Alegerile prezidențiale din Republica Moldova au strârnit numeroase controverse din cauza modului în care au fost organizate. Modul dezastruos în care a fost organizat procesul de votare în diasporă, transportarea masivă şi organizată a locuitorilor din regiunea transnistreană la secţiile de votare, cifrele eronate privind rezultatele alegerilor prezentate de CEC pentru mai multe localităţi sunt motivele care au provocat un adevăral scandal în țara de la est de Prut.

Mai mulți experți din Republica Moldova au susținut într-o dezbatere pentru Jurnal TV că sunt motive destul pentru ca votul să fie anulat și rezultatele declarate nule.

„Sunt încălcări foarte grave. Concurenţii electorali trebuie să meargă cu probe concludente la CEC şi Curtea Constituţională. Legea este lege, ai încălcat-o, nu se mai discută, dacă vrem să fie democraţie. Au luat oamenii, i-au încărcat în transport şi i-au pus să voteze. Este temei pentru invalidarea alegerilor. La fel ca şi inversarea rezultatelor alegerilor. De asemenea oamenii au stat la coadă şi nu le-au ajuns buletine ca să voteze, e încă o încălcare. Este vina statului, a Guvernului, a Ministerului de Externe. Pentru ce există CEC, o instituţie care funcţionează permanent, este finanţat din banii contribuabililor, ei trebuie să bată clopotele. Sunt suficiente probe”, a declarat Alexandru Arseni, doctor în drept constituţional.

„Din 2014 încoace toate alegerile au fost fraudate masiv. Acum mă bucur că oamenii au început să intre în esenţă. Dacă s-ar fi căutat atunci aceste nereguli, acum s-ar fi comis mai puţine. Frauda cea mai mare s-a făcut prin CEC şi sistemul automatizat care dă o diferenţă de peste 500 de mii de alegători dintre ceea ce este în realitate şi ceea ce se declară de către CEC. Codul Electoral spune că turul II se organizează cu aceleaşi liste electorale. Dar acum dacă ne uităm, la Cahul, de exemplu, în turul I au fost 98,539 de alegători, în turul II – 97.135. Nu putea să se micşoreze numărul de alegători decât dacă s-au retipărit listele. Asemenea situaţii sunt aproape în toate raioanele. La Sângerei în turul I au fost 70,624, în turul II – 70639. Un alt tip de eroare este tipărirea buletinelor în exces. Ar fi bine dacă s-ar ridica listele electorale. Au fost multe semnale că cineva au votat pentru oamenii care au plecat peste hotare”, a adăugat fostul vicepreşedintele al CEC, Ştefan Urâtu.

„Sunt convins că aparatul CEC cunoaşte acest lucru. Permanent am spus că Ciocan (fostul preşedinte al CEC, Iurie Ciocan, actual membru) şi-a format această grupare. Sunt şi de la IGP, este o coordonare la nivel de instituţii de stat. Vorbim despre sute de mii, 360-400 de mii la sigur”, a dezvăluit Ştefan Urâtu.

Candidatul pro-european din alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Maia Sandu, a cerut declararea alegerilor prezidențiale nule din cauza fraudelor, în timp ce câștigătorul, pro-rusul Igor Dodon, a amenințat cu contra-manifestații puternice de stradă care pot destabiliza Republica Moldova.

(Sursa: b1.ro)

Capitală Europeană a Culturii în 2021 a fost desemnat municipiul Timişoara. În finală au concurat şi Baia Mare, Bucureşti şi Cluj-Napoca. Anunţul a fost făcut la Bucureşti de juriul internaţional delegat de Uniunea Europeană.

Numele oraşului câştigător pentru 2021 a fost anunţat de Steve Green, preşedintele juriului internaţional care a evaluat proiecte oraşelor candidate. Cei doisprezece experți care care au făcut parte din juriu sunt: Sylvia Amann, Cristina Farinha, Ulrich Fuchs, Steve Green, Valentina Iancu, Jordi Pardo, Anton Rombouts, Aiva Rozenberga, Pauli Sivonen, Raluca Velisar, Agnieska Wlazel şi Suzana Žilič Fišer.

Timişoara va împărţi acest titlu cu un oraş din Grecia şi cu încă unul, din Muntenegru.

Mesajul oraşului care va deţine, din partea României, titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 este "Luminează oraşul prin tine!". Un slogan care aminteşte faptul că Timişoara a fost primul oraş european cu iluminat public stradal electric. Oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit în susţinerea instituţiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent şi ONG-urilor.

Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu "staţii- program/proiect" şi trasee pe şi de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni, locuri.

Oraşul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană, şase teatre, patru muzee, Filarmonica şi Opera, patru spaţii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de şcoli, opt centre ale industriei culturale şi creative, 340 de pieţe şi curţi interioare, 18 clădiri publice şi comerciale şi două centre de tranzit pentru refugiaţi.

Baia Mare a mizat pe moştenirea arhaică, Bucureştiul pe diversitate, exploatarea cartierelor şi pe festivaluri de renume, Cluj-Napoca a susţinut conexiunea dintre Est şi Vest, iar Timişoara - crearea unui traseu cu „staţii” culturale pe şi de-a lungul râului Bega.

În 2011, Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg.

(Sursa: digi24.ro)