Duminica, 24 02 2019
Spre Alexandria și Craiova se construiesc drumuri de mare viteză cu fonduri europene din actualul exercițiu bugetar european, 2014-2020, iar moldovenii sunt iarăși umiliți pentru că șeful administrației ieșene, Maricel Popa, face doar figurație la București și acceptă toate mizeriile doar pentru a-și păstra funcția și privilegiile!
Parlamentul European a adoptat joi raportul privind Protecţia bugetului UE în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 abţineri.
Staful Camerei de Comerț și Industrie a municipiului București a fost trimisă în judecată pentru fapte de corupție privind utilizarea de fonduri europene. Inculpații sunt Sorin Petre Dimitru, președintele CCIB, Gabriel Dan Mihuț , directorul general al CCIB și Laurenția Vasilescu, director economic al instituției amintite. Mai exact, este vorba despre 27 de proiecte, cu finanțare europeană. Dimitru, Mihuț și Vasilescu sunt acuzați că au dispus utilizarea banilor destinați derulării proiectelor în alte scopuri decât cele declarate.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarele: “Începând cu anul 2009, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București au demarat derularea a 27 de proiecte, cofinanțate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013.
În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în perioada 2010-2012, în contextul implementării a patru dintre acestea, inculpații Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (C.C.I.B.), Dimitriu Sorin-Petre, Mihuț Gabriel-Dan, beneficiind de sprijinul inculpatei Vasilescu Laurenția, au schimbat, fără respectarea dispozițiilor legale, destinația fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, pe care le-au utilizat pentru alte destinații ce nu erau aferente proiectelor, în funcție de anumite necesități ale C.C.I.B.
Astfel, suma totală de 2.081.953 lei a fost transferată din conturile de prefinanțare ale celor patru proiecte în contul curent al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București și a fost utilizată pentru: plata unor obligații către bugetul de stat, plăți către furnizori sau drepturi salariale ce nu erau aferente proiectelor respective, precum și pentru restituirea sumelor de bani provenite din alte proiecte.
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a restituit suma de 1.982.617 lei din cei de 2.081.953 lei utilizați în alte destinații decât cele prevăzute în proiect.
Ministerul Educației Naționale s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.015.918 lei. 
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, asupra unui imobil ce aparține Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București”.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză. 

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a publicat miercuri un grafic al modului cum au accesat țările UE banii europeni pentru combaterea șomajului tinerilor, care arată că România este pe ultima poziție, cu un procent minuscul, în condițiile în care țara de pe penultimul loc, Grecia, are un procent ce se apropie de 50%.

"Aveți mai jos situația implementării programului destinat combaterii șomajului în rândul tinerilor între între 18 și 25 de ani, din toate statele Uniunii Europene, tabel ce poate fi consultat pe site-ul Comisiei Europene", scrie Crețu pe Facebook. 

Sumele destinate acestui program lansat în 2015 puteau fi accesate până în 30 iunie 2018, precizează înaltul oficial european.  "Vă doresc tuturor o zi bună", încheie Corina Crețu. 

4,5 milioane de euro va costa în final renovarea clădirii de pe Cuza Vodă. E printre cele mai mari sume alocate pentru investiții de la bugetul local, în ultimii ani. Când s-a cumpărat casa (fostul sediu PNȚCD), s-a spus că e în stare bună. Nu există nicio destinație precisă pentru această clădire. Muzeul Municipal e o altă clădire-fantomă din Iași, dar cel puțin acolo s-au cheltuit bani europeni.

După ce a dat 3,7 milioane de lei din bugetul local pentru achiziția casei Callimachi, conducerea Primăriei ar mai putea cheltui alte 17,5 milioane lei pentru consolidarea și reabilitarea imobilului. Suma, una uriașă, înseamnă o investiție de aproximativ 8.333 lei pentru fiecare metru pătrat. Adică, echivalentul a 1.800 de euro. Și asta în condițiile în care șefii Primăriei nici nu au habar ce-o să facă în clădirea odată refăcută.

4,5 milioane de euro va costa în final renovarea clădirii de pe Cuza Vodă. E printre cele mai mari sume alocate pentru investiții de la bugetul local, în ultimii ani. Când s-a cumpărat casa (fostul sediu PNȚCD), s-a spus că e în stare bună. Nu există nicio destinație precisă pentru această clădire. Muzeul Municipal e o altă clădire-fantomă din Iași, dar cel puțin acolo s-au cheltuit bani europeni.

După ce a dat 3,7 milioane de lei din bugetul local pentru achiziția casei Callimachi, conducerea Primăriei ar mai putea cheltui alte 17,5 milioane lei pentru consolidarea și reabilitarea imobilului. Suma, una uriașă, înseamnă o investiție de aproximativ 8.333 lei pentru fiecare metru pătrat. Adică, echivalentul a 1.800 de euro. Și asta în condițiile în care șefii Primăriei nici nu au habar ce-o să facă în clădirea odată refăcută.

Deputatul PNL Iași, Marius Bodea, a declarat că în acest an Primăria Cluj-Napoca a depus, câștigat și semnat contracte în cadrul Programului Operațional Regional (POR) în valoare de 467,581,135.28 lei.
Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit. 

În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.

Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit. 

În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.

Zeci de discuții între ofertanți și Primărie la o licitație pe fonduri europene: se stabilise să nu se modifice consumurile de materiale, dar la adjudecare acestea au fost modificate. Motiv de descalificare! Experți în lucrări publice semnalează că, la licitația de anul trecut, Primăria impusese ca ofertanții să nu facă modificări la consumurile de materiale. Ulterior, s-a acceptat acest lucru, „punctual”, dar numai cu justificări clare, ce urmau să fie verificate de către Primărie. Această verificare nu a mai avut loc, cum reiese din Procedura de Achiziție. Resursele înseamnă materialele de construcție. Schimbarea consumurilor înseamnă încălcarea caietului de sarcini, fiind motiv de descalificare. Conest a câștigat, Construcții UNU a vrut să conteste dar a renunțat. Primarul Chirica are vilă de la Conest, luată cu doar 39.000 de euro, bani dintr-o donație.

Un contract de 16,3 milioane de lei, sub semnul întrebării. Modalitatea prin care firma Conest a câștigat licitația pentru reabilitarea Mănăstirii Frumoasa naște mai multe suspiciuni. Surse din interiorul Primăriei au precizat, sub rezerva anonimatului, că, în mod ilegal, firmei Conest i s-a creat un avantaj în timpul procedurii. „Verificarea consumurilor de resurse nu a avut loc, Autoritatea Contractantă a trecut în mod deliberat peste ceea ce a solicitat în mod repetat. Prin aceasta <omisiune> s-a creat un evident avantaj ofertantului declarat câștigător”, a precizat sursa.

Pagina 1 din 10

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28      

Clipul zilei

Go to top