fbpx
 

Primarul este ca și exclus din PSD. Harabagiu și Iacoban îl vor urma în exil. CL va deveni brusc ostil, iar pe primar l-ar putea copleși auditurile instituțiilor de control. PSD s-a hotărât să termine acest subiect care îl sâcâie de peste un an, după ce, de la Crăciun până la Ziua Micii Uniri, filiala a ținut-o numai în scandaluri provocate de Grupul Chirica

PSD a schimbat din mers strategia care îi dădea lui Mihai Chirica falsa senzație de siguranță, aceea de a nu-l lăsa să crească electoral în afara partidului, și s-a hotărât să-l îmbrâncească brutal peste punte, lăsându-l să se simtă așa cum se și considera ca politician – ca peștele în apă.

Înjurături în mijlocul străzii

Neoficial, Mihai Chirica, viceprimarul Gabriel Harabagiu și fostul deputat Sorin Iacoban sunt practic excluși din PSD. Dar aceasta este cea mai mică problemă a lor. Viceprimarul va fi dezscăunat prin votul Consiliului Local, iar primarului i se vor pregăti denunțuri pe subiecte din trecut și blocajul total al proiectelor viitoare, plus controale la sânge pe investițiile aflate în derulare și chiar modificarea bugetului aprobat prin rectificări. Mihai Chirica va simți cum e să te pui cu PSD.

Scandalul latent dintre „Grupul Chirica” și conducerea centrală a PSD s-a precipitat pe sfârșitul anului tot din cauza micilor mizerii pe care liderii celor două grupări locale – Municipiu și Județ - și le-au făcut în niște șezători de Sărbători aparent inofensive.

Liderii de la Municipiu – Chirica și Harabagiu – n-au fost primiți la o ședință a PSD județean, apoi, deputatul Axinte, de la Pașcani, s-a înjurat pe stradă cu primarul Iașului după ce acesta i-a pus pumnul în gură la o mică serbare publică. Atitudinea disprețuitoare a trioului Chirica-Harabagiu-Iacoban a atras ostilitatea întregului lot de parlamentari ai PSD, deși aproape pe toți primarul i-a pus pe listă.

Scandalul bidinelelor

Scandalul a escaladat după ce la Revelionul pensionarilor de la Ciric, acțiune clasică a PSD Iași, cu 450 de participanți, șeful de la Județ, președintele CJ Maricel Popa, a fost acceptat în ultima clipă și tratat umilitor de același trio Chirica-Harabagiu-Iacoban: lăsat singur la masă, nelăsat să vorbească la microfon, persiflat în trecere de marii lideri ai Municipiului, chemat doar pentru a i se arăta cât de neînsemnat este.

Momentul care a ridicat tensiunea la paroxism între cele două tabere este dezvăluirea către presă a modului în care s-au desfășurat amenajările interioare din sediul PSD de pe Ștefan cel Mare. A fost practic „Scandalul bidinelelor”. Membrii marcanți ai filialei au contribuit financiar pentru o curățenie generală, după 15-20 de ani, în care nu se mai făcuse nimic în sediu și pereții se înnegriseră. S-a luat și decizia eliminării ușii de la unul din birourile din stânga. „Meschinăria a fost maximă. Directorul tehnic al Primăriei, Dumitru Tomorug, a întrebat dacă este autorizată lucrarea, și i s-a explicat că e doar o renovare, iar ușa respectivă nici nu exista pe schița inițială”, explică surse din PSD Iași.

Indiferent de situație, văruitul pereților de la sediul de partid a ajuns pe prima pagină din presa ieșeană, iar zidarii s-au trezit cu controlul inopinat al Inspecției în Urbanism de la Poliția Locală, transformată într-un fel de SS personal al lui Chirica și Harabagiu. Amenda aplicată propriului partid pentru datul cu bidineaua i-a determinat pe toți seniorii PSD Iași să ia decizia ruperii definitive a pisicii în două.

Altă ofensă: susținerea lui Tudose

A urmat și scandalul scrisorii de susținere a fostului premier Mihai Tudose de către Organizația Municipală a PSD Iași, deși se stabilise ca textul comunicatului să fie neutru. Mesajul ajuns la presă n-a trecut prin toate mâinile, așa cum se stabilise, iar șefii de la Județ au fost încă o dată scandalizați de sfidarea la care sunt supuși.

Ultimul episod al scandalului s-a consumat de Ziua Micii Uniri, când parlamentarii ba au fost invitați, ba n-au fost primiți pe scenă, ba li s-a luat cuvântul, Camelia Gavrilă fiind printre cele mai lezate de acest tratament și tensiunea ajungând iar la pragul de fierbere.

Invincibil până într-o zi

Șocul pentru Mihai Chirica este că în 24 de ore invincibilul devine perisabil. Comisia de Etică a PSD Iași deja a luat decizia excluderii lui Chirica, Harabagiu și Iacoban, iar propunerea a fost înaintată către Biroul Județean al partidului. Nu excluderea este problema, pe care Chirica o aștepta în apropierea alegerilor din 2020, ci hăituirea sa în vederea alungării sale definitive de la Primărie, ca domnii din vechime, care fugeau în surghiun cu armata boierilor pe urme, până la hotarul Moldovei.

Excluderea din PSD e o chestiune de ore. Sorin Iacoban nu mai avea nicio relevanță la Centru și cu greu va mai găsi niște public căruia să-i vorbească din postura de candidat și care să-l asculte. Gabriel Harabagiu va fi mazilit din postul de viceprimar, prin votul propriilor săi colegi, dar primarul i-a rezervat, prevăzător, postul de city-manager în organigramă. Mihai Chirica va rămâne primar, conform legii, dar va avea, brusc, un Consiliu Local ostil, chiar dacă 4-5 consilieri îi sunt, la această oră, extrem de îndatorați.

„Consilierii locali vor fi chemați la partid, li se va spune ce să facă, iar dacă se împotrivesc, doi vor fi dați imediat afară, prin retragerea sprijinului politic, apoi se va face liniște”, au mai dezvăluit surse autorizate din PSD Iași.

Excluderea, cea mai mică problemă

Excluderea din PSD a lui Mihai Chirica anunță ceva mult mai grav pentru el: o posibilă suspendare din funcția de primar pe baza unor denunțuri venite chiar din interior, forțele înșirate de Liviu Dragnea pe câmpul tactic arătând, de fiecare dată în ultimii ani, că liderul PSD își duce planurile până la capăt când vrea să scoată pe cineva din scenă. Chirica ar putea descoperi subit că pierde sprijinul presei locale, deși a investit enorm în câteva relații de andurață cu patronii media, ar putea descoperi că proiectele locale sunt blocate și orașul i se ridică împotrivă, că auditurile de la diferite organisme financiare și îi cer socoteală pe toate cheltuielile din ultimii ani și ar mai putea descoperi, cel mai grav, că inclusiv proiectele europene pe care miza 100%, refacerea tramei stradale și a liniilor de tramvai pe câteva bulevarde importante ar putea întârzia nepermis de mult din motive apărute din senin.

Este capabil PSD să-și ridice Iașul în cap? „Da, oricum Chirica ni l-a ridicat constant în ultimii ani și nu mai avem nimic de pierdut. Vom arăta cine este cu adevărat Mihai Chirica și vom arăta și ce știm să facem pentru Iași, fără Mihai Chirica”, afirmă unul din liderii PSD Iași.

Locotenenții lui Chirica, Gabriel Harabagiu (stânga) și Sorin Iacoban, foarte preocupați de scenografia electorală, ca întotdeauna. Nimeni știe ce-au urmărit cei doi prin răzmerița lor, Harabagiu măcar a făcut milionul de euro cu terenul pe care și l-a dat în Moara de Vânt

PSD s-ar putea bate cu Chirica în alegeri

Dacă planul va funcționa, în Organizația Municipală a PSD vor urma rapid alegeri interne. Camelia Gavrilă este văzută ca o potențială candidată, iar Marius Ostaficiuc, de asemenea, își va putea negocia o viitoare prezență în Parlament prin jocul pe care îl va face la acest scrutin.

PSD mai are probleme și cu dosarul penal al lui Maricel Popa, o bombă cu ceas, ceea ce arată că restul județului trebuie securizat printr-un plan B, iar instabilitatea economică și politică de la Centru s-ar putea constitui ca un tăvălug care să măture partidul în ansamblu din preferințele electoratului. Problemele abia vin, dar în politică e tot timpul așa. Culoarul s-ar putea dovedi bun pentru Opoziție, dacă se unifică într-o vasta alianță politică și civică.

„Noi sperăm într-un declic favorabil la sfârșitul ciclului electoral, când economia va da semne clare de creștere stabilă și vom putea susține stimulente pentru majoritatea categoriilor sociale”, mai dezvăluie sursa din PSD Iași.

 

 


După ce, în martie, REPORTER DE IAŞI a dezvăluit legăturile de afaceri, suspecte de conflict de interese, ale unei firme din Botoşani a familiei viceprimarului, societatea a fost dizolvată în iunie. Harabagiu pune însă desfiinţarea firmei pe seama problemelor personale ale unuia dintre acţionari.

Ecoambalaje Company SRL Botoşani, firmă apropiată de viceprimarul Gabriel Harabagiu, nu mai există. A fost închisă pe 28 iunie, după o procedură care a durat circa două luni. Formalităţile de lichidare au început după dezvăluirile REPORTER DE IAŞI despre acţionariat şi despre legăturile societăţii cu Salubris şi cu firma de salubritate de la Botoşani. Oficial, închiderea business-ului din domeniul reciclării este motivată prin problemele personale ale unuia dintre acţionari.

Motive personale”

Pe 28 iunie 2017, Registrul Comerţului a înregistrat hotărârea de dizolvare şi radiere a Ecoambalaje Company SRL Botoşani, firmă deţinută de către Eco Ambalaje Recycle SA Iaşi (60%) şi Costin Mihail Gheorghiu (40%), ultimul fiind acţionar şi, în acelaşi timp, administrator. Procedurile au fost începute cu mai bine de două luni înainte, în aprilie. REPORTER DE IAŞI a scris prima dată despre afacerile dubioase ale firmei din Botoşani şi ale acţionarilor din Iaşi, din Botoşani şi din Galaţi, în luna martie.

La firma botoşăneană era acţionar majoritar compania familiei viceprimarului Gabriel Harabagiu, Eco Ambalaje Recycle SA. Această din urmă societate este deţinută de către soţia acestuia, Mădălina, împreună cu Ionuţ Dumitriu, proprietarul Eco Prod Services Galaţi, şi Daniela, nora acţionarului firmei din Botoşani, Costin Mihail Gheorghiu, el însuşi fost director la Urban Serv Botoşani (echivalentul Salubrisului). „Sunt motive personale care au condus la lichidarea acelei firme, motive care nu au legătură cu mine şi despre care nu vreau să discut”, spune viceprimarul Gabriel Harabagiu. Neoficial, apropiaţii acţionarilor susţin că închiderea firmei de la Botoşani şi ieşirea din acţionariatul firmei de la Iaşi a lui Ionuţ Dumitriu de la Galaţi au legătură cu dezvăluirile REPORTER DE IAŞI. Oficial, închiderea firmei ar avea însă legătură cu o dorinţă a lui Ionuţ Dumitriu de a lichida toate afacerile tatălui său, Ioan, care a murit anul trecut într-un accident de maşină.

Cum funcţiona „sistemul”

La un an de la înfiinţare, Ecoambalaje Company Botoşani a intrat într-o afacere fără cusur: societatea condusă, în calitate de administrator, de Costin Mihail Gheorghiu, dar deţinută, în calitate de acţionar majoritar, de firma din Iaşi, a semnat un protocol cu Urban Serv-ul unde era şef acelaşi Costin Mihail Gheorghiu, obiectul fiind „reducerea volumului de deşeuri depozitate în spaţiul de stocare temporară, prin sortarea şi valorificarea materialelor reciclabile (plastic, PET, metal, carton)”.

Acelaşi acţionariat a lucrat şi cu Salubrisul din Iaşi. Firma Consiliului Local a vândut PET-uri reciclate firmei Eco Prod Services, al cărei acţionar a fost Ioan Dumitriu şi care este deţinută acum de fiul său. Salubrisul Consiliului Local a avut relaţii contractuale cu firma deţinută de asociaţii soţiei viceprimarului. Cifra de afaceri a firmei Ecoambalaje Company SRL Botoşani a crescut exponenţial. De la 0 în 2011, anul înfiinţării, la 610.000 lei în 2012, 1 milion lei în 2013, 950.000 lei în 2014 şi 750.000 lei în 2015. Profitul net pentru primii 4 ani de existenţă a fost de 100.000 de lei. Ultimul an a fost prost: cifra de afaceri a scăzut la 460.000 de lei, iar profitul s-a transformat într-o pierdere de 19.385 de lei.

 

Soţia viceprimarului, singură în firmă

Gheorghiu a fost, la un moment dat, şeful cel mare de la Urban Serv. În rest a avut funcţii de conducere: director executiv, şef serviciu, şef birou sau şef coloană. La Urban Serv lucrează şi soţia lui Gheorghiu care este şi jurisconsult la Ecoambalaje Company.

În 2014, nora lui Gheorghiu a devenit asociat la firma de ambalaje din Iaşi a lui Harabagiu. Între timp, acţionariatul la Eco Ambalaje Recycle s-a modificat. Ionuţ Dumitriu a ieşit din firmă, la fel Daniela Gheorghiu. Pe documente apare acum doar Mădălina Harabagiu. Viceprimarul Gabriel Harabagiu face puţine comentarii, dar spune că situaţia firmei s-a schimbat faţă de trecut. „A apărut un gigant multinaţional care acaparează toată piaţa, oferind preţuri mai bune decât investitorii locali şi distrugându-i”, explică Harabagiu.

Costin Mihail Gheorghiu de la Botoşani era „la ambele capete”

Afacere datând din 2011

Soţia viceprimarului Gabriel Harabagiu, Mădălina, este acţionar şi administrator, din 2011, la firma Eco Ambalaje Recycle SA din Iaşi, societate care se ocupă de colectarea şi vânzarea deşeurilor reciclabile. Viceprimarul a fost şi el pe statul de plată al firmei, ca director, veniturile încasate în această calitate fiind trecute în declaraţiile de avere.

Tot în 2011, Eco Ambalaje Recycle Iaşi a devenit asociat, cu 60%, într-o firmă cu obiect de activitate similar: Ecoambalaje Company SRL din Botoşani. Restul acţiunilor, precum şi funcţia de administrator, i-au revenit lui Costin Mihail Gheorghiu, şef la Urban Serv SA. „Eu, împreună cu soţia, am fost colegi de facultate cu Răzvan şi Daniela Gheorghiu (fiul, respectiv nora lui Costin Mihail Gheorghiu - n.r.). Aşa a apărut ideea acestei firme. Soţiile s-au asociat şi se ocupă şi acum de firmă. Ne ştim şi suntem prieteni de atunci“, a explicat, în martie 2017, Gabriel Harabagiu.

 


Tutun și Ziare, principalul concurent al Amo Press, a abandonat Iașul, după ce Primăria i-a cerut insolvența. Administratorul acuză că nu același tratament a fost aplicat și firmei lui Manuel Onofrei n Amo a ajuns cel mai mare datornic la bugetul local, cu 350.000 de lei, o creștere de 83.000 de lei în numai patru luni. Primăria i-a pus recent poprire pe conturi, patronul fiind în cercul de apropiați ai lui Chirica și Harabagiu.

Și-a eliminat un concurent redutabil cu mâna Primăriei. Manuel Onofrei, patronul firmei Amo Press Retail, a scăpat de concurența celor de la Tutun și Ziare. Ambele firme, care se ocupă cu distribuția ziarelor și a articolelor de papetărie, sunt mari datornice la bugetul local. În fapt, acum ocupă primele două poziții în topul restanțierilor.

 

Prieten cu Chirica

Firmei lui Onofrei, Amo Press Retail, Primăria i-a pus abia recent poprire pe conturi. În cazul celeilalte, Primăria a cerut insolvența. „Nu înțeleg de ce acest tratament inegal din moment ce valoarea datoriilor era cam aceeași”, a declarat Ionuț Biciaga, administrator la Tutun și Ziare. Reprezentanții Primăriei susțin că s-au respectat toți pașii procedurali, fără să explice de unde vine această diferență de abordare.

Nu comentez”, a fost singurul răspuns oferit obsesiv de Onofrei la orice întrebare pe această temă. Despre Manuel Onofrei se știe că se învârte în cercul de apropiați ai șefilor din Palatul Roznovanu, fiind amic atât cu primarul Mihai Chirica cât și cu viceprimarul Gabriel Harabagiu.

 

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

În acest moment, pe prima poziție în topul datornicilor către bugetul local figurează Amo Press Retail cu restanțe totale de peste 350.000 de lei. Pe locul doi este Tutun și Ziare SRL cu o suma datorată ce depășește 287.000 lei. Aceștia sunt „debitori persoane juridice cu obligații fiscale restante mai mari de 10.000 de lei la 30.09.2017 și neachitate integral până la 31.10”. Exact așa este formularea din tabelul publicat de Primărie pe propriul site.

Aceeași debitori figurau și la 30 iunie, Tutun și Ziare fiind pe poziția a doua cu peste 280.000 lei și Amo Press Retail pe poziția a treia cu 267.000 lei. În doar patru luni, datoriile firmei lui Onofrei au crescut cu aproape 90.000 de lei.

Inexplicabil, Primăria a judecat cu măsuri diferite situațiile celor doi datornici. La Amo Press Retail a instituit poprire pe conturi, iar la Tutun și Ziare SRL a cerut insolvența. Cum explică Primăria această diferență? „S-au adoptat pașii procedurali prevăzuți în legislația în vigoare. Cu siguranță autoritatea locală face tot posibilul pentru recuperarea datoriilor”, a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Refuză dialogul
Șefii din Palatul Roznovanu au refuzat să precizeze momentul în care a fost instituită poprirea. Cert e că datoria Amo Press Retail a crescut între iunie și septembrie 2017 cu aproximativ 83.000 de lei. Despre cum s-au acumulat aceste datorii, Manuel Onofrei a refuzat să dea declarații. „Nu comentez”, au fost singurele cuvinte ale acestuia.

 

Cifră de afaceri mare
Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, Amo Press Retail a avut anul trecut o cifră de afaceri de
13.924.846 lei, cu un profit net de 19.777 lei. Numărul de angajați a fost în 2016 de 58, surse din piață afirmând pentru REPORTER DE IAȘI că Onofrei mai are aproximativ 45 de chioșcuri la stradă, în cele mai bune vaduri din oraș. În 2015, cifra de afaceri a fost de peste 16,6 milioane de lei, profitul net de peste 152.000 lei, iar numărul de angajați a fost de 65.

 

Un „capac” de 20.000 lei


Printr-o altă firmă pe care o controlează, cu denumire apropiată, Amo Press Grup, Manuel Onofrei a încheiat în 2016 un contract cu Compania de Transport Publica (fosta RATP Iași). Prin contract, firma controlată de Onofrei se angaja să aducă 175 de tone de nisip. Valoarea contractului a fost de 89.775 lei, fără TVA. REPORTER DE IAȘI a demonstrat în articolul de acum un an că prin această afacere, Onofrei și-a pus un „capac” de vreo 20.000 lei.

Jonglerii cu tonetele de ziare

 

Acum două luni, ziaristul sportiv Horia Ivanovici i-a adus acuzații grave lui Manuel Onofrei. Astfel, potrivit jurnalistului din Capitală, Onofrei ar fi jonglat cu chioșcurile de ziare de pe o firmă pe alta pentru a scăpa de executare.

I-am pus sechestru şi pe cele 65 de chioşcuri care aparţin firmei Amo Press Retail, cea cu care ne aflăm în litigiu. Când ne-am dus însă cu executorul să-i ridicăm chioşcurile, ne-a prezentat două hârtii antedatate, dubioase, prin care ne-a pus în vedere că nu mai putem să punem sechestru, fiindcă a vândut de urgenţă chioşcurile. O făcătură copilărească, care va fi desfiinţată în Justiţie, pusă la cale de un individ cu adevărat disperat“, a spus Horia Ivanovici.

Tonetele ar fi fost vândute către Amo Press Group și, în aceeași zi, închiriate către Amo Press Retail, ambele firme fiind ale lui Onofrei.


Tutun și Ziare, principalul concurent al Amo Press, a abandonat Iașul, după ce Primăria i-a cerut insolvența. Administratorul acuză că nu același tratament a fost aplicat și firmei lui Manuel Onofrei n Amo a ajuns cel mai mare datornic la bugetul local, cu 350.000 de lei, o creștere de 83.000 de lei în numai patru luni. Primăria i-a pus recent poprire pe conturi, patronul fiind în cercul de apropiați ai lui Chirica și Harabagiu.

Și-a eliminat un concurent redutabil cu mâna Primăriei. Manuel Onofrei, patronul firmei Amo Press Retail, a scăpat de concurența celor de la Tutun și Ziare. Ambele firme, care se ocupă cu distribuția ziarelor și a articolelor de papetărie, sunt mari datornice la bugetul local. În fapt, acum ocupă primele două poziții în topul restanțierilor.

 

Prieten cu Chirica

Firmei lui Onofrei, Amo Press Retail, Primăria i-a pus abia recent poprire pe conturi. În cazul celeilalte, Primăria a cerut insolvența. „Nu înțeleg de ce acest tratament inegal din moment ce valoarea datoriilor era cam aceeași”, a declarat Ionuț Biciaga, administrator la Tutun și Ziare. Reprezentanții Primăriei susțin că s-au respectat toți pașii procedurali, fără să explice de unde vine această diferență de abordare.

Nu comentez”, a fost singurul răspuns oferit obsesiv de Onofrei la orice întrebare pe această temă. Despre Manuel Onofrei se știe că se învârte în cercul de apropiați ai șefilor din Palatul Roznovanu, fiind amic atât cu primarul Mihai Chirica cât și cu viceprimarul Gabriel Harabagiu.

 

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

În acest moment, pe prima poziție în topul datornicilor către bugetul local figurează Amo Press Retail cu restanțe totale de peste 350.000 de lei. Pe locul doi este Tutun și Ziare SRL cu o suma datorată ce depășește 287.000 lei. Aceștia sunt „debitori persoane juridice cu obligații fiscale restante mai mari de 10.000 de lei la 30.09.2017 și neachitate integral până la 31.10”. Exact așa este formularea din tabelul publicat de Primărie pe propriul site.

Aceeași debitori figurau și la 30 iunie, Tutun și Ziare fiind pe poziția a doua cu peste 280.000 lei și Amo Press Retail pe poziția a treia cu 267.000 lei. În doar patru luni, datoriile firmei lui Onofrei au crescut cu aproape 90.000 de lei.

Inexplicabil, Primăria a judecat cu măsuri diferite situațiile celor doi datornici. La Amo Press Retail a instituit poprire pe conturi, iar la Tutun și Ziare SRL a cerut insolvența. Cum explică Primăria această diferență? „S-au adoptat pașii procedurali prevăzuți în legislația în vigoare. Cu siguranță autoritatea locală face tot posibilul pentru recuperarea datoriilor”, a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Refuză dialogul
Șefii din Palatul Roznovanu au refuzat să precizeze momentul în care a fost instituită poprirea. Cert e că datoria Amo Press Retail a crescut între iunie și septembrie 2017 cu aproximativ 83.000 de lei. Despre cum s-au acumulat aceste datorii, Manuel Onofrei a refuzat să dea declarații. „Nu comentez”, au fost singurele cuvinte ale acestuia.

 

Cifră de afaceri mare
Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, Amo Press Retail a avut anul trecut o cifră de afaceri de
13.924.846 lei, cu un profit net de 19.777 lei. Numărul de angajați a fost în 2016 de 58, surse din piață afirmând pentru REPORTER DE IAȘI că Onofrei mai are aproximativ 45 de chioșcuri la stradă, în cele mai bune vaduri din oraș. În 2015, cifra de afaceri a fost de peste 16,6 milioane de lei, profitul net de peste 152.000 lei, iar numărul de angajați a fost de 65.

 

Un „capac” de 20.000 lei


Printr-o altă firmă pe care o controlează, cu denumire apropiată, Amo Press Grup, Manuel Onofrei a încheiat în 2016 un contract cu Compania de Transport Publica (fosta RATP Iași). Prin contract, firma controlată de Onofrei se angaja să aducă 175 de tone de nisip. Valoarea contractului a fost de 89.775 lei, fără TVA. REPORTER DE IAȘI a demonstrat în articolul de acum un an că prin această afacere, Onofrei și-a pus un „capac” de vreo 20.000 lei.

Jonglerii cu tonetele de ziare

 

Acum două luni, ziaristul sportiv Horia Ivanovici i-a adus acuzații grave lui Manuel Onofrei. Astfel, potrivit jurnalistului din Capitală, Onofrei ar fi jonglat cu chioșcurile de ziare de pe o firmă pe alta pentru a scăpa de executare.

I-am pus sechestru şi pe cele 65 de chioşcuri care aparţin firmei Amo Press Retail, cea cu care ne aflăm în litigiu. Când ne-am dus însă cu executorul să-i ridicăm chioşcurile, ne-a prezentat două hârtii antedatate, dubioase, prin care ne-a pus în vedere că nu mai putem să punem sechestru, fiindcă a vândut de urgenţă chioşcurile. O făcătură copilărească, care va fi desfiinţată în Justiţie, pusă la cale de un individ cu adevărat disperat“, a spus Horia Ivanovici.

Tonetele ar fi fost vândute către Amo Press Group și, în aceeași zi, închiriate către Amo Press Retail, ambele firme fiind ale lui Onofrei.


Bani publici „cablaţi” la o reţea formată exclusiv din membri ai partidului de guvernământ n O firmă înfiinţată de Alexandru Bîndar în august a semnat două contracte, atribuite direct, cu Casele de Cultură ale Studenţilor din Iaşi şi Bucureşti n Ambele sunt conduse de colegi de partid ai lui Bîndar, cel de la Iaşi fiind şi consilier local n Anunțul a stat pe SEAP doar 48 de minute

O ciubucăreală ordinară. Aşa poate fi descrisă, în câteva cuvinte, afacerea pe care au făcut-o trei tineri pesedişti. Alexandru Bîndar, consilier al ministrului Educaţiei, a prins, prin firma BVA Condev la care este asociat, două contracte în valoare însumată de aproape 53.000 lei cu Casele de cultură ale studenţilor din Iaşi şi Bucureşti.

Cele două instituţii sunt conduse de tinerii pesedişti Bogdan Crucianu şi Doru Iamandi. Pentru a salva aparenţele, casele de cultură au selectat firma BVA Condev de pe portalul de achiziţii publice (SEAP).

Culmea eficienţei: Alexandru Bîndar a înfiinţat firma, cu sediul social în Cepleniţa (judeţul Iaşi), la sfârşitul lunii august şi, la doar câteva săptămâni, a obţinut cele două contracte. Pe 16 octombrie a câştigat la Bucureşti, iar pe 24 la Iaşi. Curat murdar, cum ar zice Caragiale. Obiectul contractelor a fost similar, cursuri de formare profesională.


Două contracte pe tavă


Firma BVA Condev s-a înfiinţat la sfârşitul lunii august 2017 şi îi are ca fondatori pe Vasile Bandar şi pe Alexandru Bîndar, ambii originari din comuna Tulnici (judeţul Vrancea). La doar câteva săptămâni de la înfiinţare, pe 16 octombrie, firma la care este acţionar Alexandru Bîndar a câştigat un contract de 48.000 lei cu Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti. Cursuri de formare profesională în cadrul proiectului „Studenţiada 2017”. Mai exact, servicii de training pentru studenţi – 10 cursuri în domeniul „Accesare fonduri pentru tineret” şi 10 cursuri în domeniul „Training Management vs Leadership în mediul asociativ”, a câte 25 cursanţi, în perioada 20–22 octombrie în 10 centre universitare din ţară.

Pentru aceste cursuri, cu un total de 500 de participanţi, s-a estimat un cost de 96 lei/persoană. Aşadar, un total de 48.000 lei. Pe lângă cursurile propriu-zise, firma lui Bîndar trebuia să asigure şi suportul de curs (tipărit), consumabile, cafele pentru cursanţi şi sala de pregătire.

Firma a fost înfiinţată la sfârşitul lunii august, dar eu şi colaboratorii mei lucrăm de mult timp în domeniul ăsta, de 3 - 4 ani”, a declarat Bîndar. Despre faptul că a prins două contracte cu Casele de cultură ale studenţilor la câteva săptămâni de la înfiinţarea firmei, Bîndar a spus că nu-i nici coincidenţă, nici noroc, nici o reţetă magică: „Pur şi simplu am urcat firma pe SEAP şi am fost selectat”. A fost selectat pe 16, iar pe 20 ţinea deja primul curs.

 

Selectat în doar 48 de minute

La fix o săptămână şi o zi după obţinerea contractului de la Bucureşti, firma BVA Condev a fost selectată (pe 24 octombrie) şi de Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi, tot pentru cursuri. În acest caz, contractul a fost de doar 4.800 lei. „Au fost cursuri la Iaşi şi în perioada 20 – 22 octombrie pe primul contract, dar şi week-end-ul trecut. Însă au fost tematici diferite”, a explicat Bîndar.
La selecţia de la Iaşi, portalul de achiziţii publice arată că iniţierea procedurii s-a făcut pe 24 octombrie la ora 9:27, iar atribuirea s-a făcut în aceeaşi zi, la ora 10:15, adică la doar 48 de minute distanţă. „N-am ce să comentez despre asta”, a zis Bîndar. Acesta a adăugat că pentru ambele contracte s-a strâns numărul suficient de cursanţi. „Toate documentele s-au depus pentru decont, o să se analizeze materialele şi apoi se face plata. Încă n-a fost făcută”, a declarat acesta.
Despre natura relaţiei cu Bogdan Crucianu, directorul Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi, Bîndar a afirmat: „Îl cunosc, avem o relaţie instituţională, dar nu suntem prieteni”. În ciuda repetatelor apeluri telefonice, Crucianu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune propriul punct de vedere legat de această afacere.

Crucianu a scris în declaraţia de avere că a plătit pentru o casă cu un avans de 16.500 de euro primit „cadou” de la bunicul lui din Cogeasca

Crucianu a scris în declaraţia de avere că a plătit pentru o casă cu un avans de 16.500 de euro primit „cadou” de la bunicul lui din Cogeasca

CV-urile celor trei „muschetari” PSD

Alexandru Bîndar a fost numit în februarie anul acesta în funcţia de consilier al ministrului Educaţiei Naţionale. Despre activitatea profesională anterioară şi despre legăturile sale cu Iaşul sunt informaţii inclusiv pe pagina sa de Facebook. Astfel, Bîndar a fost şef de cămin în Campusul „Tudor Vladimirescu”, student evaluator ARACIS, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Uniunii Studenţilor din România, dar a fost şi reprezentant al studenţilor în Consiliul de Administraţie al Universităţii Tehnice din Iaşi.

Originar din judeţul Vrancea, Bîndar şi-a finalizat studiile de licenţă şi de master la aceeaşi universitate, unde este acum doctorand. „Între funcţia pe care o deţin la minister şi firmă nu e nicio legătură, sunt lucruri diferite”, a spus Bîndar. Este membru PSD, în acestă calitate fiind desemnat recent, conform Agerpres, drept reprezentat al partidului în juriul care evaluează candidaturile oraşelor Baia Mare, Iaşi şi Satu Mare în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România.

Doru Iamandi conduce Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti din august 2014 ca director adjunct şi din decembrie 2015 ca director plin. Între 2012 şi 2016 a fost consilier local PSD la Sectorul 1. La acelaşi sector a fost şi preşedinte al organizaţiei de tineret a partidului (TSD). Şi Iamandi a îndeplinit diferite funcţii în organizaţii studenţeşti.

 

Bogdan Crucianu a intrat în Consiliul Local Iaşi din partea PSD în luna decembrie 2016, înlocuind-o pe Camelia Gavrilă care a fost aleasă deputat. Din august 2017, Crucianu a fost numit director la Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi. Acesta este şi prim-vicepreşedinte al TSD Iaşi. Este cunoscut ca un apropiat al primarului Mihai Chirica şi al viceprimarului Gabriel Harabagiu.

12.624 lei a raportat Alexandru Bîndar că ar fi câştigat anul trecut, în urma unui proiect POSDRU, potrivit propriei declaraţii de avere. Adică, o medie de 1.052 lei pe lună.


Bani publici „cablaţi” la o reţea formată exclusiv din membri ai partidului de guvernământ n O firmă înfiinţată de Alexandru Bîndar în august a semnat două contracte, atribuite direct, cu Casele de Cultură ale Studenţilor din Iaşi şi Bucureşti n Ambele sunt conduse de colegi de partid ai lui Bîndar, cel de la Iaşi fiind şi consilier local n Anunțul a stat pe SEAP doar 48 de minute

O ciubucăreală ordinară. Aşa poate fi descrisă, în câteva cuvinte, afacerea pe care au făcut-o trei tineri pesedişti. Alexandru Bîndar, consilier al ministrului Educaţiei, a prins, prin firma BVA Condev la care este asociat, două contracte în valoare însumată de aproape 53.000 lei cu Casele de cultură ale studenţilor din Iaşi şi Bucureşti.

Cele două instituţii sunt conduse de tinerii pesedişti Bogdan Crucianu şi Doru Iamandi. Pentru a salva aparenţele, casele de cultură au selectat firma BVA Condev de pe portalul de achiziţii publice (SEAP).

Culmea eficienţei: Alexandru Bîndar a înfiinţat firma, cu sediul social în Cepleniţa (judeţul Iaşi), la sfârşitul lunii august şi, la doar câteva săptămâni, a obţinut cele două contracte. Pe 16 octombrie a câştigat la Bucureşti, iar pe 24 la Iaşi. Curat murdar, cum ar zice Caragiale. Obiectul contractelor a fost similar, cursuri de formare profesională.


Două contracte pe tavă


Firma BVA Condev s-a înfiinţat la sfârşitul lunii august 2017 şi îi are ca fondatori pe Vasile Bandar şi pe Alexandru Bîndar, ambii originari din comuna Tulnici (judeţul Vrancea). La doar câteva săptămâni de la înfiinţare, pe 16 octombrie, firma la care este acţionar Alexandru Bîndar a câştigat un contract de 48.000 lei cu Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti. Cursuri de formare profesională în cadrul proiectului „Studenţiada 2017”. Mai exact, servicii de training pentru studenţi – 10 cursuri în domeniul „Accesare fonduri pentru tineret” şi 10 cursuri în domeniul „Training Management vs Leadership în mediul asociativ”, a câte 25 cursanţi, în perioada 20–22 octombrie în 10 centre universitare din ţară.

Pentru aceste cursuri, cu un total de 500 de participanţi, s-a estimat un cost de 96 lei/persoană. Aşadar, un total de 48.000 lei. Pe lângă cursurile propriu-zise, firma lui Bîndar trebuia să asigure şi suportul de curs (tipărit), consumabile, cafele pentru cursanţi şi sala de pregătire.

Firma a fost înfiinţată la sfârşitul lunii august, dar eu şi colaboratorii mei lucrăm de mult timp în domeniul ăsta, de 3 - 4 ani”, a declarat Bîndar. Despre faptul că a prins două contracte cu Casele de cultură ale studenţilor la câteva săptămâni de la înfiinţarea firmei, Bîndar a spus că nu-i nici coincidenţă, nici noroc, nici o reţetă magică: „Pur şi simplu am urcat firma pe SEAP şi am fost selectat”. A fost selectat pe 16, iar pe 20 ţinea deja primul curs.

 

Selectat în doar 48 de minute

La fix o săptămână şi o zi după obţinerea contractului de la Bucureşti, firma BVA Condev a fost selectată (pe 24 octombrie) şi de Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi, tot pentru cursuri. În acest caz, contractul a fost de doar 4.800 lei. „Au fost cursuri la Iaşi şi în perioada 20 – 22 octombrie pe primul contract, dar şi week-end-ul trecut. Însă au fost tematici diferite”, a explicat Bîndar.
La selecţia de la Iaşi, portalul de achiziţii publice arată că iniţierea procedurii s-a făcut pe 24 octombrie la ora 9:27, iar atribuirea s-a făcut în aceeaşi zi, la ora 10:15, adică la doar 48 de minute distanţă. „N-am ce să comentez despre asta”, a zis Bîndar. Acesta a adăugat că pentru ambele contracte s-a strâns numărul suficient de cursanţi. „Toate documentele s-au depus pentru decont, o să se analizeze materialele şi apoi se face plata. Încă n-a fost făcută”, a declarat acesta.
Despre natura relaţiei cu Bogdan Crucianu, directorul Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi, Bîndar a afirmat: „Îl cunosc, avem o relaţie instituţională, dar nu suntem prieteni”. În ciuda repetatelor apeluri telefonice, Crucianu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune propriul punct de vedere legat de această afacere.

Crucianu a scris în declaraţia de avere că a plătit pentru o casă cu un avans de 16.500 de euro primit „cadou” de la bunicul lui din Cogeasca

Crucianu a scris în declaraţia de avere că a plătit pentru o casă cu un avans de 16.500 de euro primit „cadou” de la bunicul lui din Cogeasca

CV-urile celor trei „muschetari” PSD

Alexandru Bîndar a fost numit în februarie anul acesta în funcţia de consilier al ministrului Educaţiei Naţionale. Despre activitatea profesională anterioară şi despre legăturile sale cu Iaşul sunt informaţii inclusiv pe pagina sa de Facebook. Astfel, Bîndar a fost şef de cămin în Campusul „Tudor Vladimirescu”, student evaluator ARACIS, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Uniunii Studenţilor din România, dar a fost şi reprezentant al studenţilor în Consiliul de Administraţie al Universităţii Tehnice din Iaşi.

Originar din judeţul Vrancea, Bîndar şi-a finalizat studiile de licenţă şi de master la aceeaşi universitate, unde este acum doctorand. „Între funcţia pe care o deţin la minister şi firmă nu e nicio legătură, sunt lucruri diferite”, a spus Bîndar. Este membru PSD, în acestă calitate fiind desemnat recent, conform Agerpres, drept reprezentat al partidului în juriul care evaluează candidaturile oraşelor Baia Mare, Iaşi şi Satu Mare în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România.

Doru Iamandi conduce Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti din august 2014 ca director adjunct şi din decembrie 2015 ca director plin. Între 2012 şi 2016 a fost consilier local PSD la Sectorul 1. La acelaşi sector a fost şi preşedinte al organizaţiei de tineret a partidului (TSD). Şi Iamandi a îndeplinit diferite funcţii în organizaţii studenţeşti.

 

Bogdan Crucianu a intrat în Consiliul Local Iaşi din partea PSD în luna decembrie 2016, înlocuind-o pe Camelia Gavrilă care a fost aleasă deputat. Din august 2017, Crucianu a fost numit director la Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi. Acesta este şi prim-vicepreşedinte al TSD Iaşi. Este cunoscut ca un apropiat al primarului Mihai Chirica şi al viceprimarului Gabriel Harabagiu.

12.624 lei a raportat Alexandru Bîndar că ar fi câştigat anul trecut, în urma unui proiect POSDRU, potrivit propriei declaraţii de avere. Adică, o medie de 1.052 lei pe lună.