Practic, prin acest contract, Primăria Iaşi nu a urmărit atragerea unei  persoane juridice private în scopul realizării unor obiective de interes public, ci doar a răspuns  nevoilor unui agent economic privat. Este un contract cu dedicaţie, prin care primarul Chirica înceacă să îşi cumpere un ciomag de presă pentru a-şi ponegri adversarii politici”, a spus Marius Bodea, preşesintele PNL Municipiul Iaşi.

S.C. Delta Press S.R.L. avea datorii in:

2008 - 3 326 461 lei

2007 - 3 160 982 lei

2006 - 2 531 450 lei

2005 - 2 107 239 lei

 

Partidul Naţional Liberal îi solicită primarului Chirica să rezilieze acest contract pentru că, altfel, încurajează o formă făţişă de evaziune, în condiţiile în care acţionarii S.C. Delta Press Investment S.R.L. au băgat firma în insolvenţă, cu datorii de aprox. 3 mil. lei, după ce, în prealabil, au transferat concesiunea terenului aflat în proprietatea Primăriei Municipiului Iaşi către altă firmă controlată tot de aceeaşi acţionari, Global Impex Distribution. Acest lucru s-a petrecut fără acceptul celeilalte părţi, Primăria, care ar fi avut nevoie de votul Consiliului Local.

„Faptul că Primăria face contracte oneroase cu firme care sunt băgate în insolvenţă, care prejudiciază statul, ar trebui să dea de gândit oricăuim om de bună-credinţă. În această speţă, avem malversaţiuni clare ca lumina zilei. Firma care ia aproape pe nimic un teren de la Primărie în valoare de 1 mil. euro este băgată în insolvenţă, cu datorii către stat şi alţi furnizori în valoare de 3 mil. lei, iar cesiunea terenului este transferată către altă firmă, care are fix aceiaşi administratori şi acţionari. Este un comportament mafiot şi e trist că e validat de Primăria Iaşi”, a mai spus Marius Bodea.

 Partidul Naţional Liberal respinge minciuna primarului Chirca şi a celor care au primit, pe nimic, terenul municipalităţii de pe Sărărie 2020, cum că există o hotărâre judecătoarească definitivă şi irevocabilă prin care acest contract trebuie dus la bun-sfârşit.

Aşa cum reiese din hotărârea definitivă şi irevocabilă, procesul intentat de către Primărie a fost unul de faţadă. Apărătorul Primăriei a lipsit, iar în lipsa unei susţineri nu se pot aduce argumente noi pentru rezilierea contractului. Totodată, din cuprinsul hotărârii reiese fără echivoc că acţiunea a fost introdusă prematur. A fost o acţiune superficială pentru că Primăria, la acea dată, nu îndeplinise o obligaţie din contract, şi anume introducerea în cartea funciară a terenului.

„Imediat după emiterea cărţii funciare de către Primăria Municipiului Iaşi, lucru care s-a intamplat 20.01.2009, Delta Press era obligată să înceapă construcţia. De la acel moment (cind a fost introdus terenul în cartea funciară), de la data emiterii actului, Delta Press era oligată să execute contractul. Au trecut 8 ani de zile în care partea nu şi-a făcut datoria, terenul statului rămând captiv unei înţelegeri păguboase. Primăria avea datoria an de an să introducă rezilierea contractului. Contractul respectiv putea fi reziliat  unilateral de catre cei de la Primarie in conditiile in care una dintre parti nu-si achita obligatiile  contractuale. Mihai Chirica trebuia să introducă o acțiune de anulare a contractului de asociere in participațiune, nu să continue seria de ilegalități prin aprobarea PUZ-ului în CL şi semnarea autorizaţiei de construcţiei. Terenul nu e al lui Chirica, ci al tuturor ieșenilor. Responsabilitatea liderilor este de a servi interesul ieșenilor și nu de a salva financiar un patron de presă controversat”, a declarat Marius Bodea.

Considerăm că alegerea primarului Chirica, prin finalizarea acestui contract, arată că este continuatorul efectiv al lui Gheorghe Nichita, în condiţiile în care contractele au rămas aceleasi, partenerii de afaceri au ramas aceiaşi, operele incepute sunt duse pana la sfarsit.

Oricât s-ar ascunde, primarul Chirica comite cu mâna lui un prejudiciu Iaşului dacă nu va rezilia acest contract si va trebui să răspundă pentru acest lucru. Este clar ca lumina zilei: nu poţi să îi dai unei firme un teren de 1 milion de euro si sa te alegi cu 4.000 de euro pe an, asa cum este acum contractul. Este revoltător ca cei 300.000 de ieseni să primească 4.000 de euro din această asa-zisă afacere, iar singurul patron de presă condamnat pentru şantaj, Ghiocel Asimionesei, 1 milion de euro. Pentru asa decizie exista un brat al legii”, a mai spus Marius Bodea.

Partidul Național Liberal îi solicită primarului Chirica să inițieze o hotătâre de Consiliu Local prin care deliberativul ieșean să se constituie o parte civilă în procesul pe care Primăria trebuie să îl intenteze S.C. Delta Press S.R.L. Totodată, îi solicităm primarului Chirica să utilizeze calea extraordinară de atac pentru a remedia eroarea judiciară a instanței instanței din 2011 cu privire la acest contract de concesiune.

”Pentru participanţii principali sau subiecţii procesului există posibilitatea căilor de atac extraordinare pentru a se înlătura greşelile cuprinse într-o hotărâre, greşeli care pot fi din cauza părţilor care nu au informat corect pe judecători ori nu s-au apărat în bune condiţii. Primarul Chirica, dacă servește intereselor ieșenilor, poate folosi această cale de atac pentru că firma care a primit terenul l-a cedat către altă firmă fără să notifice Primăria și fără să înregistreze transferul în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. Totodată, potrivit legii insolvenței 85/2006, la data care se declară procedura de insolvență de către judecătorul sindic, responsabilitarea firmei o preia administratorul judiciar. Ori în procesul Delta Press, care era în procedură de insolvență, cu Primăria nu apare administratorul judiciar, ceea ce arată că judecătorul care a analizat speța nu a fost informat asupra situației firmei. Dacă domnul primar Chirica nu va folosi calea de atac extraordinară, vom întreprinde noi toate demersurile pentru ca ieșenii să nu fie fraieriți”, a mai spus Marius Bodea, Preșdintele Biroului Politic Local al PNL Iași.

 Contract asociere

 

 

Date introducere carte funciara

 

Situatie economica Delta Press

 

Partidul Naţional Liberal îi solicită primarului Mihai Chirica să rezilieze contractul dintre Consiliul Local al Municipiului Iaşi Iaşi şi S.C. Delta Press Investment S.R.L. din data de 01.07.2005 ce are ca obiect realizarea unui sediu de firmă şi spaţii de cazare tip pensiune pe terenul în suprafaţă de 1.351 mp situat în Iaşi, strada Sărăriei, nr. 202, proprietatea Municipiului Iaşi. Considerăm că acest lucru este o obligaţie legală şi morală. Acest contract este păgubos pentru oraş. Practic, pe baza acestui contract, Primăria vine într-o asociere cu un teren care valorează aprox. 1 mil. euro, iar cei care l-au primit ar trebui să facă o investiţie de 900.000 euro constând în construirea unei pensiuni şi a unui centru de afaceri, plătind Primăriei doar  4000 euro pe an sau 10% din profit.

Acest lucru înseamnă că Primăria şi-ar amortiza valoarea terenului în 250 ani.

“Este foarte important de precizat că primarul Chirica are toate argumentele juridice să solicite rezilierea contractului pentru că, după momentul când Primăria a eliberat cartea funciară, adică în 20.09.2009, S.C. Delta Press Investement S.R.L. trebuia să înceapă realizarea obiectivului de investiţii. Acest lucru nu s-a întâmplat timp de 8 ani. Dacă acest contract nu va fi reziliat, se va produce un prejudiciu imens la bugetul Iaşului. În contractul iniţial, terenul fusese evaluat la 75 de euro/mp, or acum valoarează peste 700 de euro/mp. Mai mult, vedem că firma care a prelaut concesiunea terenului nu respectă obiectivele declarate în contractul din 2005. În contract scrie că se vor face spaţii de cazare (pensiune) si sediu firmă. În acest moment, firma care a preluat concesiunea anunţă că face blocuri. Aşadar, avem toate elementele unei fraude masive, pe spinarea ieşenilor: un bun al oraşului înstrăinat pe nimic, un contract extrem de dezavantajos pentru Primărie şi, colac peste pupăză, nici măcar prevederile iniţiale ale contractului nu se respectă”, a spus Marius Bodea, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Iaşi.

Totodată, Partidul Naţional Liberal dezavuează faptul că Primăria Municipiului Iaşi s-a asociat cu o firmă nesolvabilă, cu o cifră de afaceri mai mică decât datoriile, a cărui obiect de activitate nu este specific activităţilor HORECA, adică activităţile care fac obiectul contractului de asociere în participaţiune cu Primăria Municipiului Iaşi.

“Câte dintre firmele din Iaşi cu o cifră de afaceri de 1.2 mil. lei şi cu datorii de 2.1 mil. lei pot lua un teren al municipalităţii, în cea mai bună zonă a Iaşului, estimat la 1 mil. euro? Practic, prin acest contract, Primăria Iaşi nu a urmărit atragerea unei  persoane juridice private în scopul realizării unor obiective de interes public, ci doar a răspuns  nevoilor unui agent economic privat. Este un contract cu dedicaţie, prin care primarul Chirica înceacă să îşi cumpere un ciomag de presă pentru a-şi ponegri adversarii politici”, a spus Marius Bodea, preşesintele PNL Municipiul Iaşi.

S.C. Delta Press S.R.L. avea datorii in:

2008 - 3 326 461 lei

2007 - 3 160 982 lei

2006 - 2 531 450 lei

2005 - 2 107 239 lei

 

Partidul Naţional Liberal îi solicită primarului Chirica să rezilieze acest contract pentru că, altfel, încurajează o formă făţişă de evaziune, în condiţiile în care acţionarii S.C. Delta Press Investment S.R.L. au băgat firma în insolvenţă, cu datorii de aprox. 3 mil. lei, după ce, în prealabil, au transferat concesiunea terenului aflat în proprietatea Primăriei Municipiului Iaşi către altă firmă controlată tot de aceeaşi acţionari, Global Impex Distribution. Acest lucru s-a petrecut fără acceptul celeilalte părţi, Primăria, care ar fi avut nevoie de votul Consiliului Local.

„Faptul că Primăria face contracte oneroase cu firme care sunt băgate în insolvenţă, care prejudiciază statul, ar trebui să dea de gândit oricăuim om de bună-credinţă. În această speţă, avem malversaţiuni clare ca lumina zilei. Firma care ia aproape pe nimic un teren de la Primărie în valoare de 1 mil. euro este băgată în insolvenţă, cu datorii către stat şi alţi furnizori în valoare de 3 mil. lei, iar cesiunea terenului este transferată către altă firmă, care are fix aceiaşi administratori şi acţionari. Este un comportament mafiot şi e trist că e validat de Primăria Iaşi”, a mai spus Marius Bodea.

 Partidul Naţional Liberal respinge minciuna primarului Chirca şi a celor care au primit, pe nimic, terenul municipalităţii de pe Sărărie 2020, cum că există o hotărâre judecătoarească definitivă şi irevocabilă prin care acest contract trebuie dus la bun-sfârşit.

Aşa cum reiese din hotărârea definitivă şi irevocabilă, procesul intentat de către Primărie a fost unul de faţadă. Apărătorul Primăriei a lipsit, iar în lipsa unei susţineri nu se pot aduce argumente noi pentru rezilierea contractului. Totodată, din cuprinsul hotărârii reiese fără echivoc că acţiunea a fost introdusă prematur. A fost o acţiune superficială pentru că Primăria, la acea dată, nu îndeplinise o obligaţie din contract, şi anume introducerea în cartea funciară a terenului.

„Imediat după emiterea cărţii funciare de către Primăria Municipiului Iaşi, lucru care s-a intamplat 20.01.2009, Delta Press era obligată să înceapă construcţia. De la acel moment (cind a fost introdus terenul în cartea funciară), de la data emiterii actului, Delta Press era oligată să execute contractul. Au trecut 8 ani de zile în care partea nu şi-a făcut datoria, terenul statului rămând captiv unei înţelegeri păguboase. Primăria avea datoria an de an să introducă rezilierea contractului. Contractul respectiv putea fi reziliat  unilateral de catre cei de la Primarie in conditiile in care una dintre parti nu-si achita obligatiile  contractuale. Mihai Chirica trebuia să introducă o acțiune de anulare a contractului de asociere in participațiune, nu să continue seria de ilegalități prin aprobarea PUZ-ului în CL şi semnarea autorizaţiei de construcţiei. Terenul nu e al lui Chirica, ci al tuturor ieșenilor. Responsabilitatea liderilor este de a servi interesul ieșenilor și nu de a salva financiar un patron de presă controversat”, a declarat Marius Bodea.

Considerăm că alegerea primarului Chirica, prin finalizarea acestui contract, arată că este continuatorul efectiv al lui Gheorghe Nichita, în condiţiile în care contractele au rămas aceleasi, partenerii de afaceri au ramas aceiaşi, operele incepute sunt duse pana la sfarsit.

Oricât s-ar ascunde, primarul Chirica comite cu mâna lui un prejudiciu Iaşului dacă nu va rezilia acest contract si va trebui să răspundă pentru acest lucru. Este clar ca lumina zilei: nu poţi să îi dai unei firme un teren de 1 milion de euro si sa te alegi cu 4.000 de euro pe an, asa cum este acum contractul. Este revoltător ca cei 300.000 de ieseni să primească 4.000 de euro din această asa-zisă afacere, iar singurul patron de presă condamnat pentru şantaj, Ghiocel Asimionesei, 1 milion de euro. Pentru asa decizie exista un brat al legii”, a mai spus Marius Bodea.

Partidul Național Liberal îi solicită primarului Chirica să inițieze o hotătâre de Consiliu Local prin care deliberativul ieșean să se constituie o parte civilă în procesul pe care Primăria trebuie să îl intenteze S.C. Delta Press S.R.L. Totodată, îi solicităm primarului Chirica să utilizeze calea extraordinară de atac pentru a remedia eroarea judiciară a instanței instanței din 2011 cu privire la acest contract de concesiune.

”Pentru participanţii principali sau subiecţii procesului există posibilitatea căilor de atac extraordinare pentru a se înlătura greşelile cuprinse într-o hotărâre, greşeli care pot fi din cauza părţilor care nu au informat corect pe judecători ori nu s-au apărat în bune condiţii. Primarul Chirica, dacă servește intereselor ieșenilor, poate folosi această cale de atac pentru că firma care a primit terenul l-a cedat către altă firmă fără să notifice Primăria și fără să înregistreze transferul în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. Totodată, potrivit legii insolvenței 85/2006, la data care se declară procedura de insolvență de către judecătorul sindic, responsabilitarea firmei o preia administratorul judiciar. Ori în procesul Delta Press, care era în procedură de insolvență, cu Primăria nu apare administratorul judiciar, ceea ce arată că judecătorul care a analizat speța nu a fost informat asupra situației firmei. Dacă domnul primar Chirica nu va folosi calea de atac extraordinară, vom întreprinde noi toate demersurile pentru ca ieșenii să nu fie fraieriți”, a mai spus Marius Bodea, Preșdintele Biroului Politic Local al PNL Iași.

 Contract asociere

 

 

Date introducere carte funciara

 

Situatie economica Delta Press

 

Postările „Ţiganul nostru mult iubit” şi „Ea e dracu!” i-ar putea lăsa pe doi tineri fără 10.000 de lei. Judecătoria Iaşi i-a obligat să plătească daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport. Scandalul din Popricani ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Scandalul din comuna de lângă Iaşi a început în luna februarie 2016, când mai multe persoane au postat pe grupul de pe Facebook „Eşti din Popricani dacă...” comentarii la adresa Marianei şi a lui Constantin Dinte, administratorii SC Micedu Company. Firma, care efectuează transport de persoane pe ruta Iaşi-Popricani, ar fi mărit în acea perioadă preţul la abonamente, ceea ce a dus şi la proteste ale localnicilor în faţa Primăriei. Trei dintre persoanele care şi-ar fi spus „of-ul” pe grupul de pe pagina de socializare au fost date în judecată, ulterior, de familia Dinte, care a cerut despăgubiri morale de 100.000 de lei, retragerea comentariilor şi publicarea de către pârâţi a dispozitivului hotărârii într-un ziar local.

 

Comentarii defăimătoare

Reclamanţii s-au plâns judecătorilor că Emilian Oprea, moderator al grupului, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii acestora într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Ilie Spînu a fost reclamat că s-ar fi referit la patronul Micedu folosind sintagma „ca de la escroc la escroc”.

Reclamanţii arată că aceste comentarii denigratoare, captările neautorizate de fotografii personale, atribuirea unor fotografii trucate în mod insultător aduc atingere dreptului lor la imagine şi fac parte dintr-o campanie de defăimare care a continuat şi în presa locală (…)”, se arată în hotărârea Judecătoriei Iaşi, prima instanţă care a judecat acest caz.

 

Daune prea mari”

Oprea a motivat în faţa instanţei că şi-a spus părerea cu privire la scumpirea abonamentului de transport de către Micedu Company, a invocat libertatea de exprimare şi faptul că reclamanţii nu au dovedit că li s-a creat un prejudiciu. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş a recunoscut că ea a postat poza şi comentariul, dar a arătat că daunele solicitate de familia Dinte sunt nejustificat de mari.

Judecătoria Iaşi a decis ca Oprea şi Caracaş să le plătească soţilor Dinte câte 5.000 de lei daune morale şi să retracteze de pe grupul de Facebook „Eşti din Popricani dacă....” comentariile făcute la adresa reclamanţilor. Postările au fost şterse între timp.

Judecătorul a motivat că fotografiile şi comentariile postate de cei doi tineri nu privesc „interesul general al comunităţii din Popricani”, iar demnitatea celor doi patroni a fost afectată. „Comentariile şi pozele publicate de cǎtre pârâţi au putut fi vizualizate de membri grupului şi au dat naştere, la rândul lor, altor comentarii din partea acestora. Astfel, o mare parte dintre clienţii societǎţii administrate de cǎtre reclamanţi au vǎzut publicaţiile pârâţilor, precum şi angajaţii societăţii administrate de reclamanţi, aspect ce reiese din declaraţia martorului C.D. A fost afectată astfel atât demnitatea reclamanţilor faţă de membrii comunităţii în care trăiesc, cât şi faţă de proprii angajaţi”, se arată în motivarea Judecătoriei.

 

Judecător: „Trebuia să cenzureze comentariile”

Instanţa a considerat că în fotografia postată de Emilian Oprea nu apare Constantin Dinte, totuşi „a fost prezentatǎ ca înfǎţişându-l pe acesta într-o manierǎ denigratoare”, iar Caracaş a folosit, fără acordul reclamanţilor, imaginea copilului lor minor, „însoţită de un comentariu injurios la adresa mamei lui”. Mai mult, în calitate de administrator, Oprea ar fi avut obligaţia să cenzureze comentariile rasiste şi să nu contribuie „prin publicarea unor astfel de comentarii la cauzarea unui prejudiciu moral reclamanţilor”

Prin conţinutul comentariilor jignitoare formulate la adresa reclamanţilor, prin fotografiile publicate, pârâţii au depăşit limitele libertăţii de exprimare şi au încǎlcat dreptul la viaţǎ privatǎ al reclamanţilor”, a concluzionat instanţa.

Magistraţii au respins însă acţiunea cu privire la Ilie Spînu, pentru că nu a fost dovedit faptul că un comentariu făcut de acesta l-ar fi vizat pe patronul Micedu Company.

Procesul urmează să fie reluat la Tribunalul Iaşi, după ce decizia Judecătoriei a fost atacată de ambele părţi. „Am contestat decizia instanţei. Am cerut daune”, a spus Constantin Dinte, contactat de REPORTER DE IAŞI. Oprea nu a putut fi contactat.

Facebook a ajuns în atenţia Curţii Supreme din România

Pagina de Facebook, spaţiu public

Potrivit unei hotărâri din 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profilul personal de Facebook constituie spaţiu public şi nu privat, chiar dacă este accesibil unui număr restrâns de persoane. Hotărârea a fost dată într-un dosar în care un fost director din Prefectura Mureş a contestat sancţiunea de 1.000 de lei primită de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru o postare făcută pe pagina sa personală de pe contul său de socializare. Anterior, în ianuarie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureş luase aceeaşi decizie. „Reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică. Profilul său personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putând distribui informaţiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunoştea", se arăta în decizia pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a fost ulterior contestată, fără succes, de fostul director.

 

Având în vedere că este un proces pe rol, nefinalizat, nu doresc să comentez în acest moment”

Magdalena Caracaş

 

Postările „Ţiganul nostru mult iubit” şi „Ea e dracu!” i-ar putea lăsa pe doi tineri fără 10.000 de lei. Judecătoria Iaşi i-a obligat să plătească daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport. Scandalul din Popricani ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Scandalul din comuna de lângă Iaşi a început în luna februarie 2016, când mai multe persoane au postat pe grupul de pe Facebook „Eşti din Popricani dacă...” comentarii la adresa Marianei şi a lui Constantin Dinte, administratorii SC Micedu Company. Firma, care efectuează transport de persoane pe ruta Iaşi-Popricani, ar fi mărit în acea perioadă preţul la abonamente, ceea ce a dus şi la proteste ale localnicilor în faţa Primăriei. Trei dintre persoanele care şi-ar fi spus „of-ul” pe grupul de pe pagina de socializare au fost date în judecată, ulterior, de familia Dinte, care a cerut despăgubiri morale de 100.000 de lei, retragerea comentariilor şi publicarea de către pârâţi a dispozitivului hotărârii într-un ziar local.

 

Comentarii defăimătoare

Reclamanţii s-au plâns judecătorilor că Emilian Oprea, moderator al grupului, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii acestora într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Ilie Spînu a fost reclamat că s-ar fi referit la patronul Micedu folosind sintagma „ca de la escroc la escroc”.

Reclamanţii arată că aceste comentarii denigratoare, captările neautorizate de fotografii personale, atribuirea unor fotografii trucate în mod insultător aduc atingere dreptului lor la imagine şi fac parte dintr-o campanie de defăimare care a continuat şi în presa locală (…)”, se arată în hotărârea Judecătoriei Iaşi, prima instanţă care a judecat acest caz.

 

Daune prea mari”

Oprea a motivat în faţa instanţei că şi-a spus părerea cu privire la scumpirea abonamentului de transport de către Micedu Company, a invocat libertatea de exprimare şi faptul că reclamanţii nu au dovedit că li s-a creat un prejudiciu. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş a recunoscut că ea a postat poza şi comentariul, dar a arătat că daunele solicitate de familia Dinte sunt nejustificat de mari.

Judecătoria Iaşi a decis ca Oprea şi Caracaş să le plătească soţilor Dinte câte 5.000 de lei daune morale şi să retracteze de pe grupul de Facebook „Eşti din Popricani dacă....” comentariile făcute la adresa reclamanţilor. Postările au fost şterse între timp.

Judecătorul a motivat că fotografiile şi comentariile postate de cei doi tineri nu privesc „interesul general al comunităţii din Popricani”, iar demnitatea celor doi patroni a fost afectată. „Comentariile şi pozele publicate de cǎtre pârâţi au putut fi vizualizate de membri grupului şi au dat naştere, la rândul lor, altor comentarii din partea acestora. Astfel, o mare parte dintre clienţii societǎţii administrate de cǎtre reclamanţi au vǎzut publicaţiile pârâţilor, precum şi angajaţii societăţii administrate de reclamanţi, aspect ce reiese din declaraţia martorului C.D. A fost afectată astfel atât demnitatea reclamanţilor faţă de membrii comunităţii în care trăiesc, cât şi faţă de proprii angajaţi”, se arată în motivarea Judecătoriei.

 

Judecător: „Trebuia să cenzureze comentariile”

Instanţa a considerat că în fotografia postată de Emilian Oprea nu apare Constantin Dinte, totuşi „a fost prezentatǎ ca înfǎţişându-l pe acesta într-o manierǎ denigratoare”, iar Caracaş a folosit, fără acordul reclamanţilor, imaginea copilului lor minor, „însoţită de un comentariu injurios la adresa mamei lui”. Mai mult, în calitate de administrator, Oprea ar fi avut obligaţia să cenzureze comentariile rasiste şi să nu contribuie „prin publicarea unor astfel de comentarii la cauzarea unui prejudiciu moral reclamanţilor”

Prin conţinutul comentariilor jignitoare formulate la adresa reclamanţilor, prin fotografiile publicate, pârâţii au depăşit limitele libertăţii de exprimare şi au încǎlcat dreptul la viaţǎ privatǎ al reclamanţilor”, a concluzionat instanţa.

Magistraţii au respins însă acţiunea cu privire la Ilie Spînu, pentru că nu a fost dovedit faptul că un comentariu făcut de acesta l-ar fi vizat pe patronul Micedu Company.

Procesul urmează să fie reluat la Tribunalul Iaşi, după ce decizia Judecătoriei a fost atacată de ambele părţi. „Am contestat decizia instanţei. Am cerut daune”, a spus Constantin Dinte, contactat de REPORTER DE IAŞI. Oprea nu a putut fi contactat.

Facebook a ajuns în atenţia Curţii Supreme din România

Pagina de Facebook, spaţiu public

Potrivit unei hotărâri din 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profilul personal de Facebook constituie spaţiu public şi nu privat, chiar dacă este accesibil unui număr restrâns de persoane. Hotărârea a fost dată într-un dosar în care un fost director din Prefectura Mureş a contestat sancţiunea de 1.000 de lei primită de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru o postare făcută pe pagina sa personală de pe contul său de socializare. Anterior, în ianuarie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureş luase aceeaşi decizie. „Reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică. Profilul său personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putând distribui informaţiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunoştea", se arăta în decizia pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a fost ulterior contestată, fără succes, de fostul director.

 

Având în vedere că este un proces pe rol, nefinalizat, nu doresc să comentez în acest moment”

Magdalena Caracaş

 

Poliția italiană a anunțat luni confiscarea a 28 milioane de euro în bancnote contrafăcute, de foarte bună calitate, provenite din trei tiparnițe clandestine, dintre care una în România, precum și arestarea a 13 persoane, relatează Agerpres.

„În cursul anchetei, au fost descoperite trei tiparnițe ilegale, dintre care una în România, echipate cu mașinile și instrumentele necesare pentru fabricarea de bancnote false”, a informat poliția italiană, într-un comunicat.

Au fost confiscate 939.775 bancnote false — de 10, 20 și 50 de euro — și au fost arestate 13 persoane în flagrant delict.

Cei doi presupuși șefi ai organizației de falsificatori erau doi locuitori din Napoli, având o „experiență îndelungată” în domeniu.

Ei sunt suspectați că au organizat tiparnițe și au legat contacte cu italieni rezidenți în România, pentru a instala aici o tiparniță de bancnote false.

Falsificatorii s-au ocupat mai întâi să găsească un imobil care să nu trezească bănuielile poliției, iar apoi să organizeze o tiparniță temporară pentru tipărirea de bancnote false timp de 10-15 zile.

„În acest interval, ei puteau tipări peste 15 milioane de euro în bancnote false. Apoi întrerupeau operațiunile și uneori transferau tiparnița într-o altă clădire”, precizează poliția italiană.

Italia este țara în care sunt fabricate cele mai multe bancnote false, prin procedeul de offset. Acestea provin exclusiv din regiunea orașului Napoli, unde sunt implantate majoritatea operațiunilor falsificatorilor, controlate de Camorra, mafia napoletană.

Orășele ca Sebeș, Blaj, Simeria profită din plin de poziționarea geografică, în Ardeal, la intersecția autostrăzilor aflate în construcție. Iașul a negociat 6 luni cu concernul german, care a ales însă Simeria, aproape de granița de vest. De-aici ar fi trebuit să plece zilnic 80 de vagoane de tren cu mașini de spălat. Lipsa autostrăzii îi face pe toți investitorii să se oprească în Vest. În Oradea nu mai fac față la cereri. Pierderea investițiilor străine, în plină perioadă a relocărilor de afaceri din Europa, va afecta Iașul decenii de-acum înainte.

Un an jumătate, adică 18 luni, au durat discuțiile și tatonările dintre reprezentanții gigantului german Bosch și autoritățile ieșene. În final, acum trei luni, nemții au ales Simeria, un orășel din Hunedoara, pentru a-și desfășura noua investiție de 200 milioane de euro: o fabrică de mașini de spălat la care vor lucra peste 2.000 – 2.500 de salariați.

Nemții au renunțat la Iași dintr-un motiv extrem de simplu: lipsa infrastructurii. N-avem nici autostradă, nici cale ferată care să permită transportul rapid, nici zonă cargo la Aeroport. E cea mai rece și dură sentință primită de ieșeni anul acesta.

Au mulțumit politicos și-au plecat

Reprezentanții Bosch au inițiat primele contacte cu Camera de Comerț Româno-Germană acum 18 luni. Pe harta cu zonele de interes a apărut și Iașul. La nivel de top management, nemții au venit și-au început să se intereseze ce le oferă orașul și județul: suprafetețe mari de teren compact, racord la utilități, forța de muncă, dar și infrastructura terestră.

Au ajuns și la Miroslava, la nou înființatul parc industrial. Au fost mai multe runde de discuții, însă în final nu s-a mai concretizat nimic. La sfârșitul lunii august, presa economică și ziarele din Ardeal au anunțat că Bosch va face investiția în Simeria (județul Hunedoara).

Politicoși, nemții au mulțumit autorităților locale din Iași pentru colaborare. Dar doar atât. Nu au precizat de ce au optat pentru Hunedoara. Dar explicația e la mintea cocoșului. Autostrada A1 (București – Nădlac) trece fix pe lângă Simeria. Așadar, pentru aprovizionarea cu materie primă, dar și pentru transport terestru, investitorii străini din Simeria pot ieși din țară pe autostrada A1, pe la Nădlac, iar în curând vor mai avea la dispoziție o rută alternativă: pe A10 între Sebeș și Turda cu continuare pe A3 (Cluj – Borș).

 

80 de vagoane/zi

La Simeria, noua fabrică Bosch va fi construită în apropierea Depoului de locomotive din Simeria şi va avea trei hale industriale. Proiectul prevede inclusiv construirea a 200–500 m de cale ferată, care să racordeze fabrica. Se estimează că, în plină producție, din Simeria vor pleca, zilnic, 80 de vagoane încărcate cu maşini de spălat. Adică vor să profite la maxim de autostradă și de calea ferată.

Aceleași lucruri le căutau și la Iași. „Investitorii străini vin la Iași pentru discuții datorită avantajelor pe care le oferă orașul în privința forței de muncă înalt calificată. În schimb, din majoritatea discuțiilor reiese că lipsa unei infrastructuri care să facă o legătură rapidă cu vestul țării și, implicit, cu Europa e principalul minus al Moldovei. Iar când vorbim despre infrastructură vorbim în primul rând despre lipsa autostrăzii, despre starea proastă spre dezastruoasă a căii ferate și despre lipsa unui terminal cargo la Aeroport”, a declarat Dorel Codină, directorul parcului industrial de la Miroslava.

 

Efectul Bosch la Blaj

La Blaj, un orășel din județul Alba situat la o aruncătură de băț de A1 și A10, nemții de la Bosch s-au așezat acum 10 ani, deși nici acolo autostrăzile încă nu se construiseră, dar erau pe lista de priorități.

Investiția Bosch a avut un impact imens”, a declarat primarul Gheorghe Rotar. În cei 10 ani scurși, Bosch a investit 200 de milioane de euro și a angajat 3.018 de oameni. Aici sunt produse echipamente tehnice de ghidare liniară pentru mașini unelte, imprimante, echipamente de măsură și elemente pentru industria auto, respectiv senzori de viteză, aplicații de ABS și SEP (sistemul de stabilizare electronica), dar și senzori care sunt folositi pentru managementul motoarelor.

În zona noastră, a Târnavelor, avem 54.000 de locuitori. 41% din populația ocupată a zonei lucrează în industrie”, a spus primarul Rotar. Acesta a adăugat că 57% din veniturile de la bugetul local vin de pe urma impozitelor vărsate de Bosch. Cu acești bani au fost refăcute rețelele de utilități, au fost asfaltate străzile, a fost modernizat spitalul. Spre exemplu, anul acesta, Primăria a cumpărat la spital un computer tomograf nou în valoare de 200.000 de euro.

Investiția Bosch nu a rămas singulară. „S-au mai făcut două fabrici de senzori, una nemțească și una italiană. În 2004, aveam un șomaj de 24%, acum suntem la 3%”, a explicat Rotar. Acesta se așteaptă ca finalizarea lucrărilor la autostrada Sebeș - Turda să aducă un nou val de investitori. „Suntem la 20 kilometri de această autostradă. Nemții spun că e distanța ideală”, a afirmat primarul Blajului.

 

Noaptea Lungă a Industriei”
La Sebeș și Cugir, alte două orășele din Alba, au ajuns nemții de la Daimler Mercedes. La cele două subsidiare Star Transmission Cugir şi Star Assembly Sebeş, aceștia au investit, în total, 400 de milioane de euro. În cele două orașe lucrează peste 2.600 de angajați care produc componente auto.

Noaptea Lungă a Industriei” la Sebeș și Cugir unde sunt cele două subsidiare Daimler a avut loc în luna mai. Peste 4.000 de persoane au vizitat Star Transmission și Star Assembly. Intrarea a fost liberă şi au fost asigurate rute de transport tur-retur din Alba Iulia, Deva, Hunedoara şi Sibiu. După vizitarea spațiilor de producţie, oamenii au fost invitați la cantina societății unde li s-au pus la dispoziție broșuri cu un istoric al societății și locurile de muncă disponibile în cadrul societății, cv-urile completate fiind depuse într-o urnă special amenajată, a relatat www.alba24.ro.

Forța de muncă în Sebeș nu prea se mai găsește. Companiile aduc și de la 20 de kilometri depărtare”, a delarat Adrian Bogdan, viceprimarul din Sebeș. Acesta admite că orașul se află poziționat excepțional, la răscrucea lui A1 cu A10, la 50 de kilometri de Aeroportul Sibiu și la 110 km de Aeroportul din Cluj. „Sunt investitori care vin periodic și testează terenul. Chiar săptămâna trecută am avut pe cineva din Italia”, a spus viceprimarul Bogdan.

 


„Am avut trei runde de convorbiri cu reprezentanţii companiei Bosch, care sunt interesaţi să investească în localitatea noastră. Am identificat un teren privat, de 20 de hectare, deţinut de aproximativ 35 de proprietari, am luat legătura cu aceştia, le-am explicat despre ce este vorba, fiind deschişi să-şi vândă proprietăţile. Primăria s-a angajat să faciliteze accesul investitorului la teren şi la utilităţi“, Nicolae Adrian Todor, secretarul primăriei Simeria, pentru
ZF Transilvania



Pe șantiere mai mult se stă decât se lucrează

În momentul de față, România are doar două autostrăzi finalizate: A2 (București – Constanța) și A4 (by-pass Constanța).

Lipsește miezul
Acum se lucrează la A1 (București – Nădlac). Aceasta are un grad de realizare de 66%, alți 11% sunt în execuție (Deva – Lugoj) și alți 23%, poate cei mai importanți kilometri, sunt planificați. Cei 116 kilometri dintre Pitești și Sibiu ar urma să fie scoși anul acesta spre proiectare și execuție. În cel mai optimist scenariu, această porțiune ar urma să fie gata în 2021. Este tronsonul pe care-l cer cu insistență francezii de la Dacia - Renault.

A10, toată în execuție
O altă autostradă aflată în execuție este A10 (Sebeș - Turda). Aceasta face legătura între A1 și A3. Cei 70 de kilometri dintre Sebeș și Turda ar urma să fie realizați din fonduri europene (85%) și bugetul de stat (diferența). A fost împărțită în patru loturi, valoarea totală fiind de aproape 2 miliarde de lei. Toate segmentele ar trebui finalizate până în 2019.

Doar 12% în 12 ani
La autostrada Transilvania – A3 (București – Borș) se înaintează cel mai greu, dintre cele aflate în execuție. Astfel, sunt finalizate rutele București – Ploiești și Tg. Mureș - Gilău. În execuție este bucata Gilău – Borș, pe o porțiune redusă. Dar cele mai importante Ploiești – Brașov și Brașov – Tg. Mureș sunt doar în planificare. Concret, cei 106 kilometri dintre Ploiești și Brașov ar putea fi finanțați de Banca Mondială. Două loturi, de doar 10 kilometri însumat, sunt în stadiul de licitație. Cei 161 de kilometri dintre Brașov și Tg. Mureș au fost împărțiți în trei secțiuni. Pentru niciuna nu a fost selectat un alt constructor după ce contractul cu Bechtel a fost reziliat. Astfel, pe A3, după 12 ani, din cei 415 kilometri se circulă doar pe 50 și se lucrează pe alți 60.

83 de km în trei ani
Însumând, în ultimii ani, construcția de autostrăzi a bătut pasul pe loc. Astfel, anul acesta au fost finalizați doar 15 kilometri. Anul trecut au fost gata 22,1 km, în timp ce în 2015 au fost dați în exploatare 46,3 kilometri.

 

 

Când ai căi de comunicații, ai și căi de dezvoltare. Am auzit de acțiunile dumneavoastră pentru a lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă și chiar mă bucură”, Gheorghe Rotar, primar Blaj

 


PIB pe cap de locuitor 2016 (euro)

 

Alba 8.435

Brașov 10.239

Cluj 11.050

Constanța 12.397

Hunedoara 6.790

Iași 6.611

Prahova 10.826

Sibiu 8.848
Timiș 10.802

 

 

Parcurile industriale ale Clujului


Clujul, aflat la 13 kilometri de A3, a deschis primul parc industrial, Tetarom I, încă din 2005. Pe 32 de hectare sunt sediile a peste 50 de companii cu peste 1.440 angajați. Valoarea investițiilor a depășit 46 milioane de euro. Tetarom II (12 ha) e ocupat integral de compania Emerson care a investit 83 milioane de euro și a angajat 2.210 oameni. Tetarom III a fost inaugurat în februarie 2008, are 7 companii mari care au făcut investiții cumulate de 176 milioane de euro. Aici lucrează acum 2.100 salariați. Clujenii intenționează să realizeze alte două parcuri, Tetarom IV și V.

Orășele ca Sebeș, Blaj, Simeria profită din plin de poziționarea geografică, în Ardeal, la intersecția autostrăzilor aflate în construcție. Iașul a negociat 6 luni cu concernul german, care a ales însă Simeria, aproape de granița de vest. De-aici ar fi trebuit să plece zilnic 80 de vagoane de tren cu mașini de spălat. Lipsa autostrăzii îi face pe toți investitorii să se oprească în Vest. În Oradea nu mai fac față la cereri. Pierderea investițiilor străine, în plină perioadă a relocărilor de afaceri din Europa, va afecta Iașul decenii de-acum înainte.

Un an jumătate, adică 18 luni, au durat discuțiile și tatonările dintre reprezentanții gigantului german Bosch și autoritățile ieșene. În final, acum trei luni, nemții au ales Simeria, un orășel din Hunedoara, pentru a-și desfășura noua investiție de 200 milioane de euro: o fabrică de mașini de spălat la care vor lucra peste 2.000 – 2.500 de salariați.

Nemții au renunțat la Iași dintr-un motiv extrem de simplu: lipsa infrastructurii. N-avem nici autostradă, nici cale ferată care să permită transportul rapid, nici zonă cargo la Aeroport. E cea mai rece și dură sentință primită de ieșeni anul acesta.

Au mulțumit politicos și-au plecat

Reprezentanții Bosch au inițiat primele contacte cu Camera de Comerț Româno-Germană acum 18 luni. Pe harta cu zonele de interes a apărut și Iașul. La nivel de top management, nemții au venit și-au început să se intereseze ce le oferă orașul și județul: suprafetețe mari de teren compact, racord la utilități, forța de muncă, dar și infrastructura terestră.

Au ajuns și la Miroslava, la nou înființatul parc industrial. Au fost mai multe runde de discuții, însă în final nu s-a mai concretizat nimic. La sfârșitul lunii august, presa economică și ziarele din Ardeal au anunțat că Bosch va face investiția în Simeria (județul Hunedoara).

Politicoși, nemții au mulțumit autorităților locale din Iași pentru colaborare. Dar doar atât. Nu au precizat de ce au optat pentru Hunedoara. Dar explicația e la mintea cocoșului. Autostrada A1 (București – Nădlac) trece fix pe lângă Simeria. Așadar, pentru aprovizionarea cu materie primă, dar și pentru transport terestru, investitorii străini din Simeria pot ieși din țară pe autostrada A1, pe la Nădlac, iar în curând vor mai avea la dispoziție o rută alternativă: pe A10 între Sebeș și Turda cu continuare pe A3 (Cluj – Borș).

 

80 de vagoane/zi

La Simeria, noua fabrică Bosch va fi construită în apropierea Depoului de locomotive din Simeria şi va avea trei hale industriale. Proiectul prevede inclusiv construirea a 200–500 m de cale ferată, care să racordeze fabrica. Se estimează că, în plină producție, din Simeria vor pleca, zilnic, 80 de vagoane încărcate cu maşini de spălat. Adică vor să profite la maxim de autostradă și de calea ferată.

Aceleași lucruri le căutau și la Iași. „Investitorii străini vin la Iași pentru discuții datorită avantajelor pe care le oferă orașul în privința forței de muncă înalt calificată. În schimb, din majoritatea discuțiilor reiese că lipsa unei infrastructuri care să facă o legătură rapidă cu vestul țării și, implicit, cu Europa e principalul minus al Moldovei. Iar când vorbim despre infrastructură vorbim în primul rând despre lipsa autostrăzii, despre starea proastă spre dezastruoasă a căii ferate și despre lipsa unui terminal cargo la Aeroport”, a declarat Dorel Codină, directorul parcului industrial de la Miroslava.

 

Efectul Bosch la Blaj

La Blaj, un orășel din județul Alba situat la o aruncătură de băț de A1 și A10, nemții de la Bosch s-au așezat acum 10 ani, deși nici acolo autostrăzile încă nu se construiseră, dar erau pe lista de priorități.

Investiția Bosch a avut un impact imens”, a declarat primarul Gheorghe Rotar. În cei 10 ani scurși, Bosch a investit 200 de milioane de euro și a angajat 3.018 de oameni. Aici sunt produse echipamente tehnice de ghidare liniară pentru mașini unelte, imprimante, echipamente de măsură și elemente pentru industria auto, respectiv senzori de viteză, aplicații de ABS și SEP (sistemul de stabilizare electronica), dar și senzori care sunt folositi pentru managementul motoarelor.

În zona noastră, a Târnavelor, avem 54.000 de locuitori. 41% din populația ocupată a zonei lucrează în industrie”, a spus primarul Rotar. Acesta a adăugat că 57% din veniturile de la bugetul local vin de pe urma impozitelor vărsate de Bosch. Cu acești bani au fost refăcute rețelele de utilități, au fost asfaltate străzile, a fost modernizat spitalul. Spre exemplu, anul acesta, Primăria a cumpărat la spital un computer tomograf nou în valoare de 200.000 de euro.

Investiția Bosch nu a rămas singulară. „S-au mai făcut două fabrici de senzori, una nemțească și una italiană. În 2004, aveam un șomaj de 24%, acum suntem la 3%”, a explicat Rotar. Acesta se așteaptă ca finalizarea lucrărilor la autostrada Sebeș - Turda să aducă un nou val de investitori. „Suntem la 20 kilometri de această autostradă. Nemții spun că e distanța ideală”, a afirmat primarul Blajului.

 

Noaptea Lungă a Industriei”
La Sebeș și Cugir, alte două orășele din Alba, au ajuns nemții de la Daimler Mercedes. La cele două subsidiare Star Transmission Cugir şi Star Assembly Sebeş, aceștia au investit, în total, 400 de milioane de euro. În cele două orașe lucrează peste 2.600 de angajați care produc componente auto.

Noaptea Lungă a Industriei” la Sebeș și Cugir unde sunt cele două subsidiare Daimler a avut loc în luna mai. Peste 4.000 de persoane au vizitat Star Transmission și Star Assembly. Intrarea a fost liberă şi au fost asigurate rute de transport tur-retur din Alba Iulia, Deva, Hunedoara şi Sibiu. După vizitarea spațiilor de producţie, oamenii au fost invitați la cantina societății unde li s-au pus la dispoziție broșuri cu un istoric al societății și locurile de muncă disponibile în cadrul societății, cv-urile completate fiind depuse într-o urnă special amenajată, a relatat www.alba24.ro.

Forța de muncă în Sebeș nu prea se mai găsește. Companiile aduc și de la 20 de kilometri depărtare”, a delarat Adrian Bogdan, viceprimarul din Sebeș. Acesta admite că orașul se află poziționat excepțional, la răscrucea lui A1 cu A10, la 50 de kilometri de Aeroportul Sibiu și la 110 km de Aeroportul din Cluj. „Sunt investitori care vin periodic și testează terenul. Chiar săptămâna trecută am avut pe cineva din Italia”, a spus viceprimarul Bogdan.

 


„Am avut trei runde de convorbiri cu reprezentanţii companiei Bosch, care sunt interesaţi să investească în localitatea noastră. Am identificat un teren privat, de 20 de hectare, deţinut de aproximativ 35 de proprietari, am luat legătura cu aceştia, le-am explicat despre ce este vorba, fiind deschişi să-şi vândă proprietăţile. Primăria s-a angajat să faciliteze accesul investitorului la teren şi la utilităţi“, Nicolae Adrian Todor, secretarul primăriei Simeria, pentru
ZF Transilvania



Pe șantiere mai mult se stă decât se lucrează

În momentul de față, România are doar două autostrăzi finalizate: A2 (București – Constanța) și A4 (by-pass Constanța).

Lipsește miezul
Acum se lucrează la A1 (București – Nădlac). Aceasta are un grad de realizare de 66%, alți 11% sunt în execuție (Deva – Lugoj) și alți 23%, poate cei mai importanți kilometri, sunt planificați. Cei 116 kilometri dintre Pitești și Sibiu ar urma să fie scoși anul acesta spre proiectare și execuție. În cel mai optimist scenariu, această porțiune ar urma să fie gata în 2021. Este tronsonul pe care-l cer cu insistență francezii de la Dacia - Renault.

A10, toată în execuție
O altă autostradă aflată în execuție este A10 (Sebeș - Turda). Aceasta face legătura între A1 și A3. Cei 70 de kilometri dintre Sebeș și Turda ar urma să fie realizați din fonduri europene (85%) și bugetul de stat (diferența). A fost împărțită în patru loturi, valoarea totală fiind de aproape 2 miliarde de lei. Toate segmentele ar trebui finalizate până în 2019.

Doar 12% în 12 ani
La autostrada Transilvania – A3 (București – Borș) se înaintează cel mai greu, dintre cele aflate în execuție. Astfel, sunt finalizate rutele București – Ploiești și Tg. Mureș - Gilău. În execuție este bucata Gilău – Borș, pe o porțiune redusă. Dar cele mai importante Ploiești – Brașov și Brașov – Tg. Mureș sunt doar în planificare. Concret, cei 106 kilometri dintre Ploiești și Brașov ar putea fi finanțați de Banca Mondială. Două loturi, de doar 10 kilometri însumat, sunt în stadiul de licitație. Cei 161 de kilometri dintre Brașov și Tg. Mureș au fost împărțiți în trei secțiuni. Pentru niciuna nu a fost selectat un alt constructor după ce contractul cu Bechtel a fost reziliat. Astfel, pe A3, după 12 ani, din cei 415 kilometri se circulă doar pe 50 și se lucrează pe alți 60.

83 de km în trei ani
Însumând, în ultimii ani, construcția de autostrăzi a bătut pasul pe loc. Astfel, anul acesta au fost finalizați doar 15 kilometri. Anul trecut au fost gata 22,1 km, în timp ce în 2015 au fost dați în exploatare 46,3 kilometri.

 

 

Când ai căi de comunicații, ai și căi de dezvoltare. Am auzit de acțiunile dumneavoastră pentru a lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă și chiar mă bucură”, Gheorghe Rotar, primar Blaj

 


PIB pe cap de locuitor 2016 (euro)

 

Alba 8.435

Brașov 10.239

Cluj 11.050

Constanța 12.397

Hunedoara 6.790

Iași 6.611

Prahova 10.826

Sibiu 8.848
Timiș 10.802

 

 

Parcurile industriale ale Clujului


Clujul, aflat la 13 kilometri de A3, a deschis primul parc industrial, Tetarom I, încă din 2005. Pe 32 de hectare sunt sediile a peste 50 de companii cu peste 1.440 angajați. Valoarea investițiilor a depășit 46 milioane de euro. Tetarom II (12 ha) e ocupat integral de compania Emerson care a investit 83 milioane de euro și a angajat 2.210 oameni. Tetarom III a fost inaugurat în februarie 2008, are 7 companii mari care au făcut investiții cumulate de 176 milioane de euro. Aici lucrează acum 2.100 salariați. Clujenii intenționează să realizeze alte două parcuri, Tetarom IV și V.

Luna octombrie vine cu o serie de scumpiri în lanț pentru români. Chiar din prima zi a lunii, ne vom lovi de facturi mai mari la energie electrică și gaze, cât și cu o nouă serie de scumpiri privind prețul carburanților.

 

Această creștere a accizei privind carburanții care va ridica și prețul de la pompă va produce un efect de domino în piață care va scumpi și serviciile și produsele, în special alimentele.

 

Un cetățean din Berlin a găsit pe stradă, sub un copac, un geamantan în care se aflau bani și aur în valoare de peste 35.000 de euro. Acesta nu a stat prea mult pe gânduri și a predat descoperarirea sa autorităților.

 

Echipa comună de control de la Punctul de Trecere a Frontierei Albița a descoperit, ascunsă în bagajele personale ale unei tinere din București, suma de 37.000 euro pe care aceasta încerca să o introducă în țară, fără a o declara la controlul de frontieră. Deoarece banii nu au fost declarați, conform prevederilor legale, suma de 27.000 de euro, care depasea plafonul vamal admis, a fost ridicată în vederea confiscării și tânăra a fost sancționată cu 3.000 lei. 

 

Pagina 1 din 2

ajofm

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Go to top