Luni, 22 01 2018

Viaţa sentimentală a unui ieşean a „bătut” orice telenovelă. Fosta iubită, angajată la o bancă, i-a golit contul de peste 100.000 de lei. Atât au putut proba anchetatorii, dar victima susţine că suma s-ar ridica, de fapt, la 328.000 de lei. Tânăra a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT Iaşi.

 

Un ieşean a avut parte de surpriza vieţii lui atunci când şi-a dat seama că fosta iubită, cu care a avut o relaţie de 8 ani, l-a lăsat fără o sumă imensă. Alina Mihaela Popa (33 de ani), angajată a unei bănci, ar fi transferat bani din contul tânărului atât în timpul relaţiei, cât şi după ce nu mai erau împreună. Deşi Adrian D. s-a plâns procurorilor că fosta iubită i-ar fi golit conturile de peste 328.000 de lei, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Iaşi a reuşit să probeze până acum că i s-a creat un prejudiciu de peste 105.000 de lei. Alina Mihaela Popa a fost trimisă în judecată, zilele trecute, pentru înşelăciune, acces ilegal la un sistem informatic şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos. Cazul a ajuns în atenţia DIICOT Iaşi, în 2015, după ce fostul iubit al tinerei nu a reuşit să-şi recupereze banii de la aceasta.

 

Femeia se ocupa de depuneri

În 2008, Alina Mihaela Popa, angajată pe atunci la o sucursală BCR, l-ar fi convins pe Adrian D. să deschidă un cont de economii la acea bancă. Pentru a cumpăra un autoturism, tânărul ar fi economisit diferite sume de bani, pe care i le-ar fi dus la bancă iubitei sale, iar aceasta s-ar fi dus la ghişeul băncii şi i-ar fi depus în cont, se arată în rechizitoriu. Tânărul a plătit 81.000 de lei unui dealer auto, în noiembrie 2009, când ar fi observat şi că la aceeaşi dată ar fi fost transferate în contul său de economii sume de bani de la trei persoane fizice pe care nu le cunoştea.

Adrian D. ar fi fost încurajat din nou, în 2011, de iubita sa să economisească bani, acesta depunând din nou diferite sume provenite din economiile sale şi ale familiei pentru a-şi cumpăra o locuinţă. „Banii îi dădea de fiecare dată inculpatei Popa Alina Mihaela, în acelaşi mod descris anterior, respectiv se deplasa la BCR, îi înmâna banii, aceasta se ducea la ghişeu şi îi aducea înapoi o chitanţă. (....) . Au mai existat şi situaţii în care persoana vătămată i-a dat bani inculpatei la reşedinţa sa, deoarece avea încredere deplină în ea”, conform actului de sesizare a instanţei.

Adrian D. le-a spus anchetatorilor şi că i-a dat fostei iubite, în perioada 2011- 2013, suma totală de 328.611,31 lei, pentru fi depuşi în contul de economii. Cu toate că tânărul s-a despărţit de Mihaela Alina Popa în aprilie 2011, ar fi continuat să-i dea acesteia banii pentru a-i depune în contul de economii „având în continuare încredere totală în ea”.

 

Banii s-au „evaporat”

Pentru că, în noiembrie 2013, tânăra ar fi insistat pe lângă fostul iubit să mai depună sume de bani la bancă, acesta s-a dus să verifice de ce sumă dispune. Atunci a aflat că avea în cont doar 200 de lei. Când a luat-o la întrebări pe Mihaela Alina Popa, aceasta i-ar fi spus să stea liniştit, că banii nu s-au pierdut, iar ulterior că ea i-ar fi luat „pentru a plăti daune unei persoane pe care a accidentat-o cu maşina”. Astfel, au mers împreună la notar , unde inculpata a declarat că datora persoanei vătămate suma de 328.611 de lei.

Tânărul a reuşit ulterior să recupereze de la fosta iubită doar 4.500 de lei, după ce a iniţiat o procedură de executare silită. Acesta a solicitat şi unele explicaţii băncii şi astfel ar fi aflat că, fără a-i da acordul, Popa ar fi depus o cerere în numele lui pentru utilizarea aplicaţiei internet – banking şi pentru obţinerea unui token pentru folosirea aplicaţiei on-line pentru contul de economii. Mai mult, BCR ar fi emis şi un card ataşat contului său, care a fost folosit pentru extragerea de diferite sume de la bancomate sau pentru efectuarea de diferite plăţi.

 

A folosit banii în interes propriu

După ce cazul a ajuns pe masa anchetatorilor, s-a stabilit că în perioada 22 aprilie 2011- 22 mai 2013, în contul tânărului ar fi fost depusă suma de 100.247 de lei. Prin serviciul de internet banking, din economiile tânărului, prin 29 de operaţiuni, ar fi fost transferaţi 40.260 lei către două conturi bancare deschise pe numele Popa Alina Mihaela. „Aşa cum rezultă din extrasele de cont existente la dosarul cauzei, operaţiunile de transfer au menţionate diverse explicaţii, cum ar fi restituire împrumut, plată Oriflame, rată, Amway, etc”, potrivit rechizitoriului.

 

Alţii au ajuns în conturile rudelor

Alţi peste 30.600 lei au fost transferaţi în conturile SC Double P&M Business SRL, societate comercială administrată la acel moment de Popa, unde mai figurau fratele şi tatăl ei. Aproape 22.000 de lei ar fi fost folosiţi pentru plăţi cu cardul la diverşi comercianţi sau figurează drept „retrageri la bancomat”. „Aceste fapte nu au fost însă probate ca fiind comise de către inculpata Popa Mihaela Alina, fiind doar supoziţii ale persoanei vătămate, lipsite de fundament”, susţin anchetatorii, care arată că, din declaraţia unui martor, reiese că Adrian D. a ridicat personal cardul şi PIN-ul. Astfel, pentru retragerile frauduloase de numerar de la bancomat, respectiv suma totală de 22.000 de lei, procurorii au disjuns cauza şi vor continua cercetările.

În faţa procurorilor, Popa a recunoscut că a transferat fraudulos mai multe sume de bani din contul fostului iubit. Aceasta a demisionat de la BCR. Cei doi tineri nu au oferit un punct de vedere legat de acest dosar până la închiderea ediţiei.

Inculpata Popa Mihaela Alina (foto n.r.) a primit de la persoana vătămată D.A. suma de 30.000 lei, pentru a o depune la Banca Comercială Română, însă şi-a însuşit-o, inducându-l în eroare pe D.A., prin înmânarea ordinului de încasare numerar falsificat, creându-i acestuia reprezentarea, neconformă cu adevărul, că banii au fost depuşi în contul său”

Viaţa sentimentală a unui ieşean a „bătut” orice telenovelă. Fosta iubită, angajată la o bancă, i-a golit contul de peste 100.000 de lei. Atât au putut proba anchetatorii, dar victima susţine că suma s-ar ridica, de fapt, la 328.000 de lei. Tânăra a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT Iaşi.

 

Un ieşean a avut parte de surpriza vieţii lui atunci când şi-a dat seama că fosta iubită, cu care a avut o relaţie de 8 ani, l-a lăsat fără o sumă imensă. Alina Mihaela Popa (33 de ani), angajată a unei bănci, ar fi transferat bani din contul tânărului atât în timpul relaţiei, cât şi după ce nu mai erau împreună. Deşi Adrian D. s-a plâns procurorilor că fosta iubită i-ar fi golit conturile de peste 328.000 de lei, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Iaşi a reuşit să probeze până acum că i s-a creat un prejudiciu de peste 105.000 de lei. Alina Mihaela Popa a fost trimisă în judecată, zilele trecute, pentru înşelăciune, acces ilegal la un sistem informatic şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos. Cazul a ajuns în atenţia DIICOT Iaşi, în 2015, după ce fostul iubit al tinerei nu a reuşit să-şi recupereze banii de la aceasta.

 

Femeia se ocupa de depuneri

În 2008, Alina Mihaela Popa, angajată pe atunci la o sucursală BCR, l-ar fi convins pe Adrian D. să deschidă un cont de economii la acea bancă. Pentru a cumpăra un autoturism, tânărul ar fi economisit diferite sume de bani, pe care i le-ar fi dus la bancă iubitei sale, iar aceasta s-ar fi dus la ghişeul băncii şi i-ar fi depus în cont, se arată în rechizitoriu. Tânărul a plătit 81.000 de lei unui dealer auto, în noiembrie 2009, când ar fi observat şi că la aceeaşi dată ar fi fost transferate în contul său de economii sume de bani de la trei persoane fizice pe care nu le cunoştea.

Adrian D. ar fi fost încurajat din nou, în 2011, de iubita sa să economisească bani, acesta depunând din nou diferite sume provenite din economiile sale şi ale familiei pentru a-şi cumpăra o locuinţă. „Banii îi dădea de fiecare dată inculpatei Popa Alina Mihaela, în acelaşi mod descris anterior, respectiv se deplasa la BCR, îi înmâna banii, aceasta se ducea la ghişeu şi îi aducea înapoi o chitanţă. (....) . Au mai existat şi situaţii în care persoana vătămată i-a dat bani inculpatei la reşedinţa sa, deoarece avea încredere deplină în ea”, conform actului de sesizare a instanţei.

Adrian D. le-a spus anchetatorilor şi că i-a dat fostei iubite, în perioada 2011- 2013, suma totală de 328.611,31 lei, pentru fi depuşi în contul de economii. Cu toate că tânărul s-a despărţit de Mihaela Alina Popa în aprilie 2011, ar fi continuat să-i dea acesteia banii pentru a-i depune în contul de economii „având în continuare încredere totală în ea”.

 

Banii s-au „evaporat”

Pentru că, în noiembrie 2013, tânăra ar fi insistat pe lângă fostul iubit să mai depună sume de bani la bancă, acesta s-a dus să verifice de ce sumă dispune. Atunci a aflat că avea în cont doar 200 de lei. Când a luat-o la întrebări pe Mihaela Alina Popa, aceasta i-ar fi spus să stea liniştit, că banii nu s-au pierdut, iar ulterior că ea i-ar fi luat „pentru a plăti daune unei persoane pe care a accidentat-o cu maşina”. Astfel, au mers împreună la notar , unde inculpata a declarat că datora persoanei vătămate suma de 328.611 de lei.

Tânărul a reuşit ulterior să recupereze de la fosta iubită doar 4.500 de lei, după ce a iniţiat o procedură de executare silită. Acesta a solicitat şi unele explicaţii băncii şi astfel ar fi aflat că, fără a-i da acordul, Popa ar fi depus o cerere în numele lui pentru utilizarea aplicaţiei internet – banking şi pentru obţinerea unui token pentru folosirea aplicaţiei on-line pentru contul de economii. Mai mult, BCR ar fi emis şi un card ataşat contului său, care a fost folosit pentru extragerea de diferite sume de la bancomate sau pentru efectuarea de diferite plăţi.

 

A folosit banii în interes propriu

După ce cazul a ajuns pe masa anchetatorilor, s-a stabilit că în perioada 22 aprilie 2011- 22 mai 2013, în contul tânărului ar fi fost depusă suma de 100.247 de lei. Prin serviciul de internet banking, din economiile tânărului, prin 29 de operaţiuni, ar fi fost transferaţi 40.260 lei către două conturi bancare deschise pe numele Popa Alina Mihaela. „Aşa cum rezultă din extrasele de cont existente la dosarul cauzei, operaţiunile de transfer au menţionate diverse explicaţii, cum ar fi restituire împrumut, plată Oriflame, rată, Amway, etc”, potrivit rechizitoriului.

 

Alţii au ajuns în conturile rudelor

Alţi peste 30.600 lei au fost transferaţi în conturile SC Double P&M Business SRL, societate comercială administrată la acel moment de Popa, unde mai figurau fratele şi tatăl ei. Aproape 22.000 de lei ar fi fost folosiţi pentru plăţi cu cardul la diverşi comercianţi sau figurează drept „retrageri la bancomat”. „Aceste fapte nu au fost însă probate ca fiind comise de către inculpata Popa Mihaela Alina, fiind doar supoziţii ale persoanei vătămate, lipsite de fundament”, susţin anchetatorii, care arată că, din declaraţia unui martor, reiese că Adrian D. a ridicat personal cardul şi PIN-ul. Astfel, pentru retragerile frauduloase de numerar de la bancomat, respectiv suma totală de 22.000 de lei, procurorii au disjuns cauza şi vor continua cercetările.

În faţa procurorilor, Popa a recunoscut că a transferat fraudulos mai multe sume de bani din contul fostului iubit. Aceasta a demisionat de la BCR. Cei doi tineri nu au oferit un punct de vedere legat de acest dosar până la închiderea ediţiei.

Inculpata Popa Mihaela Alina (foto n.r.) a primit de la persoana vătămată D.A. suma de 30.000 lei, pentru a o depune la Banca Comercială Română, însă şi-a însuşit-o, inducându-l în eroare pe D.A., prin înmânarea ordinului de încasare numerar falsificat, creându-i acestuia reprezentarea, neconformă cu adevărul, că banii au fost depuşi în contul său”

Minunea” a apărut pe strada Iancu Bacalu, la 500 m în linie dreaptă de Primăria Iaşi. Locuitorii zonei s-au plâns degeaba. Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală le-a spus, oficial, că totul este bine. Ce zic PUZ-ul şi autorizaţia? Casă individuală P+1+M. Ce apare în realitate? Bloc D+P+1+M, cu locuri de parcare direct pe trotuar, că nu mai era loc şi pentru ele.

 

Nu ne mai cramponăm de reguli, nu mai are rost să respectăm normele. Primăria aprobă aberaţia din start şi apoi mai închide şi ochii la ce apare în realitate, prin organismul de control de la Poliţia Locală. Pe strada Iancu Bacalu, la numărul 33, oamenii au ştiut, iniţial, că va apărea un „imobil de locuit”. Pe scurt, o casă cu parter, etaj şi o mansardă. În realitate, a apărut un bloc de locuinţe, cu 8 apartamente, înghesuit printre celelalte case. Pe 337 mp, cu locurile de parcare trântite la stradă, direct pe trotuar.

 

Scandal

Locuitorii zonei au înţeles destul de repede că ceea ce apare lângă ei nu este o simplă vilă, ci mult mai mult: un bloc de locuinţe. „Am un garaj în zona asta, am asistat la tot şantierul, de când a început demolarea vechii clădiri până la final. Iniţial ştiam că-i vorba despre o casă, apoi oamenii de aici au început să vorbească despre faptul că ar fi bloc. N-am nimic cu investitorii, ei au făcut ce-au vrut pentru că cineva le-a permis. Numai că sunt foarte curios unde vor parca proprietarii celor 8-9 apartamente de aici, că locuri există doar pe hârtie”, ne-a explicat un bărbat care are un teren în apropierea blocului. „Mulţi dintre cei care locuiesc aici au crezut că acolo apare o casă, nu un bloc. Aşa s-a făcut informarea, că este locuinţă, nu bloc de apartamente”, spune proprietara unei case situate pe Iancu Bacalu, aproape de intersecţia cu Sfântul Andrei. Oamenii sunt nemulţumiţi nu atât de faptul că au fost păcăliţi cu acte, ci de reacţia celor care trebuiau să verifice. „Au fost făcute sesizări la Primărie, la Poliţia Locală unde este Controlul în Urbanism şi nu s-a întâmplat nimic, au considerat totul legal, ne-au spus că nu avem dreptate”, spun oamenii care locuiesc pe strada unde a apărut blocul.

 

Ce spune autorizaţia

Documentaţia eliberată pe numele Elenei Oana Pandele, pentru adresa Iancu Bacalu numărul 33, prevede demolarea unei construcţii existente şi ridicarea alteia, pe un teren de 337 mp. Clădirea, conform PUZ-ului trecut prin CL şi autorizaţiei eliberate în 2017 de Primărie, trebuia să aibă parter, un etaj şi mansardă. Pe schiţa depusă la dosar apar marcate şi 5 locuri de parcare, undeva în marginea de la stradă a blocului, semn că proprietarul nu a avut nici o secundă intenţia de a realiza acolo o casă. A mers pe varianta bloc din prima. Pe hârtie, locurile de parcare sunt încadrate undeva sub balcoanele de la etaj, lipite de clădire. În realitate, nu le-a ieşit aşa. Singura posibilitate de a parca este ocupând trotuarul Primăriei. Calea de acces spre o eventuală parcare din spate este blocată deja de scara de acces în bloc, într-o parte. În cealaltă parte, orice manevră de a strecura o maşină într-un viraj atât de îngust este imposibilă.

 

Poliţia Locală: „Au fost respectate prevederile autorizaţiei”

Faţă de documentaţia aprobată iniţial, a apărut şi un nivel în plus, demisolul, care a provocat alte nemulţumiri ale locuitorilor zonei. Este un nivel de un metru diferenţă în subsol faţă de ce spunea autorizaţia, în care Serviciul Control Urbanism al Poliţiei Locale nu vede nici o problemă. „Au fost sesizări din zonă referitoare la acea clădire şi s-au făcut verificări. Inspectorii au stabilit că au fost respectate prevederile autorizaţiei emise de Primărie, inclusiv în cazul etajelor. A apărut un demisol, o coborâre sub nivelul solului cu un metru, dar înălţimea clădirii aşa cum era ea prevăzută în documente nu a fost modificată, clădirea respectă regimul de înălţime stabilit. Are aceeaşi înălţime la cornişă cum era prevăzut în acte”, explică purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu. Poliţia Locală nu poate însă preciza ce este cu locurile de parcare, dacă le-a verificat, dacă cei care şi-ar cumpăra acolo apartamente au în realitate unde să-şi lase maşinile. Tot Poliţia Locală explică şi cum a făcut proprietarul un nivel în plus: prin dispoziţie de şantier. „Demisolul a fost construit prin dispoziţia de şantier 1 din 2017, în baza căreia s-a modificat autorizaţia de construire, în condiţii legale”, mai spune Daniel Ungureanu.

Pandele a fost prinsă cu ocaua mică în alt proiect: tot construirea de locuinţe individuale mici, pe Aleea Valea Adâncă nr. 31. A fost amendată în vara anului trecut şi a cerut apoi intrarea în legalitate.

 

Zona Sfântul Andrei va fi Smârdan 2

Dezvoltatorii imobiliari au cucerit, în câţiva ani, aproape toate terenurile disponibile pentru blocuri din apropierea străzii Smârdan. Au apărut deja numeroase blocuri care domină toate casele din jur. La fel va fi şi pe strada Sfântul Andrei şi străzile care au legătură cu aceasta. Sunt deja investitori imobiliari care au cumpărat terenuri şi vor da drumul unor proiecte imobiliare de amploare. Există documentaţii depuse pentru obţinerea de autorizaţii de construire în apropiere de Hotel Internaţional, solicitări de aprobări de blocuri şi pe Sfântul Andrei, către Podul de Piatră sau către străzile Cloşca şi Aleea Uzinei. Gheorghe Cheşcu, Florin Boca şi Cristian Stanciu sunt trei dintre cei care vor investi în clădiri înalte în apropiere de Palas, iar zona dinspre Mitropolie este şi ea vizată de oamenii de afaceri din Iaşi.

Aşa-zisele locuri de percare aferente blocului

 

Minunea” a apărut pe strada Iancu Bacalu, la 500 m în linie dreaptă de Primăria Iaşi. Locuitorii zonei s-au plâns degeaba. Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală le-a spus, oficial, că totul este bine. Ce zic PUZ-ul şi autorizaţia? Casă individuală P+1+M. Ce apare în realitate? Bloc D+P+1+M, cu locuri de parcare direct pe trotuar, că nu mai era loc şi pentru ele.

 

Nu ne mai cramponăm de reguli, nu mai are rost să respectăm normele. Primăria aprobă aberaţia din start şi apoi mai închide şi ochii la ce apare în realitate, prin organismul de control de la Poliţia Locală. Pe strada Iancu Bacalu, la numărul 33, oamenii au ştiut, iniţial, că va apărea un „imobil de locuit”. Pe scurt, o casă cu parter, etaj şi o mansardă. În realitate, a apărut un bloc de locuinţe, cu 8 apartamente, înghesuit printre celelalte case. Pe 337 mp, cu locurile de parcare trântite la stradă, direct pe trotuar.

 

Scandal

Locuitorii zonei au înţeles destul de repede că ceea ce apare lângă ei nu este o simplă vilă, ci mult mai mult: un bloc de locuinţe. „Am un garaj în zona asta, am asistat la tot şantierul, de când a început demolarea vechii clădiri până la final. Iniţial ştiam că-i vorba despre o casă, apoi oamenii de aici au început să vorbească despre faptul că ar fi bloc. N-am nimic cu investitorii, ei au făcut ce-au vrut pentru că cineva le-a permis. Numai că sunt foarte curios unde vor parca proprietarii celor 8-9 apartamente de aici, că locuri există doar pe hârtie”, ne-a explicat un bărbat care are un teren în apropierea blocului. „Mulţi dintre cei care locuiesc aici au crezut că acolo apare o casă, nu un bloc. Aşa s-a făcut informarea, că este locuinţă, nu bloc de apartamente”, spune proprietara unei case situate pe Iancu Bacalu, aproape de intersecţia cu Sfântul Andrei. Oamenii sunt nemulţumiţi nu atât de faptul că au fost păcăliţi cu acte, ci de reacţia celor care trebuiau să verifice. „Au fost făcute sesizări la Primărie, la Poliţia Locală unde este Controlul în Urbanism şi nu s-a întâmplat nimic, au considerat totul legal, ne-au spus că nu avem dreptate”, spun oamenii care locuiesc pe strada unde a apărut blocul.

 

Ce spune autorizaţia

Documentaţia eliberată pe numele Elenei Oana Pandele, pentru adresa Iancu Bacalu numărul 33, prevede demolarea unei construcţii existente şi ridicarea alteia, pe un teren de 337 mp. Clădirea, conform PUZ-ului trecut prin CL şi autorizaţiei eliberate în 2017 de Primărie, trebuia să aibă parter, un etaj şi mansardă. Pe schiţa depusă la dosar apar marcate şi 5 locuri de parcare, undeva în marginea de la stradă a blocului, semn că proprietarul nu a avut nici o secundă intenţia de a realiza acolo o casă. A mers pe varianta bloc din prima. Pe hârtie, locurile de parcare sunt încadrate undeva sub balcoanele de la etaj, lipite de clădire. În realitate, nu le-a ieşit aşa. Singura posibilitate de a parca este ocupând trotuarul Primăriei. Calea de acces spre o eventuală parcare din spate este blocată deja de scara de acces în bloc, într-o parte. În cealaltă parte, orice manevră de a strecura o maşină într-un viraj atât de îngust este imposibilă.

 

Poliţia Locală: „Au fost respectate prevederile autorizaţiei”

Faţă de documentaţia aprobată iniţial, a apărut şi un nivel în plus, demisolul, care a provocat alte nemulţumiri ale locuitorilor zonei. Este un nivel de un metru diferenţă în subsol faţă de ce spunea autorizaţia, în care Serviciul Control Urbanism al Poliţiei Locale nu vede nici o problemă. „Au fost sesizări din zonă referitoare la acea clădire şi s-au făcut verificări. Inspectorii au stabilit că au fost respectate prevederile autorizaţiei emise de Primărie, inclusiv în cazul etajelor. A apărut un demisol, o coborâre sub nivelul solului cu un metru, dar înălţimea clădirii aşa cum era ea prevăzută în documente nu a fost modificată, clădirea respectă regimul de înălţime stabilit. Are aceeaşi înălţime la cornişă cum era prevăzut în acte”, explică purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu. Poliţia Locală nu poate însă preciza ce este cu locurile de parcare, dacă le-a verificat, dacă cei care şi-ar cumpăra acolo apartamente au în realitate unde să-şi lase maşinile. Tot Poliţia Locală explică şi cum a făcut proprietarul un nivel în plus: prin dispoziţie de şantier. „Demisolul a fost construit prin dispoziţia de şantier 1 din 2017, în baza căreia s-a modificat autorizaţia de construire, în condiţii legale”, mai spune Daniel Ungureanu.

Pandele a fost prinsă cu ocaua mică în alt proiect: tot construirea de locuinţe individuale mici, pe Aleea Valea Adâncă nr. 31. A fost amendată în vara anului trecut şi a cerut apoi intrarea în legalitate.

 

Zona Sfântul Andrei va fi Smârdan 2

Dezvoltatorii imobiliari au cucerit, în câţiva ani, aproape toate terenurile disponibile pentru blocuri din apropierea străzii Smârdan. Au apărut deja numeroase blocuri care domină toate casele din jur. La fel va fi şi pe strada Sfântul Andrei şi străzile care au legătură cu aceasta. Sunt deja investitori imobiliari care au cumpărat terenuri şi vor da drumul unor proiecte imobiliare de amploare. Există documentaţii depuse pentru obţinerea de autorizaţii de construire în apropiere de Hotel Internaţional, solicitări de aprobări de blocuri şi pe Sfântul Andrei, către Podul de Piatră sau către străzile Cloşca şi Aleea Uzinei. Gheorghe Cheşcu, Florin Boca şi Cristian Stanciu sunt trei dintre cei care vor investi în clădiri înalte în apropiere de Palas, iar zona dinspre Mitropolie este şi ea vizată de oamenii de afaceri din Iaşi.

Aşa-zisele locuri de percare aferente blocului

 

Situaţie dramatică la rugby, handbal şi baschet: neplătiţi cu lunile, jucătorii fac foamea şi îşi iau tălpăşiţa. Toate aceste echipe depind de finanţarea Primăriei, lovită la rându-i, în buget, de decizii ale Guvernului. Pe de altă parte, cele trei formaţii nici nu rup gura târgului, ba dimpotrivă: toate sunt pe ultimul loc în campionatele în care participă.

Situaţia dezastruoasă de la CS Politehnica Iaşi, unde sportivii nu mai sunt plătiţi de câteva luni bune – rugbiştii, de exemplu, nemaivăzând un ban de cinci luni, aruncă în colaps gruparea ieşeană. Fără banii de la Fundaţia Sportului Ieşean, echipele de rugby, handbal şi baschet sunt ca şi retrogradate. „De la Minister am primit anul trecut 3,2 milioane lei. Din aceşti bani, aproximativ 70% s-au cheltuit cu cele trei echipe. Numai o deplasare la Timişoara înseamnă 13.000 lei. Aşteptăm data de 16 februarie, după ce se stabileşte bugetul Consiliului Local. Din ce am înţeles, e o reducere a bugetului de aproape 16 milioane de euro faţă de anul trecut. Dacă nu vin banii de la Fundaţie, situaţia este foarte grea“, spune Vasile Manole, preşedintele CS Politehnica Iaşi. Mesajul transmis de primarul Mihai Chirica este cât se poate de clar: „Jucătorii dacă au răbdare, continuăm cu ei, dacă nu... continuăm cu alţii!“

 

Bugete doar pe hârtie

Anul trecut, până în vară, echipa de handbal a primit lunar de la Fundaţia Sportului Ieşean 100.000 lei, cea de rugby – 100.000 lei, iar la baschet au ajuns câte 40.000 lei. „Din toamnă, după ce handbalul şi baschetul au promovat în prima ligă, sumele propuse au fost de 100.000 lei pentru handbal, la rugby – 80.000 lei şi 120.000 lei, la baschet. La rugby a scăzut, iar la baschet suma s-a triplat deoarece acolo salariile sunt mult mai mari la nivelul primului eşalon. La rugby, salariile jucătorilor sunt de 2-3.000 lei, la handbal la fel, iar la baschet 1.000-3.000 euro, cu excepţia lui Tzintzadze – 5.000 euro“, precizează Manole.

 

Nu au ce pune pe masă

Din septembrie, rugbiştii nu au mai primit niciun leu, astfel că mulţi au ajuns în situaţia de a nu avea nici măcar ce să pună pe masă. „Marea majoritate şi-a căutat şi şi-a găsit echipe în altă parte. Jucătorii din Tonga şi Africa de Sud nu s-au mai întors la echipă. Clubul le-a propus celor care rămân să le dea o indemnizaţie lunară de 500 lei, iar celor care nu sunt din Iaşi să le asigure cazare şi masă“, spune antrenorul Cosmin Raţiu.

Una dintre cele mai grele situaţii o are George Mătasă. „El are doi copii mici, de care are grijă soţia. Ei practic trăiesc din banii de la rugby. Este tragic ce se întâmplă“, adaugă Raţiu. „Nu aş vrea să treacă nimeni prin ce am trecut eu. Să nu ai bani să le iei copiilor ceva de Sărbători! Foarte greu ne descurcăm. Am avut noroc că ne-a mai ajutat mama soţiei, dar nu putem să mai continuăm aşa“, spune Mătasă. „Situaţia este imposibilă! Sunt mulţi dintre băieţi care au rate la bănci şi pe care nu le-au mai putut plăti. Unii sunt studenţi şi nu au bani să achite căminul. Alţii au copii şi nu au ce să le dea să mănânce“, completează căpitanul echipei, Ştefan Druşcă.

 

Vina domnului Manole“

În viziunea jucătorilor, principalul vinovat pentru situaţia dezastruoasă în care s-a ajuns este preşedintele clubului. „La rugby nu a fost niciodată roz situaţia, dar nici atât de grav cum este acum. Sincer, regret că m-am întors din Franţa să joc la Iaşi. Principalul vinovat pentru dezastrul de acum este domnul Manole. El a fost pus politic şi nu a ştiut să managerieze situaţia de la club. I-am spus de mai multe ori că pot aduce nişte sponsori mici la echipă, însă dumnealui a refuzat. În Franţa echipele din eşaloanele inferioare sunt susţinute de mai mulţi sponsori locali. Aşa puteam face şi la Iaşi, dar nu s-a dorit. Eu, din decembrie, am renunţat să mai joc şi sunt preparator fizic. De multe ori, în acest campionat, am pus bani de la mine pentru a avea băieţii ce să mănânce. Nu e normal să ai sâmbătă după-amiază meci şi tu, ca jucător, să nu mai fi mâncat de vineri!“, acuză Marian Moroşan.

 

Salariaţii şi-au luat banii

Dacă sportivii nu au mai văzut vreun ban de câteva luni bune, salariaţii de la CS Politehnica sunt cu salariile la zi. „Fiind instituţie publică, suntem obligaţi să plătim din banii de la Minister salariile angajaţilor. Organigrama noastră cuprinde un director, doi referenţi, doi contabili, o secretară, doi şoferi, administrator la cămin, femeie de serviciu şi portar. Antrenorii nu şi-au primit banii pentru că nu fac parte din acea organigramă“, explică Manole. Bugetul lunar de salarii este de aproximativ 60.000 lei.

 

În Divizia Naţională cu juniorii

În Superligă mai sunt şase etape de jucat, însă ieşenii vor evolua în aceste partide cu juniorii, soarta echipei fiind deja pecetluită. „Neplătiţi de cinci luni, am ajuns în situaţia de a-i lăsa pe jucători să plece la alte echipe. Toader, Butnariu şi Plai cu certitudine pleacă. Nu vreau să desfiinţez echipa, dar nu pot ţine jucătorii dacă nu-i plătesc. Am făcut cerere la Federaţie să ne permită să jucăm cu juniorii. Sunt câţiva la final de carieră care vor rămâne. Cel mai bine pentru noi, în condiţiile în care sunt probleme cu finanţarea, să jucăm cu juniorii în Divizia Naţională de Seniori. Aşa vor putea creşte în câţiva ani şi vom putea reveni în Superligă. Altă variantă nu avem“, zice Manole.

Preşedintele Manole aşteaptă din nou bani publici, de data asta de la CJ

 

Speranţe de doi bani pentru handbalişti

Departe de a fi roză este şi situaţia echipei de handbal. Manole speră ca echipa să fie ajutată financiar de Consiliul Judeţean. În cazul în care se materializează discuţiile cu CJ-ul şi vin banii solicitaţi până la finele lunii ianuarie, cu trei jucători buni transferaţi, echipa poate rămâne în prima ligă, consideră şeful CS Politehnica. Varianta pesimistă, în care banii nu vin, înseamnă automat retrogradarea şi căutarea unor juniori cu care să se formeze o nouă echipă.

La baschet, unde întârzierile la plata salariilor au ajuns la trei luni, Manole are norocul că managerul Gabriel Toma a reuşit să-i convingă pe jucători să nu plece. „Varianta de avarie acolo ar fi să renunţăm la străini şi să folosim jucătorii locali, de la echipa a doua, dar asta ar însemna revenirea în liga secundă de sezonul viitor“, mai spune Manole.

 

Bani mai puţini sau deloc

Anul trecut, Fundaţia Sportului Ieşean a alocat aproape 800.000 de euro pentru echipele de handbal, baschet şi rugby, însă anul acesta sumele se vor reduce drastic. „Ştim că situaţia este dificilă şi că jucătorii nu şi-au primit bani ide câteva luni, dar până pe 16 februarie, când ar trebui să se stabilească bugetul Primăriei, echipele nu vor primi niciun ban. În momentul în care vin banii de la Primărie, imediat noi îi dăm echipelor“, spune directorul executiv al Fundaţiei Sportului Ieşean, Cosmin Coman.

Începând din noaptea de 17-18 ianuarie 2018, județele Iași, Vaslui, Vrancea, Galați și zonele joase ale județelor Neamț și Bacău au intrat sub incidența avertizărilor Cod Galben, respectiv Cod Portocaliu de ninsori și viscol.

Pe acest fond, DRDP Iași vine cu o serie de recomandări la adresa șoferilor, pentru evitarea blocajelor și a altor situații nedorite.

În primul rând, adresăm tuturor participanților la trafic recomandarea de a efectua deplasările pe drumurile publice doar în condiții de necesitate, cu informarea prealabilă cu privire la condițiile meteo și starea carosabilului.

Transportatorii rutieri de persoane și de mărfuri sunt rugați, de asemenea, să evite plecarea în cursă pe perioada avertizării Cod Portocaliu sau, în caz contrar, să procedeze la informarea și echiparea adecvată a pasagerilor.

În cazul în care deplasarea este totuși necesară, asigurați-vă că aveți mașina echipată corespunzător pentru condițiile de iarnă și alimentată cu necesarul de combustibil. Verificați sistemele de climatizare și de dezaburire a geamurilor, precum și cel de iluminare-semnalizare, pentru o bună vizibilitate din partea conducătorilor auto, cât, mai ales, pentru a fi văzuți de ceilalți participanți la trafic.

Recomandarea drumarilor este de a circula cu prudență maximă pe drumurile afectate de polei, gheață sau zăpadă bătătorită, adaptând viteza condițiilor de trafic.

Lucrătorii DRDP Iași îi anunță pe toți participanții la trafic că vor interveni prompt pentru asigurarea condițiilor optime de circulație optime pe drumurile din aria sa de competență. În acest sens, dispunem de 75 de utilaje proprii de deszăpezire și 343 închiriate, alte 116 fiind disponibile la cerere. Totodată, în depozitele celor 9 Secții de Drumuri Naționale din subordine avem asigurate stocurile necesare de material antiderapant: 21.308 t de sare, 293 t clorură de calciu și 70 t produs ecologic.

DRDP Iași stă la dispoziția locuitorilor pentru orice informații despre starea drumurilor naționale din zona Moldovei, prin Dispeceratul său deschis în regim de permanență – tel. 0232/213168.

Informații actualizate despre starea vremii și a carosabilului pot fi obținute și de la Dispeceratul CNAIR, la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360, precum și de pe paginile noastre web, www.drdpiasi.ro, respectiv www.cnadnr.ro – DISPECERAT – Situația Drumurilor Naționale.

Informații și imagini din trafic pot fi accesate inclusiv pe paginile noastre de Facebook, https://www.facebook.com/cnadnr/, respectiv https://www.facebook.com/DRDPIS/. (Radio Iaşi/ Comunicat DRDP Iaşi/ FOTO ziare.com)

Mulți dintre oamenii întrebați nici măcar nu mai recunosc acum că au votat PSD la ultimele alegeri n Pe alegători îi interesează mai mult veniturile și propria familie decât ce se întâmplă cu politica românească.

Dacă te orientezi după ce spun oamenii întâlniți pe drum la Holboca, o localitate la 4 km de oraș, PSD este un partid terminat la următoarele alegeri. Puțini sunt cei care recunosc că l-au votat ultima dată, după anul de guvernare social-democrată. Celor mai mulți le este greu să recunoască ce au ales.

În schimb, mulți dintre cei întrebați de REPORTER DE IAȘI sunt supărați pe Mihai Tudose și pe Liviu Dragnea din cauza ultimului scandal pe care l-au provocat. Pe scurt, oamenii sunt sătui de lupte, vor liniște. Așteaptă îndeplinirea promisiunilor electorale ce tot întârzie, cu calendarul PSD în mână. Și primul șoc la care se așteaptă sunt salariile pe ianuarie, ce vor veni în prima parte a lui februarie. Au un al șaselea simț care le spune că nu vor fi, de fapt, mărite.

 

Mihai Perdul din Holboca

Recunoaște că a rămas mut de uimire la ultimul scandal din PSD. Nu se aștepta, dar a ținut cu Dragnea. „Nu mai votez nici cu Dragnea, nici cu nimeni. Tudose a vrut să acapareze puterea, Parlamentul. Nu poți schimba tu asta, premier fiind. Păi pe Tudose cine l-a pus acolo? Nu partidul, nu Parlamentul? Așa că bine i-a făcut Dragnea. Dar nici el nu-i mai breaz”, spune Mihai Perdul.

Este la curent cu ultimele evenimente din țară, dar îi este mai aproape ziua de mâine și propriul buzunar. Spune că nu va mai vota, este dezamăgit. „Eu cu mine votez data viitoare, nu mai stric buletinul meu de vot pe altcineva. Am 44 de ani vechime în muncă și o pensie de 1.023 de lei, cu cine să mai votez, că nu se schimbă nimic. Am fost la Casa de Pensii recent, mi-au spus că nu se recalculează până în iulie, când ar urma să primesc 10%”, mai spune omul.

 

Maria de la Delphi

Are 2.100 de lei salariu și zilnic face naveta de la Holboca în celălalt capăt al Iașului, la Delphi. „Nu mă duc pe banii mei, vine autobuzul să ne ia, că nu mi-aș permite”, spune femeia. O interesează prea puțin soarta lui Liviu Dragnea, în schimb este îngrijorată de salariul pe ianuarie.

Eu grija lor o am? Ori că-i votezi, ori că nu-i votezi, tot aia este. Fac ce vor ei. Ce să simt eu de la guvernarea din ultimul an? Dacă mi-au promis mai mulți bani, dar îmi iau mai mult impozit, eu cu ce rămân?”, se întreabă angajata concernului american.

Stai că vedem imediat, luna asta în care luăm banii pe ianuarie. Ce folos că au mărit salariile, dacă la final rămâi cu bani mai puțini... Toate prețurile sunt mai mari, mai contează că au promis bani mai mulți?”, mai spune Maria. Nu mai crede în bunăstare, oricine i-ar promite asta. Știe că a așteptat-o 30 de ani degeaba.

 

Vasile din Ruseni

Vasile nu vrea să-și spună decât prenumele. Puțin amețit de alcool, ne explică ce caută în Holboca, pentru că este, de loc, din Ruseni. A venit la o firmă din zonă și este total dezinteresat de ce vor face pe viitor liderii PSD.

Nici măcar nu mă mai uit la știri. Atât s-au certat c-a ajuns să nu mă mai intereseze. Tot noi rămânem chinuiți și necăjiți, ei nu suferă”, spune Vasile. Oricum, are și o morală legată de ultimul an din România și programul de guvernare: „Ce să-mi dea? Bani în plus? Nu-i mai crede nimeni. Dacă vrei să ai bani, muncești, dacă nu muncești - nu ai. În nici un caz nu aștepți de la ei să-ți dea ceva în plus”, mai explică Vasile din Ruseni.

 

Pe Maria n-o interesează

Maria vine agale dinspre stația de autobuz din vale și spune că nu vrea să mai audă de politică, atunci când este întrebată. Mai spune și că nu s-a uitat deloc la ultimele încordări din principalul partid românesc și că, oricum, nimeni nu are nimic de câștigat.

Nu mă întrebați, că nu mă interesează deloc ce fac politicienii. Nu am fost la alegeri, nu mă mai interesează subiectul ăsta, pentru noi este la fel, oricine conduce”, spune, după care grăbește pasul.

În urma ei vine un alt localnic, ceva mai vorbăreț. Îl cheamă Ioan și recunoaște cu jumătate de gură că a votat mereu PSD. Bunul simț îi dictează să încerce să ascundă informația, ceva îi spune că scandalurile nu fac bine. „Promisiunile sunt una, ce a fost anul ăsta este alta. Adică ce vreau să spun este că asta am observat: prețurile au crescut, mai aud la alții că au de plătit la bancă bani mai mulți, biletul de autobuz până în oraș mă costă mai mult cu 50 de bani. Unde-i bunăstarea? Doar pe hârtie, vă spun eu”, explică Ioan.

Despre ultimul scandal din PSD spune că a fost provocat de cineva, dar nu știe de cine. Cât am prins de la televizor, atât am înțeles. Că Tudose a vrut mai multă putere, că s-au certat în Guvern și că prim- ministrul tocmai a demisionat. Dar nu m-a interesat cine are dreptate. Problemele noastre sunt aici, la Holboca, nu la București”, mai spune Ioan.

Holboca

Comuna are peste 13.000 de locuitori la ultimul recensământ, iar primarul Gheorghe Ștefurac, de la PSD, este în funcție din 2000. Conform statisticilor depuse de Primăria Holboca pe Zona Metropolitană Iași, din totalul populației, 10% este peste 65 de ani. Peste 2.200 de locuitori sunt pensionari.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

Problema amplasamentului la Moara de Vânt este că se bazează pe promisiunea că se vor face drumuri, dar realist Șoseaua de Centură nu va trece pe-acolo mai devreme de 10 ani, iar Comisia Europeană vrea șosele care există în prezent, nu vorbe goale.

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Mulți dintre oamenii întrebați nici măcar nu mai recunosc acum că au votat PSD la ultimele alegeri n Pe alegători îi interesează mai mult veniturile și propria familie decât ce se întâmplă cu politica românească.

Dacă te orientezi după ce spun oamenii întâlniți pe drum la Holboca, o localitate la 4 km de oraș, PSD este un partid terminat la următoarele alegeri. Puțini sunt cei care recunosc că l-au votat ultima dată, după anul de guvernare social-democrată. Celor mai mulți le este greu să recunoască ce au ales.

În schimb, mulți dintre cei întrebați de REPORTER DE IAȘI sunt supărați pe Mihai Tudose și pe Liviu Dragnea din cauza ultimului scandal pe care l-au provocat. Pe scurt, oamenii sunt sătui de lupte, vor liniște. Așteaptă îndeplinirea promisiunilor electorale ce tot întârzie, cu calendarul PSD în mână. Și primul șoc la care se așteaptă sunt salariile pe ianuarie, ce vor veni în prima parte a lui februarie. Au un al șaselea simț care le spune că nu vor fi, de fapt, mărite.

 

Mihai Perdul din Holboca

Recunoaște că a rămas mut de uimire la ultimul scandal din PSD. Nu se aștepta, dar a ținut cu Dragnea. „Nu mai votez nici cu Dragnea, nici cu nimeni. Tudose a vrut să acapareze puterea, Parlamentul. Nu poți schimba tu asta, premier fiind. Păi pe Tudose cine l-a pus acolo? Nu partidul, nu Parlamentul? Așa că bine i-a făcut Dragnea. Dar nici el nu-i mai breaz”, spune Mihai Perdul.

Este la curent cu ultimele evenimente din țară, dar îi este mai aproape ziua de mâine și propriul buzunar. Spune că nu va mai vota, este dezamăgit. „Eu cu mine votez data viitoare, nu mai stric buletinul meu de vot pe altcineva. Am 44 de ani vechime în muncă și o pensie de 1.023 de lei, cu cine să mai votez, că nu se schimbă nimic. Am fost la Casa de Pensii recent, mi-au spus că nu se recalculează până în iulie, când ar urma să primesc 10%”, mai spune omul.

 

Maria de la Delphi

Are 2.100 de lei salariu și zilnic face naveta de la Holboca în celălalt capăt al Iașului, la Delphi. „Nu mă duc pe banii mei, vine autobuzul să ne ia, că nu mi-aș permite”, spune femeia. O interesează prea puțin soarta lui Liviu Dragnea, în schimb este îngrijorată de salariul pe ianuarie.

Eu grija lor o am? Ori că-i votezi, ori că nu-i votezi, tot aia este. Fac ce vor ei. Ce să simt eu de la guvernarea din ultimul an? Dacă mi-au promis mai mulți bani, dar îmi iau mai mult impozit, eu cu ce rămân?”, se întreabă angajata concernului american.

Stai că vedem imediat, luna asta în care luăm banii pe ianuarie. Ce folos că au mărit salariile, dacă la final rămâi cu bani mai puțini... Toate prețurile sunt mai mari, mai contează că au promis bani mai mulți?”, mai spune Maria. Nu mai crede în bunăstare, oricine i-ar promite asta. Știe că a așteptat-o 30 de ani degeaba.

 

Vasile din Ruseni

Vasile nu vrea să-și spună decât prenumele. Puțin amețit de alcool, ne explică ce caută în Holboca, pentru că este, de loc, din Ruseni. A venit la o firmă din zonă și este total dezinteresat de ce vor face pe viitor liderii PSD.

Nici măcar nu mă mai uit la știri. Atât s-au certat c-a ajuns să nu mă mai intereseze. Tot noi rămânem chinuiți și necăjiți, ei nu suferă”, spune Vasile. Oricum, are și o morală legată de ultimul an din România și programul de guvernare: „Ce să-mi dea? Bani în plus? Nu-i mai crede nimeni. Dacă vrei să ai bani, muncești, dacă nu muncești - nu ai. În nici un caz nu aștepți de la ei să-ți dea ceva în plus”, mai explică Vasile din Ruseni.

 

Pe Maria n-o interesează

Maria vine agale dinspre stația de autobuz din vale și spune că nu vrea să mai audă de politică, atunci când este întrebată. Mai spune și că nu s-a uitat deloc la ultimele încordări din principalul partid românesc și că, oricum, nimeni nu are nimic de câștigat.

Nu mă întrebați, că nu mă interesează deloc ce fac politicienii. Nu am fost la alegeri, nu mă mai interesează subiectul ăsta, pentru noi este la fel, oricine conduce”, spune, după care grăbește pasul.

În urma ei vine un alt localnic, ceva mai vorbăreț. Îl cheamă Ioan și recunoaște cu jumătate de gură că a votat mereu PSD. Bunul simț îi dictează să încerce să ascundă informația, ceva îi spune că scandalurile nu fac bine. „Promisiunile sunt una, ce a fost anul ăsta este alta. Adică ce vreau să spun este că asta am observat: prețurile au crescut, mai aud la alții că au de plătit la bancă bani mai mulți, biletul de autobuz până în oraș mă costă mai mult cu 50 de bani. Unde-i bunăstarea? Doar pe hârtie, vă spun eu”, explică Ioan.

Despre ultimul scandal din PSD spune că a fost provocat de cineva, dar nu știe de cine. Cât am prins de la televizor, atât am înțeles. Că Tudose a vrut mai multă putere, că s-au certat în Guvern și că prim- ministrul tocmai a demisionat. Dar nu m-a interesat cine are dreptate. Problemele noastre sunt aici, la Holboca, nu la București”, mai spune Ioan.

Holboca

Comuna are peste 13.000 de locuitori la ultimul recensământ, iar primarul Gheorghe Ștefurac, de la PSD, este în funcție din 2000. Conform statisticilor depuse de Primăria Holboca pe Zona Metropolitană Iași, din totalul populației, 10% este peste 65 de ani. Peste 2.200 de locuitori sunt pensionari.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

 

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Pagina 1 din 119

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top