Vineri, 21 09 2018
Agentul şef adjunct de poliţie Radu Valinte din cadrul Secţiei 3 Poliţie Iaşi, fiind ieri într-un centru comercial din municipiul Iaşi, a găsit pe o canapea un portofel  în care erau 3.500 Euro şi 1.600 lei.

Cea mai mare afacere imobiliară din istoria Iașului, peste Palas ca valoare. Asta se pune la cale, în această perioadă, pe dealul Șorogari. Planul urbanistic pentru construirea Spitalului Regional de Urgențe (200 milioane de euro) va fi adoptat în primele luni ale lui 2018. În paralel, în preajma amplasamentului acestuia, se pregătesc afaceri imobiliare de ordinul zecilor de milioane de euro. Controversatul basarabean Ion Drăniceru împreună cu alte trei firme vrea să ridice pe 10.000 mp o pensiune, patru clădiri de birouri și un centru de sănătate. Tot în zonă, Mircea Apostu, un interpus de-al lui Drăniceru, a cumpărat pe nimica toată 3 hectare de pământ de la fostul comisar de poliție Alexandru Tărnăuceanu. Terenul este situat pe malul lacului Aroneanu, iar Apostu vrea să ridice acolo 24 de blocuri a câte trei etaje. În total, 300-400 de apartamente. În aceeași zonă, a devenit proprietară pe 1,5 hectare de teren Maria Țamboi, soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Buluc de pe VIP-uri în cea mai „fierbinte” zonă imobiliară a Iașului.

Profit minim: 25 milioane euro
Astfel, pe cea mai mare suprafață, cea de 3 hectare, Mircea Apostu, mâna dreaptă a lui Drăniceru, vrea să ridice 24 de blocuri. Există un PUZ supus spre consultare publică (pe numele lui Tărnăuceanu, anteriorul proprietar) prin care coeficientul de utilizare a terenului (CUT) este unul generos de 1,4. Concret, pe cei 30.000 mp se pot construi 42.000 mp. Fiind prevăzute 24 de blocuri, fiecare P+3, rezultă aproximativ 1.750 mp de fiecare bloc.
Vor fi așadar, 300-400 de apartamente și spații comerciale în apropierea viitorului Spital Regional de Urgențe, a Sălii Polivalente și a HUB-ului IT anunțat de primar. Viitorul cartier va fi la 10 minute de mers cu mașina până-n Piața Unirii. În plus, i se va face o legătură nouă direct peste deal cu CA Rosetii și, mai departe, cu șoseaua Ștefan cel Mare și intrarea în Iași prin capătul de sus al Copoului. Ca și calcul, aici se poate construi cu 500 euro/mp la care se adaugă 200 euro/mp celelalte amenajări (utilități, drumuri, asfalt, gazon, parcări). Rezultă un preț de construcție de 700 de euro/mp. Lejer, ulterior se poate vinde la 1.300 euro/mp, adică un profit de 600 euro/mp. La cei 42.000 mp construiți vorbim despre un profit de peste 25 milioane de euro.

 

A tras lozul câștigător
Dar cum a ajuns Mircea Apostu, sponsorul echipei de fotbal feminin Navobi, să dețină acest teren, adevărată cloșcă cu puii de aur? L-a cumpărat la preț derizoriu de la comisarul de poliție (acum pensionar) Alexandru Radu Tărnăuceanu.
După câțiva ani în care s-a chinuit să intre în posesia pământului moștenit de la tatăl său, comisarul șef de poliție Tărnăuceanu a tras, vara aceasta, lozul cel mare. În luna iunie fost pus în posesie pe 3 hectare de teren, în extravilanul municipiului Iași, zona Podgoria Copou. Mai simplu spus, pe malul lacului Aroneanu, la maxim 1,5 – 2 kilometri de viitorul Spital Regional de Urgențe. Titlul de proprietate a fost datat cu 17 iulie 2017. ”E o zonă excelentă, cu potențial uluitor în viitor. Nu oricine primește așa teren. Punerea în posesie aici s-a făcut pe relația Primărie – Agenția Domeniilor Statului”, a afirmat un expert imobiliar.

Tot Tărnăuceanu a cerut PUZ
Acesta a fost doar un capăt al afacerii. În septembrie, Alexandru Tărnăuceanu a devenit unic proprietar în baza contractului de partaj voluntar încheiat cu sora sa pentru ca în octombrie, fostul comisar șef să vândă toate cele trei hectare. Nu înainte ca tot el să ceară un PUZ de la Primărie. Imediat, acesta a primit un aviz favorabil de la Comisia de Oportunitate. Între timp, terenul a ajuns la Mircea Apostu,
fost director al Tavernei „La Salcia” de pe strada Arcu, un apropiat al omului de afaceri basarabean Ion Drăniceru. Apostu intenționează să ridice un cartier de blocuri. A refuzat discuția pe acest subiect cu jurnaliștii de la REPORTER DE IAȘI. „Sunt pe pârtie acum, nu pot vorbi. Și nici nu am semnal”, au fost singurele cuvinte ale lui Apostu.

 

A dat cu piciorul la 1,5 milioane euro

În tranzacția Tărnăuceanu – Apostu sunt două mari semne de întrebare. Pe de o parte, e prețul tranzacției: 268.138 lei, echivalentul a doar 60.000 de euro. Adică, cele 3 hectare vândute cu doar 2 euro/mp în condițiile în care acum prețul de vânzare în zonă e de minim 25 euro/mp. În plus, experții imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro când Spitalul Regional va fi gata.
În al doilea rând, potrivit contractului de vânzare – cumpărare dintre Tărnăuceanu și Apostu, acest preț de 60.000 de euro a fost parte a unei compensări. „Declar că mi-a fost achitat integral prin compensare cu creanța în valoarea de 60.000 euro datorată de mine, Tărnăuceanu Alexandru-Radu către cumpărătorul Apostu Mircea”, se arată în act.

„N-am nevoie de bani”
Practic, Tărnăuceanu, un om bolnav, diabetic, așa cum singur a susținut, a obținut 3 hectare de teren compact în cea mai râvnită zonă a Iașului și, la doar câteva săptămâni, l-a vândut rapid, ieftin și fără regrete.
„Am vrut să-l dau tot, repede. Eu n-am nevoie de bani, sunt și bolnav, am diabet, nu mă mai apuc eu acum de construit”, a spus Tărnăuceanu pentru REPORTER DE IAȘI acum trei săptămâni.

 

Alte VIP-uri: Drăniceru și Harabagiu

Tot în zonă, basarabeanul Ion Drăniceru și firmele Lifecamp SRL, Sănătate vie SRL și Viața vie SRL vor să construiască pe 10.000 mp o pensiune, clădiri de birouri și un centru de sănătate. Terenul este deținut conform unor contracte de donație și de superficie. Regimul de înălțime ar fi de D+P+2E, la o înălțime maximă de 11 metri.
În vecinătatea acestor terenuri, recent,
a devenit proprietară pe 1,5 hectare soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Coincidență, fișa de punere în posesie s-a întocmit pe numele rudelor lui Harabagiu chiar de Primărie, la doar câteva zile după ce Guvernul a avizat amplasamentul în Moara de Vânt (adică în apropiere) a Spitalului Regional de Urgențe. Ulterior, Maria Țamboi, soacra viceprimarului Harabagiu, a cumpărat întreaga moștenire de la celelalte rude la un preț derizoriu, de doar 4,9 euro pe metrul pătrat.

Basarabeanul Drăniceru, de la cărbune la imobiliare

Basarabeanul Ion Drăniceru este una dintre figurile controversate ale mediului de afaceri din Iași. Acum 11 ani, Drăniceru era cunoscut pentru afacerile cu cărbune pe care le derula. A câștigat licitații și la CET Iași, însă se lăuda cu
livrări de cărbune în Franța, Rusia și Republica Moldova. „Ziarul de Iași” a scris, în 2006, că numele lui Drăniceru a fost legat în 2002 de arestarea unui ofițer al Serviciului Român de Informații. Basarabeanul a fost considerat principalul denunțător al ofițerul ieșean Tiberiu Adrian Mirică. Ofițerul SRI a fost arestat pentru că ar fi încercat să vândă date ale SRI către Drăniceru.

Oleg Drăniceru (fiul lui Ion) este pe lista celor mai căutați infractori români în toată lumea. Acesta are cetăţenie dublă, română şi moldo­venească. Oleg Drăniceru a fost condamnat la peste 9 ani de închisoare pentru infracţiunile de înşe­lăciune, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi conducerea unui autovehicul fără permis de conducere.

Marile proiecte se mută în Moara de Vânt

Pentru construirea Spitalului Regional de Urgență (2023 – termen estimat de finalizare), Primăria a pus la dispoziție 12 hectare de teren. Din această suprafață, spitalul va ocupa efectiv puțin peste 3,5 hectare, diferența urmând a reprezenta drumurile și parcările (2,4 ha), rutele pietonale (1,2 ha) și spațiile verzi (aproape 5 ha). Potrivit planului, SRU va avea două niveluri în subteran, parter și cinci etaje. Accesul principal către spital se va face pe o rută nou creată care va lega SRU de bulevardul CA Rosetti. Costurile cu ridicarea spitalului, inclusiv dotările, sunt estimate la aproximativ 200 milioane de euro, bani europeni, fonduri guvernamentale, dar și împrumuturi.
În imediata apropiere, Primăria intenționează și construirea unei săli polivalente. Pentru aceasta, are rezervată o suprafață de teren de aproape 5,5 hectare. Sala ar urma să aibă, potrivit proiectului PUZ, o înălțime maximă de 25 metri, însemnând subsol, parter și patru etaje. Viceprimarul Radu Botez a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că se ia în calcul inclusiv cooptarea unui privat pentru a investi în construcția sălii. Un plan cu bătaie lungă prevede, alături de Sala Polivalentă și de Spitalul Regional de Urgență și ridicare, în aceeași zonă, a unui nou stadion de fotbal.

Cea mai mare afacere imobiliară din istoria Iașului, peste Palas ca valoare. Asta se pune la cale, în această perioadă, pe dealul Șorogari. Planul urbanistic pentru construirea Spitalului Regional de Urgențe (200 milioane de euro) va fi adoptat în primele luni ale lui 2018. În paralel, în preajma amplasamentului acestuia, se pregătesc afaceri imobiliare de ordinul zecilor de milioane de euro. Controversatul basarabean Ion Drăniceru împreună cu alte trei firme vrea să ridice pe 10.000 mp o pensiune, patru clădiri de birouri și un centru de sănătate. Tot în zonă, Mircea Apostu, un interpus de-al lui Drăniceru, a cumpărat pe nimica toată 3 hectare de pământ de la fostul comisar de poliție Alexandru Tărnăuceanu. Terenul este situat pe malul lacului Aroneanu, iar Apostu vrea să ridice acolo 24 de blocuri a câte trei etaje. În total, 300-400 de apartamente. În aceeași zonă, a devenit proprietară pe 1,5 hectare de teren Maria Țamboi, soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Buluc de pe VIP-uri în cea mai „fierbinte” zonă imobiliară a Iașului.

Profit minim: 25 milioane euro
Astfel, pe cea mai mare suprafață, cea de 3 hectare, Mircea Apostu, mâna dreaptă a lui Drăniceru, vrea să ridice 24 de blocuri. Există un PUZ supus spre consultare publică (pe numele lui Tărnăuceanu, anteriorul proprietar) prin care coeficientul de utilizare a terenului (CUT) este unul generos de 1,4. Concret, pe cei 30.000 mp se pot construi 42.000 mp. Fiind prevăzute 24 de blocuri, fiecare P+3, rezultă aproximativ 1.750 mp de fiecare bloc.
Vor fi așadar, 300-400 de apartamente și spații comerciale în apropierea viitorului Spital Regional de Urgențe, a Sălii Polivalente și a HUB-ului IT anunțat de primar. Viitorul cartier va fi la 10 minute de mers cu mașina până-n Piața Unirii. În plus, i se va face o legătură nouă direct peste deal cu CA Rosetii și, mai departe, cu șoseaua Ștefan cel Mare și intrarea în Iași prin capătul de sus al Copoului. Ca și calcul, aici se poate construi cu 500 euro/mp la care se adaugă 200 euro/mp celelalte amenajări (utilități, drumuri, asfalt, gazon, parcări). Rezultă un preț de construcție de 700 de euro/mp. Lejer, ulterior se poate vinde la 1.300 euro/mp, adică un profit de 600 euro/mp. La cei 42.000 mp construiți vorbim despre un profit de peste 25 milioane de euro.

 

A tras lozul câștigător
Dar cum a ajuns Mircea Apostu, sponsorul echipei de fotbal feminin Navobi, să dețină acest teren, adevărată cloșcă cu puii de aur? L-a cumpărat la preț derizoriu de la comisarul de poliție (acum pensionar) Alexandru Radu Tărnăuceanu.
După câțiva ani în care s-a chinuit să intre în posesia pământului moștenit de la tatăl său, comisarul șef de poliție Tărnăuceanu a tras, vara aceasta, lozul cel mare. În luna iunie fost pus în posesie pe 3 hectare de teren, în extravilanul municipiului Iași, zona Podgoria Copou. Mai simplu spus, pe malul lacului Aroneanu, la maxim 1,5 – 2 kilometri de viitorul Spital Regional de Urgențe. Titlul de proprietate a fost datat cu 17 iulie 2017. ”E o zonă excelentă, cu potențial uluitor în viitor. Nu oricine primește așa teren. Punerea în posesie aici s-a făcut pe relația Primărie – Agenția Domeniilor Statului”, a afirmat un expert imobiliar.

Tot Tărnăuceanu a cerut PUZ
Acesta a fost doar un capăt al afacerii. În septembrie, Alexandru Tărnăuceanu a devenit unic proprietar în baza contractului de partaj voluntar încheiat cu sora sa pentru ca în octombrie, fostul comisar șef să vândă toate cele trei hectare. Nu înainte ca tot el să ceară un PUZ de la Primărie. Imediat, acesta a primit un aviz favorabil de la Comisia de Oportunitate. Între timp, terenul a ajuns la Mircea Apostu,
fost director al Tavernei „La Salcia” de pe strada Arcu, un apropiat al omului de afaceri basarabean Ion Drăniceru. Apostu intenționează să ridice un cartier de blocuri. A refuzat discuția pe acest subiect cu jurnaliștii de la REPORTER DE IAȘI. „Sunt pe pârtie acum, nu pot vorbi. Și nici nu am semnal”, au fost singurele cuvinte ale lui Apostu.

 

A dat cu piciorul la 1,5 milioane euro

În tranzacția Tărnăuceanu – Apostu sunt două mari semne de întrebare. Pe de o parte, e prețul tranzacției: 268.138 lei, echivalentul a doar 60.000 de euro. Adică, cele 3 hectare vândute cu doar 2 euro/mp în condițiile în care acum prețul de vânzare în zonă e de minim 25 euro/mp. În plus, experții imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro când Spitalul Regional va fi gata.
În al doilea rând, potrivit contractului de vânzare – cumpărare dintre Tărnăuceanu și Apostu, acest preț de 60.000 de euro a fost parte a unei compensări. „Declar că mi-a fost achitat integral prin compensare cu creanța în valoarea de 60.000 euro datorată de mine, Tărnăuceanu Alexandru-Radu către cumpărătorul Apostu Mircea”, se arată în act.

„N-am nevoie de bani”
Practic, Tărnăuceanu, un om bolnav, diabetic, așa cum singur a susținut, a obținut 3 hectare de teren compact în cea mai râvnită zonă a Iașului și, la doar câteva săptămâni, l-a vândut rapid, ieftin și fără regrete.
„Am vrut să-l dau tot, repede. Eu n-am nevoie de bani, sunt și bolnav, am diabet, nu mă mai apuc eu acum de construit”, a spus Tărnăuceanu pentru REPORTER DE IAȘI acum trei săptămâni.

 

Alte VIP-uri: Drăniceru și Harabagiu

Tot în zonă, basarabeanul Ion Drăniceru și firmele Lifecamp SRL, Sănătate vie SRL și Viața vie SRL vor să construiască pe 10.000 mp o pensiune, clădiri de birouri și un centru de sănătate. Terenul este deținut conform unor contracte de donație și de superficie. Regimul de înălțime ar fi de D+P+2E, la o înălțime maximă de 11 metri.
În vecinătatea acestor terenuri, recent,
a devenit proprietară pe 1,5 hectare soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Coincidență, fișa de punere în posesie s-a întocmit pe numele rudelor lui Harabagiu chiar de Primărie, la doar câteva zile după ce Guvernul a avizat amplasamentul în Moara de Vânt (adică în apropiere) a Spitalului Regional de Urgențe. Ulterior, Maria Țamboi, soacra viceprimarului Harabagiu, a cumpărat întreaga moștenire de la celelalte rude la un preț derizoriu, de doar 4,9 euro pe metrul pătrat.

Basarabeanul Drăniceru, de la cărbune la imobiliare

Basarabeanul Ion Drăniceru este una dintre figurile controversate ale mediului de afaceri din Iași. Acum 11 ani, Drăniceru era cunoscut pentru afacerile cu cărbune pe care le derula. A câștigat licitații și la CET Iași, însă se lăuda cu
livrări de cărbune în Franța, Rusia și Republica Moldova. „Ziarul de Iași” a scris, în 2006, că numele lui Drăniceru a fost legat în 2002 de arestarea unui ofițer al Serviciului Român de Informații. Basarabeanul a fost considerat principalul denunțător al ofițerul ieșean Tiberiu Adrian Mirică. Ofițerul SRI a fost arestat pentru că ar fi încercat să vândă date ale SRI către Drăniceru.

Oleg Drăniceru (fiul lui Ion) este pe lista celor mai căutați infractori români în toată lumea. Acesta are cetăţenie dublă, română şi moldo­venească. Oleg Drăniceru a fost condamnat la peste 9 ani de închisoare pentru infracţiunile de înşe­lăciune, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi conducerea unui autovehicul fără permis de conducere.

Marile proiecte se mută în Moara de Vânt

Pentru construirea Spitalului Regional de Urgență (2023 – termen estimat de finalizare), Primăria a pus la dispoziție 12 hectare de teren. Din această suprafață, spitalul va ocupa efectiv puțin peste 3,5 hectare, diferența urmând a reprezenta drumurile și parcările (2,4 ha), rutele pietonale (1,2 ha) și spațiile verzi (aproape 5 ha). Potrivit planului, SRU va avea două niveluri în subteran, parter și cinci etaje. Accesul principal către spital se va face pe o rută nou creată care va lega SRU de bulevardul CA Rosetti. Costurile cu ridicarea spitalului, inclusiv dotările, sunt estimate la aproximativ 200 milioane de euro, bani europeni, fonduri guvernamentale, dar și împrumuturi.
În imediata apropiere, Primăria intenționează și construirea unei săli polivalente. Pentru aceasta, are rezervată o suprafață de teren de aproape 5,5 hectare. Sala ar urma să aibă, potrivit proiectului PUZ, o înălțime maximă de 25 metri, însemnând subsol, parter și patru etaje. Viceprimarul Radu Botez a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că se ia în calcul inclusiv cooptarea unui privat pentru a investi în construcția sălii. Un plan cu bătaie lungă prevede, alături de Sala Polivalentă și de Spitalul Regional de Urgență și ridicare, în aceeași zonă, a unui nou stadion de fotbal.

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

 

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

 

Criterii pentru permisie

Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

 

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

 

Criterii pentru permisie

Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

Din prejudiciul de 5,6 milioane lei din Dosarul Transformatorul, Statul a recuperat până acum 0 lei. În schimb, firmele fraţilor Fenechiu, condamnaţi în dosar, fac afaceri imobiliare de proporţii. Lucian tocmai a vândut un spaţiu de 265 mp în Nicolina, prin firma Tehnorom patronată până recent de Relu Fenechiu n Preţul de vânzare al imobilului era de peste 200.000 de euro.

Relu Fenechiu şi fratele său, Lucian, eliberaţi din penitenciar după ce au executat pedepse cu închisoarea în Dosarul Transformatorul, râd în nasul Statului Român. Ba chiar se îmbogăţesc, pentru că nu a fost instituit sechestru şi pe bunurile firmelor lor, ci doar pe bunurile deţinute în nume propriu. Lucian Fenechiu tocmai a vândut un spaţiu al Tehnorom SRL, firma cunoscută pentru brandul Turbozone. Spaţiul, situat în CUG, la parterul unui bloc turn, a fost scos la vânzare cu 212.000 euro, fără TVA. Juriştii cred că firma nu avea nici o interdicţie de a vinde acest spaţiu: sechestrul pus în dosar era pe bunuri deţinute de Lucian Fenechiu, nu pe bunuri deţinute de persoana juridică Tehnorom SRL. Alţi jurişti nuanţează problema: dacă Statul nu reuşeşte să acopere prejudiciul produs de inculpat, atunci are dreptul să meargă cu sechestrul şi spre bunurile deţinute de o firmă al cărei acţionar este. Va fi prea târziu: fraţii Fenechiu deja golesc societăţile de toate valorile.

 

Putea vinde fără probleme

Tehnorom SRL a scos la vânzare spaţiul din CUG la începutul anului şi a ţinut la preţ: 212.000 euro fără TVA. Recent, spaţiul a fost achiziţionat de către reţeaua de farmacii Aris, care mai deţine o farmacie în apropiere. Juriştii sunt de părere că firma putea vinde spaţiul fără probleme, nefiind un sechestru instituit pe bunurile acesteia. „Trebuie valorificate bunurile care au fost puse sub sechestru. În cazul despre care discutăm, case, terenuri, maşini. Dacă suma nu este acoperită la finalul vânzării acestor bunuri, atunci se poate merge cu sechestrul către alte bunuri ce aparţin debitorului. Dacă acesta are calitatea de acţionar într-o firmă, pot fi urmărite părţile sociale care îi revin”, explică un consilier juridic ieşean. În cazul lui Lucian Fenechiu este instituit sechestru doar pentru o vilă din Bucium, cu terenul aferent. În cazul său, SISEE Moldova, păgubitul din Dosarul Transformatorul, a cerut partajul bunurilor comune pentru că soţia sa are o parte din vila pe care este pus sechestru. Cum procesul poate dura un an-doi, iar valoarea jumătăţii sale de vilă - oricum cu şanse mici de a fi vândută -, este de 300.000-400.000 de lei, Lucian Fenechiu are tot timpul din lume să vândă tot ce are de valoare din firmele la care este acţionar. Până se va îndrepta fraierul de Stat Român spre ele, pentru a recupera toţi cei 5,6 milioane de lei, nu vor mai deţine nimic.

 

Relu, afaceri pe picior mare din închisoare

Prejudiciile în cele două dosare în care Relu Fenechiu a fost condamnat în 2014 şi 2017 se ridică la peste două milioane de euro, dar în bugetul Statului nu a ajuns nici un leu. Partajul deschis de soţie, sechestrul pus doar pe bunuri personale, i-au permis fostului lider liberal ca, în trei ani de închisoare, să apluce aceeaşi reţetă ca a fratelui său. Se poate spune că Relu chiar a fost precursorul, „inspiraţia” lui Lucian. Astfel, de după gratii, Relu Fenechiu a reuşit să vândă proprietăţi de sute de mii de euro din porofoliul firmei sale Enegeko (fosta Fene Grup), să plătească datorii şi să schimbe acţionari în firme.

 

Vila, fără amatori

Simptomatic este că vila lui Relu, pe care era pus sechestru, a fost scoasă la licitaţie de-abia după ce acesta a ieşit din închisoare. Executorul a pus-o pe tarabă de câteva ori, dar nu a fost vândută. La prima licitaţie, în august, nimeni nu a oferit preţul de 956.300 de lei. A fost o a doua licitaţie, în urmă cu o lună, şi vila nu a fost vândută nici atunci, deşi era la trei sferturi din preţul iniţial. „O a treia licitaţie încă nu a fost organizată. Aceasta poate fi făcută doar la cererea celui care trebuie să recupereze prejudiciul şi, din ce ştiu, această solicitare nu a fost depusă”, ne-a spus un executor judecătoresc.

Cazul liberalului ieşean trădează carenţele sistemului de recuperare a prejudiciilor din dosarele penale ale politicienilor.

 

Tehnorom, tot mai jos. Spre faliment?

2011: cifră de afaceri 5,7 milioane de lei, profit net 607.054 lei

2012: 4,5 milioane lei, 216.421 lei

2013: 1,6 milioane lei, 388.396 lei

2014: 8,8 milioane lei, 57.241 lei

2015: 4,1 milioane lei, pierdere 712.996 lei

2016: 269.255 lei, pierdere 803.422 lei

De la 38 de angajaţi în 2011, a ajuns la 8 angajaţi în 2016.

Fenechiu iese din puscarie.jpg Relu Fenechiu, la ieşirea din Penitenciar, în urmă cu câteva luni.

Bunurile lui Relu Fenechiu pe care s-a pus sechestru

  1. BMW X6 - valoare de achiziţie de 223.352 de lei (aproximativ 49.000 de euro);

  2. Jumătate dintr-un teren de 1.567 de metri pătraţi;

  3. Jumătate dintr-o vilă de 343 de metri pătraţi, a cărei valoare declarată a investiţiei este 816.755 de lei, fără TVA;

  4. Un teren din Bucium  de 1.100 de metri pătraţi (cumpărat cu 57.000 de euro), pe care se află o vilă, un foişor şi un garaj;

  5. Un teren de 2.000 de metri pătraţi situat în Fundac Socola, unde se află spaţii de recreere, valoarea menţionată fiind de 75.000 de euro.

DNA a explicat că a fost pus sechestru doar pe aceste bunuri pentru că sunt singurele identificate pe numele persoanei menţionate”. În cazul lui Relu Fenechiu, bunurile au fost indisponibilizate pentru pagubele din două dosare: Transformatorul (1,2 milioane de euro) şi Siveco (900.000 de euro), dar sumele nu sunt acoperite de valoarea bunurilor. În cazul lui Lucian Fenechiu, singurul bun sechestrat este casa din Bucium.

 

Din prejudiciul de 5,6 milioane lei din Dosarul Transformatorul, Statul a recuperat până acum 0 lei. În schimb, firmele fraţilor Fenechiu, condamnaţi în dosar, fac afaceri imobiliare de proporţii. Lucian tocmai a vândut un spaţiu de 265 mp în Nicolina, prin firma Tehnorom patronată până recent de Relu Fenechiu n Preţul de vânzare al imobilului era de peste 200.000 de euro.

Relu Fenechiu şi fratele său, Lucian, eliberaţi din penitenciar după ce au executat pedepse cu închisoarea în Dosarul Transformatorul, râd în nasul Statului Român. Ba chiar se îmbogăţesc, pentru că nu a fost instituit sechestru şi pe bunurile firmelor lor, ci doar pe bunurile deţinute în nume propriu. Lucian Fenechiu tocmai a vândut un spaţiu al Tehnorom SRL, firma cunoscută pentru brandul Turbozone. Spaţiul, situat în CUG, la parterul unui bloc turn, a fost scos la vânzare cu 212.000 euro, fără TVA. Juriştii cred că firma nu avea nici o interdicţie de a vinde acest spaţiu: sechestrul pus în dosar era pe bunuri deţinute de Lucian Fenechiu, nu pe bunuri deţinute de persoana juridică Tehnorom SRL. Alţi jurişti nuanţează problema: dacă Statul nu reuşeşte să acopere prejudiciul produs de inculpat, atunci are dreptul să meargă cu sechestrul şi spre bunurile deţinute de o firmă al cărei acţionar este. Va fi prea târziu: fraţii Fenechiu deja golesc societăţile de toate valorile.

 

Putea vinde fără probleme

Tehnorom SRL a scos la vânzare spaţiul din CUG la începutul anului şi a ţinut la preţ: 212.000 euro fără TVA. Recent, spaţiul a fost achiziţionat de către reţeaua de farmacii Aris, care mai deţine o farmacie în apropiere. Juriştii sunt de părere că firma putea vinde spaţiul fără probleme, nefiind un sechestru instituit pe bunurile acesteia. „Trebuie valorificate bunurile care au fost puse sub sechestru. În cazul despre care discutăm, case, terenuri, maşini. Dacă suma nu este acoperită la finalul vânzării acestor bunuri, atunci se poate merge cu sechestrul către alte bunuri ce aparţin debitorului. Dacă acesta are calitatea de acţionar într-o firmă, pot fi urmărite părţile sociale care îi revin”, explică un consilier juridic ieşean. În cazul lui Lucian Fenechiu este instituit sechestru doar pentru o vilă din Bucium, cu terenul aferent. În cazul său, SISEE Moldova, păgubitul din Dosarul Transformatorul, a cerut partajul bunurilor comune pentru că soţia sa are o parte din vila pe care este pus sechestru. Cum procesul poate dura un an-doi, iar valoarea jumătăţii sale de vilă - oricum cu şanse mici de a fi vândută -, este de 300.000-400.000 de lei, Lucian Fenechiu are tot timpul din lume să vândă tot ce are de valoare din firmele la care este acţionar. Până se va îndrepta fraierul de Stat Român spre ele, pentru a recupera toţi cei 5,6 milioane de lei, nu vor mai deţine nimic.

 

Relu, afaceri pe picior mare din închisoare

Prejudiciile în cele două dosare în care Relu Fenechiu a fost condamnat în 2014 şi 2017 se ridică la peste două milioane de euro, dar în bugetul Statului nu a ajuns nici un leu. Partajul deschis de soţie, sechestrul pus doar pe bunuri personale, i-au permis fostului lider liberal ca, în trei ani de închisoare, să apluce aceeaşi reţetă ca a fratelui său. Se poate spune că Relu chiar a fost precursorul, „inspiraţia” lui Lucian. Astfel, de după gratii, Relu Fenechiu a reuşit să vândă proprietăţi de sute de mii de euro din porofoliul firmei sale Enegeko (fosta Fene Grup), să plătească datorii şi să schimbe acţionari în firme.

 

Vila, fără amatori

Simptomatic este că vila lui Relu, pe care era pus sechestru, a fost scoasă la licitaţie de-abia după ce acesta a ieşit din închisoare. Executorul a pus-o pe tarabă de câteva ori, dar nu a fost vândută. La prima licitaţie, în august, nimeni nu a oferit preţul de 956.300 de lei. A fost o a doua licitaţie, în urmă cu o lună, şi vila nu a fost vândută nici atunci, deşi era la trei sferturi din preţul iniţial. „O a treia licitaţie încă nu a fost organizată. Aceasta poate fi făcută doar la cererea celui care trebuie să recupereze prejudiciul şi, din ce ştiu, această solicitare nu a fost depusă”, ne-a spus un executor judecătoresc.

Cazul liberalului ieşean trădează carenţele sistemului de recuperare a prejudiciilor din dosarele penale ale politicienilor.

 

Tehnorom, tot mai jos. Spre faliment?

2011: cifră de afaceri 5,7 milioane de lei, profit net 607.054 lei

2012: 4,5 milioane lei, 216.421 lei

2013: 1,6 milioane lei, 388.396 lei

2014: 8,8 milioane lei, 57.241 lei

2015: 4,1 milioane lei, pierdere 712.996 lei

2016: 269.255 lei, pierdere 803.422 lei

De la 38 de angajaţi în 2011, a ajuns la 8 angajaţi în 2016.

Fenechiu iese din puscarie.jpg Relu Fenechiu, la ieşirea din Penitenciar, în urmă cu câteva luni.

Bunurile lui Relu Fenechiu pe care s-a pus sechestru

  1. BMW X6 - valoare de achiziţie de 223.352 de lei (aproximativ 49.000 de euro);

  2. Jumătate dintr-un teren de 1.567 de metri pătraţi;

  3. Jumătate dintr-o vilă de 343 de metri pătraţi, a cărei valoare declarată a investiţiei este 816.755 de lei, fără TVA;

  4. Un teren din Bucium  de 1.100 de metri pătraţi (cumpărat cu 57.000 de euro), pe care se află o vilă, un foişor şi un garaj;

  5. Un teren de 2.000 de metri pătraţi situat în Fundac Socola, unde se află spaţii de recreere, valoarea menţionată fiind de 75.000 de euro.

DNA a explicat că a fost pus sechestru doar pe aceste bunuri pentru că sunt singurele identificate pe numele persoanei menţionate”. În cazul lui Relu Fenechiu, bunurile au fost indisponibilizate pentru pagubele din două dosare: Transformatorul (1,2 milioane de euro) şi Siveco (900.000 de euro), dar sumele nu sunt acoperite de valoarea bunurilor. În cazul lui Lucian Fenechiu, singurul bun sechestrat este casa din Bucium.

 

Sentinţă curioasă a judecătorilor ieşeni. 1,43 milioane lei daune pentru un şofer care a împărţit pe jumătate vina pentru un accident produs în urmă cu trei ani. Este una dintre cele mai mari sume acordate într-un astfel de proces de judecătorii din Iaşi.

n urma unui accident rutier, judecătorii ieşeni au dispus acordarea de daune cu o valoare considerabilă. Este vorba de peste 300.000 de euro, în condiţiile în care victima fost scoasă vinovată în proporţie de 50%.

 

În penal, condamnat cu suspendare

În dosar, judecătorii l-au condamnat recent pe Ioan Nicu Vasilică (32 de ani), din judeţul Neamţ, la opt luni de închisoare, cu suspendare, pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Judecătorii ieşeni l-au obligat pe acesta să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Primăria municipiului Roman sau Primăria comunei Horia, din judeţul Neamţ.

Instanţa admite în parte acţiunea formulată de către partea civilă O.M.B., prin reţinerea culpei proprii de 50%, şi, pe cale de consecinţă, obligă partea responsabilă civilmente SC Carpatica Asig SA, societate de asigurare în faliment, reprezentată de către lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania – Filiala Cluj SPRL, să plătească părţii civile suma de 1.434.000 de lei cu titlu de daune morale, 51.683,39 lei, cu titlu de daune materiale, dar şi 5.952 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare”, au scris magistraţii în minuta sentinţei care nu este definitivă, putând fi atacată la instanţa de judecată superioară.

 

Impact cu o victimă

Procesul lui Ioan Nicu Vasilică a început pe 20 mai 2016. Conform anchetatorilor, pe 30 august 2014, bărbatul se afla la volanul unui ansamblu de vehicule, format dintr-o autoutilitară marca MAN şi o semi-remorcă, ce se deplasa pe şoseaua naţională dinspre Iaşi, spre Vaslui. Oamenii legii au menţionat că, în jurul orei 11.40, într-o curbă periculoasă, în dreptul releului Bucium, din sens opus venea autoturismul marca Audi A6, condus de ieşeanul O.M.B. (41 de ani). „În momentul impactului, autoturismul marca Audi circula parţial pe contrasens. În zona producerii accidentului, limita maximă de viteză era de 60 km/h. Niciunul dintre şoferi nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, iar singura victimă a fost O.M.B., şoferul de pe Audi”, au concluzionat procurorii ieşeni.

În urma impactului, victima a fost scoasă dintre fiarele contorsionate cu ajutorul pompierilor de la Descarcerare şi transportată la spital de un echipaj SMURD. În urma impactului, autoturismul Audi a fost avariat în proporţie de 70%.

 

Peste 200 de zile de îngrijiri medicale

Ulterior, doctorii au constatat că victima a suferit un traumatism cranio-cerebral, unul toracic, fracturi la braţul stâng, dar şi o fractură în zona bazinului. Bărbatul a avut nevoie de 225 de zile de îngrijiri medicale.

De remarcat este faptul că, la audieri, Ioan Nicu Vasilică a spus că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, dar că nu se consideră vinovat de producerea accidentului rutier. Acesta a adăugat că, de fapt, impactul s-ar fi produs din cauza atitudinii imprudente a victimei, care ar fi pătruns pe sensul său de mers.

În final, magistraţii au constatat că nu doar şoferul autoutilitarei, ci şi O.M.B. a avut partea lui de vină în producerea accidentului rutier.

 

Suferinţă mai mare, daune mai mici

La această sentinţă iese în evidenţă faptul că, în comparaţie cu alte cazuri, mult mai grave decât cel al lui O.M.B., instanţele de judecată au acordat despăgubiri mult mai mici.

Astfel, în cazul unui bărbat din judeţul Suceava, fără nici o vină în producerea accidentului şi care a rămas cu infirmitate fizică permanentă - incapacitate de 75% în folosirea piciorului stâng – au fost acordate daune morale de 202.500 lei. Acest proces continuă în apel.

Recordul la Iaşi: 1 milion de euro

Una dintre cele mai mari despăgubiri dintr-un dosar judecat la Iaşi este cea acordată anul trecut de magistraţii Curţii de Apel Iaşi (sentinţă definitivă), care au obligat SC Carpatica Asig S.A să-i plătească lui Tudor Gall 4,44 milioane lei daune morale, echivalentul sumei de 1 milion de euro, la cursul BNR din 11 noiembrie 2015. Asiguratorul mai trebuie să-i plătească reclamantului şi suma de 160.400 de lei, drept daune materiale. De asemenea, instanţa a obligat compania de asigurări să-i achite tânărului şi 1.250 de lei lunar „cu titlu de cheltuieli cu asistentul personal, pe toată perioada încadrării în grad de handicap”. Gall a rămas paralizat în urma unui accident produs de o rudă care conducea maşina în care se afla.

Avocaţi specializaţi pe acest gen de procese

Pentru cazurile în care au loc vătămări corporale sau chiar decesul victimei, există câţiva avocaţi ieşeni specializaţi. Cei mai cunoscuţi sunt Liviu Filip şi Gianina Poroşnicu. Aceştia au înfiinţat şi asociaţii pentru victimele accidentelor rutiere şi, în ultimii ani, au câştigate mai multe procese în urma cărora victimele sau familiile victimelor au primit sume importante de bani. De obicei, onorariile de reprezentare nu sunt mari, însă avocaţii au grijă să-şi treacă în contracte onorarii de succes care le aduc în buzunare mii sau zeci de mii de euro, în funcţie de suma obţinută în instanţă.

Alţi avocaţi ieşeni care au intrat în astfel de dosare sunt Marius Striblea, decanul Baroului Iaşi, Adrian Fetcu şi Doiniţa Stîngaciu.

Sentinţă curioasă a judecătorilor ieşeni. 1,43 milioane lei daune pentru un şofer care a împărţit pe jumătate vina pentru un accident produs în urmă cu trei ani. Este una dintre cele mai mari sume acordate într-un astfel de proces de judecătorii din Iaşi.

n urma unui accident rutier, judecătorii ieşeni au dispus acordarea de daune cu o valoare considerabilă. Este vorba de peste 300.000 de euro, în condiţiile în care victima fost scoasă vinovată în proporţie de 50%.

 

În penal, condamnat cu suspendare

În dosar, judecătorii l-au condamnat recent pe Ioan Nicu Vasilică (32 de ani), din judeţul Neamţ, la opt luni de închisoare, cu suspendare, pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Judecătorii ieşeni l-au obligat pe acesta să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Primăria municipiului Roman sau Primăria comunei Horia, din judeţul Neamţ.

Instanţa admite în parte acţiunea formulată de către partea civilă O.M.B., prin reţinerea culpei proprii de 50%, şi, pe cale de consecinţă, obligă partea responsabilă civilmente SC Carpatica Asig SA, societate de asigurare în faliment, reprezentată de către lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania – Filiala Cluj SPRL, să plătească părţii civile suma de 1.434.000 de lei cu titlu de daune morale, 51.683,39 lei, cu titlu de daune materiale, dar şi 5.952 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare”, au scris magistraţii în minuta sentinţei care nu este definitivă, putând fi atacată la instanţa de judecată superioară.

 

Impact cu o victimă

Procesul lui Ioan Nicu Vasilică a început pe 20 mai 2016. Conform anchetatorilor, pe 30 august 2014, bărbatul se afla la volanul unui ansamblu de vehicule, format dintr-o autoutilitară marca MAN şi o semi-remorcă, ce se deplasa pe şoseaua naţională dinspre Iaşi, spre Vaslui. Oamenii legii au menţionat că, în jurul orei 11.40, într-o curbă periculoasă, în dreptul releului Bucium, din sens opus venea autoturismul marca Audi A6, condus de ieşeanul O.M.B. (41 de ani). „În momentul impactului, autoturismul marca Audi circula parţial pe contrasens. În zona producerii accidentului, limita maximă de viteză era de 60 km/h. Niciunul dintre şoferi nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, iar singura victimă a fost O.M.B., şoferul de pe Audi”, au concluzionat procurorii ieşeni.

În urma impactului, victima a fost scoasă dintre fiarele contorsionate cu ajutorul pompierilor de la Descarcerare şi transportată la spital de un echipaj SMURD. În urma impactului, autoturismul Audi a fost avariat în proporţie de 70%.

 

Peste 200 de zile de îngrijiri medicale

Ulterior, doctorii au constatat că victima a suferit un traumatism cranio-cerebral, unul toracic, fracturi la braţul stâng, dar şi o fractură în zona bazinului. Bărbatul a avut nevoie de 225 de zile de îngrijiri medicale.

De remarcat este faptul că, la audieri, Ioan Nicu Vasilică a spus că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, dar că nu se consideră vinovat de producerea accidentului rutier. Acesta a adăugat că, de fapt, impactul s-ar fi produs din cauza atitudinii imprudente a victimei, care ar fi pătruns pe sensul său de mers.

În final, magistraţii au constatat că nu doar şoferul autoutilitarei, ci şi O.M.B. a avut partea lui de vină în producerea accidentului rutier.

 

Suferinţă mai mare, daune mai mici

La această sentinţă iese în evidenţă faptul că, în comparaţie cu alte cazuri, mult mai grave decât cel al lui O.M.B., instanţele de judecată au acordat despăgubiri mult mai mici.

Astfel, în cazul unui bărbat din judeţul Suceava, fără nici o vină în producerea accidentului şi care a rămas cu infirmitate fizică permanentă - incapacitate de 75% în folosirea piciorului stâng – au fost acordate daune morale de 202.500 lei. Acest proces continuă în apel.

Recordul la Iaşi: 1 milion de euro

Una dintre cele mai mari despăgubiri dintr-un dosar judecat la Iaşi este cea acordată anul trecut de magistraţii Curţii de Apel Iaşi (sentinţă definitivă), care au obligat SC Carpatica Asig S.A să-i plătească lui Tudor Gall 4,44 milioane lei daune morale, echivalentul sumei de 1 milion de euro, la cursul BNR din 11 noiembrie 2015. Asiguratorul mai trebuie să-i plătească reclamantului şi suma de 160.400 de lei, drept daune materiale. De asemenea, instanţa a obligat compania de asigurări să-i achite tânărului şi 1.250 de lei lunar „cu titlu de cheltuieli cu asistentul personal, pe toată perioada încadrării în grad de handicap”. Gall a rămas paralizat în urma unui accident produs de o rudă care conducea maşina în care se afla.

Avocaţi specializaţi pe acest gen de procese

Pentru cazurile în care au loc vătămări corporale sau chiar decesul victimei, există câţiva avocaţi ieşeni specializaţi. Cei mai cunoscuţi sunt Liviu Filip şi Gianina Poroşnicu. Aceştia au înfiinţat şi asociaţii pentru victimele accidentelor rutiere şi, în ultimii ani, au câştigate mai multe procese în urma cărora victimele sau familiile victimelor au primit sume importante de bani. De obicei, onorariile de reprezentare nu sunt mari, însă avocaţii au grijă să-şi treacă în contracte onorarii de succes care le aduc în buzunare mii sau zeci de mii de euro, în funcţie de suma obţinută în instanţă.

Alţi avocaţi ieşeni care au intrat în astfel de dosare sunt Marius Striblea, decanul Baroului Iaşi, Adrian Fetcu şi Doiniţa Stîngaciu.

Moneda națională a atins marți cea mai slabă cotație în raport cu euro, cursul anunțat de Banca Națională a României (BNR) fiind de 4,6551 lei pentru un euro, în creștere cu 0,82 bani (0,18%) în comparație cu valoarea din ședința precedentă, de 4,6469 lei pentru un euro.

Cotația record anterioară a fost înregistrată pe data de 13 noiembrie 2017, când BNR a anunțat un curs de schimb de 4,6495 de lei pentru un euro.

De asemenea, moneda națională s-a depreciat în fața dolarului american, cursul fiind stabilit de BNR la 3,9650 lei, mai mare cu 2,36 de bani (0,60%), în comparație cu ședința precedentă, când un dolar american valora 3,9414 de lei.

Francul elvețian a fost cotat la 3,9960 de lei, în creștere cu 1,27 bani (0,32%), comparativ cu valoarea de 3,9833 lei, stabilit în ședința precedentă.

Gramul de aur s-a ieftinit, marți, cu 40,04 de bani (-0,24%), până la 163,2575 lei, de la 163,6579 lei, cât se stabilise luni.

Pagina 1 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Go to top