Miercuri, 17 01 2018

Profitul din investiţii vine din cele mai ciudate direcţii. Din brânză, din floarea soarelui sau din orez. Şi nu e făcut de cei care trundesc să producă, ci de fondurile speculative, cele care caută oportunităţi de câştig. S-a format un nou trend în lume de a face plasamente în tot felul de active exotice.

În ultimii ani, profiturile generate de fondurile speculative au fost afectate de politicile monetare ale băncilor centrale care au redus dobânzile la minime istorice. Le-au cam lăsat fără obiectul muncii. Pieţele clasice de capital şi pieţele la termen au avut creşteri spectaculoase, astfel că fondurile clasice au avut posibilitatea de a genera profituri mari cu riscuri puţine.

 

Fondurile de hedging s-au văzut marginalizate şi atunci au fost obligate să se dezvolte către nişe cu plasamente exotice. În luna octombrie a anului trecut, un fond de investiţii din Elveţia a intrat pe nu mai puţin de 200 de pieţe neconvenţionale, cum ar fi cele de orez sau etanol, iar în luna noiembrie Aspect Capital a început să investească în seminţe de floarea soarelui şi porumb. Alte entităţi pariază şi mai ciudat - de pildă pe o evoluţie a preţului la brânză.

Sunt pieţe mai puţin tradiţionale, cu puţini jucători şi prin urmare pot fi mult mai volatile, ceea ce poate aduce câştiguri mari.

Iar randamentele bune au atras deja investitori care caută să îşi diversifice portofoliile. Fondurile speculative specializate în tot felul de active exotice au ajuns să gestioneze circa 267 miliarde de dolari, potrivit datelor compilate de Eurekahedge.

Cererea este mare datorită performanţelor pe care le-au avut administratorii unor astfel de fonduri. Însă sunt şi riscuri mari. Pe de o parte, pariurile pot fi greşite. Pe de altă parte, astfel de plasamente sunt făcute cu bani de împrumut, iar dacă apare o înăsprire a creditării, astfel de fonduri vor fi lovite de retrageri masive.

Există însă şi riscuri pentru orice consumator din această lume. Contează cât de mult se va extinde această modă, de a paria pe active exotice.

În 2008, preţurile mărfurilor, de la petrol, metale, până la alimente au ajuns la recorduri absolute, pe fondul unor jocuri speculative. Criza subprime începuse în America în august 2007, iar jucătorii au găsit un refugiu pe bursele de mărfuri, unde simţeau că banii lor sunt în siguranţă. Însă pe drum a fost lovit din plin nivelul de trai al omului obişnuit, pentru că au apărut scumpiri din senin.

Până în 2019, în toată România va exista un sistem antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, a anunţat vineri, la Bistriţa, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Sorin Roşu Mareş.

În nordul ţării, două staţii vor fi amplasate în judeţele Mureş şi Maramureş.

Sorin Roşu Mareş: La nivelul ministerului, există un sistem antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor. Deocamdată,el acoperă doar parte din ţară. În anul 2018 şi 2019 se va finaliza dezvoltarea sistemului, astfel încât 95% din teritoriul ţării să fie acoperit de acest sistem, iar noi vom beneficia la un moment dat, nu ştiu dacă chiar în anul 2018, dar voi face toate demersurile să se realizeze acest lucru, de acest sistem de protecţie, pentru că vom avea două staţii, probabil una la Târnăveni şi una în Maramureş, care poate să acopere şi judeţul Bistriţa Năsăud. Deci este un lucru foarte important, pentru că ştim ce s-a întâmplat în această primăvară cu căderile de gheaţă.

(Rador/FOTO arhivă agra.ro)

Terminalele de pasageri şi platforma pe care sunt garate avioanele au devenit neîncăpătoare: în 2016 s-a atins traficul care era estimat pentru anul 2029. În lipsa măririi capacităţilor, Aeroportul se va sufoca cu propria dezvoltare.  Scandalurile politice sunt la originea crizei.

O stradă de un kilometru jumătate, cu copaci şi verdeaţă pe o parte, cu terminale şi spaţii comerciale pe cealaltă parte. Cu parcare supra şi subterană, cu zonă cargo, cu un nou turn de control, cu hotel şi restaurante. Valoarea investiţiei: 40 milioane de euro. Există şi a doua variantă: un proiect de 150 de milioane de euro, practic un aeroport de la zero, în oglindă, de cealaltă partea a pistei. Acestea sunt cele două variante de lucru pentru continuarea dezvoltării Aeroportului Iaşi.

 

Popa: „Dezvoltare pe termen lung”

Capacităţile de procesare au ajuns la limită”, a declarat Alexandru Anghel, directorul Aeroportului Iaşi. De necesitatea investiţiilor e convins şi Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ). „Trebuie să avem în vedere dezvoltarea Aeroportului pe termen lung, nu putem face programe de dezvoltare pe un an”, a spus Popa. Tranşant a fost deputatul liberal Marius Bodea, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Aeroport: „Când am plecat, am lăsat un proiect de viitor, gândit de un arhitect vizionar”.

Şi totuşi, în ultimul an, nu s-a început nimic. Lupta pentru putere şi transformarea Aeroportului în câmp de bătălie politică sunt principalele cauze.

 

2019: trafic dublu faţă de acest an

Pe 13 noiembrie, Aeroportul din Iaşi a atins cifra record de 1 milion de pasageri. Până la sfârşitul anului 2017 se estimează că se va ajunge la 1,2 milioane de călători, ceea ce ar însemna o creştere cu 40% faţă de anul trecut. Astfel, de la o singură cursă externă şi una internă în 2012 s-a ajuns în 2017 la 21 de rute (din care 16 externe) asigurate de patru companii aeriene. În plus, pentru anul viitor sunt programate deschideri de noi rute, către Salonic, Malmö, Dortmund, Billund şi Eindhoven. Astea ar fi veştile bune. Cele proaste sunt că la Aeroport, investiţiile s-au blocat, iar acest lucru poate afecta evoluţia pe viitor. „Capacităţile de procesare au ajuns la limită, iar presiunea concurenţei cu celelalte aeroporturi din regiunea Moldovei ne obligă să urgentăm investiţiile în dezvoltarea unei noi infrastructuri. Sperăm foarte mult ca anul viitor proiectele noastre de dezvoltare să fie în fază de execuţie”, a spus Anghel. Concret, estimările vorbesc pentru anul viitor de un trafic de pasageri de 1,6 milioane, în timp ce pentru 2019 se aşteaptă atingerea pragului de 2 milioane de călători. Actualele terminale nu vor putea procesa acest număr de pasageri.

 

Bodea: „Trebuie extinsă platforma”

În plus, prin deschiderea de noi rute, platforma va deveni prea mică pentru numărul de aeronave. „Este o problemă cronică de spaţiu la platformă pentru că ceea ce am construit şi trebuia să atingem ca trafic în 2029 am atins în 2016. Trebuie extinsă platforma. Sunt situaţii de blocaj la platformă. Or, o companie când vine şi vede că nu mai are unde să parcheze, zice: «Mă duc la Suceava, că e loc. Îmi mut traficul acolo»”, a afirmat Marius Bodea.


Capacitatea platformei este acum de 9 avioane, iar potrivit planului de modernizare numărul acestora ar urma să crească la 15.

 

Diferenţe de viziune

Un plan de continuare a investiţiilor există la Aeroport încă de anul trecut. “În 2016 am lăsat la cheie planul de dezvoltare pe următorii 20 de ani. Acesta presupunea înglobarea tuturor terminalelor existente într-unul mare, nou, cu burdufuri. Inclusiv zone de acces către oraş, cargo, mentenanţă aeronave”, a mai spus Bodea.
Planul lăsat de fostul şef de la Aeroport n-ar fi tocmai pe placul lui Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean. Acesta e de acord cu necesitatea investiţiilor, însă are alte aşteptări. „
Intenţionăm construirea unui nou terminal, T4, care să poată prelua călătorii pentru următorii 10 ani, a unui terminal de mentenanţă, a unui terminal cargo. Totodată, este imperios necesară o cale nouă de acces la Aeroport”, a spus Maricel Popa, care aşteaptă ca noul Consiliu de Administraţie să-i pună în aplicare acest plan de investiţii.

 

Lupta pentru controlul total
În fapt, întreaga dispută de la Aeroport pleacă de la chestiuni de ordin politic. Maricel Popa, preşedinte al CJ, dar şi al filialei locale a PSD, vrea să preia controlul Aeroportului. Acest lucru s-a întâmplat în parte, prin numirea unui nou Consiliu de Administraţie. În fruntea acestuia a fost nominalizat Mitică Rebegea, un apropiat de-al preşedintelui PSD. Acum, miza ar fi numirea directorului general de la aerogară. Menţinerea interimarului Alexandru Anghel este pusă sub semnul întrebării, acesta fiind perceput ca om al fostului director, liberalul Marius Bodea. Pentru poziţia de director general sunt în cărţi mai multe persoane, membri sau simpatizanţi PSD, Anghel urmând să rămână adjunct.

Aeroportul din Bacău, în urmărirea celui din Iaşi


Bacăul şi Suceava, încă departe
În timp ce la Iaşi Aeroportul e în centrul scandalurilor politice, cele din Bacău şi Suceava încearcă să recâştige terenul pierdut. Astfel, la aerogara din Bacău a fost inaugurat noul terminal cu o capacitate de procesare de 300 pasageri/oră. Investiţia de 15 milioane de euro cuprinde, alături de terminal, un nou turn de control, clădiri tehnice (garaj, uzină electrică, centrală), un terminal intermodal pentru transport rutier, scări pasageri, un sistem de balizaj, o parcare de 258 locuri. În 2016, numărul total al călătorilor care au trecut prin Aeroportul Bacău a fost de 414.987.


De la începutul anului şi până pe 9 octombrie, pe Aeroportul Suceava au fost 200.000 de pasageri. În prezent, de la Suceava se zboară spre Bucureşti, Londra, Milano, Bologna, Veneţia, Roma, Torino.


Consiliul Judeţean Iaşi a folosit banii de pe profitul Aeroportului să crească salariile şefilor din CJ, în loc să îi reîntoarcă pentru investiţii. În 2017, profitul Aeroportului va depăşi 2 milioane de euro, însă, din păcate, banii nu se reîntorc pentru dezvoltarea în continuare a aerogării”

Marius Bodea, deputat PNL

Noul CA al Aeroportului lucrează deja la planul de management care să poată fi pus în practică cât mai curând. Există însă o problemă, şi anume aceea că, din ianuarie 2016, fostă conducere a Aeroportului a renunţat la SIEG (Serviciul de Interes Economic General), care permitea Consiliului Judeţean să aloce fonduri pentru dezvoltarea obiectivului. Acum această posibilitate nu mai există, motiv pentru care trebuie să luăm în calcul alte surse de finanţare”

Maricel Popa, preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi

 

Terminalele de pasageri şi platforma pe care sunt garate avioanele au devenit neîncăpătoare: în 2016 s-a atins traficul care era estimat pentru anul 2029. În lipsa măririi capacităţilor, Aeroportul se va sufoca cu propria dezvoltare.  Scandalurile politice sunt la originea crizei.

O stradă de un kilometru jumătate, cu copaci şi verdeaţă pe o parte, cu terminale şi spaţii comerciale pe cealaltă parte. Cu parcare supra şi subterană, cu zonă cargo, cu un nou turn de control, cu hotel şi restaurante. Valoarea investiţiei: 40 milioane de euro. Există şi a doua variantă: un proiect de 150 de milioane de euro, practic un aeroport de la zero, în oglindă, de cealaltă partea a pistei. Acestea sunt cele două variante de lucru pentru continuarea dezvoltării Aeroportului Iaşi.

 

Popa: „Dezvoltare pe termen lung”

Capacităţile de procesare au ajuns la limită”, a declarat Alexandru Anghel, directorul Aeroportului Iaşi. De necesitatea investiţiilor e convins şi Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ). „Trebuie să avem în vedere dezvoltarea Aeroportului pe termen lung, nu putem face programe de dezvoltare pe un an”, a spus Popa. Tranşant a fost deputatul liberal Marius Bodea, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Aeroport: „Când am plecat, am lăsat un proiect de viitor, gândit de un arhitect vizionar”.

Şi totuşi, în ultimul an, nu s-a început nimic. Lupta pentru putere şi transformarea Aeroportului în câmp de bătălie politică sunt principalele cauze.

 

2019: trafic dublu faţă de acest an

Pe 13 noiembrie, Aeroportul din Iaşi a atins cifra record de 1 milion de pasageri. Până la sfârşitul anului 2017 se estimează că se va ajunge la 1,2 milioane de călători, ceea ce ar însemna o creştere cu 40% faţă de anul trecut. Astfel, de la o singură cursă externă şi una internă în 2012 s-a ajuns în 2017 la 21 de rute (din care 16 externe) asigurate de patru companii aeriene. În plus, pentru anul viitor sunt programate deschideri de noi rute, către Salonic, Malmö, Dortmund, Billund şi Eindhoven. Astea ar fi veştile bune. Cele proaste sunt că la Aeroport, investiţiile s-au blocat, iar acest lucru poate afecta evoluţia pe viitor. „Capacităţile de procesare au ajuns la limită, iar presiunea concurenţei cu celelalte aeroporturi din regiunea Moldovei ne obligă să urgentăm investiţiile în dezvoltarea unei noi infrastructuri. Sperăm foarte mult ca anul viitor proiectele noastre de dezvoltare să fie în fază de execuţie”, a spus Anghel. Concret, estimările vorbesc pentru anul viitor de un trafic de pasageri de 1,6 milioane, în timp ce pentru 2019 se aşteaptă atingerea pragului de 2 milioane de călători. Actualele terminale nu vor putea procesa acest număr de pasageri.

 

Bodea: „Trebuie extinsă platforma”

În plus, prin deschiderea de noi rute, platforma va deveni prea mică pentru numărul de aeronave. „Este o problemă cronică de spaţiu la platformă pentru că ceea ce am construit şi trebuia să atingem ca trafic în 2029 am atins în 2016. Trebuie extinsă platforma. Sunt situaţii de blocaj la platformă. Or, o companie când vine şi vede că nu mai are unde să parcheze, zice: «Mă duc la Suceava, că e loc. Îmi mut traficul acolo»”, a afirmat Marius Bodea.


Capacitatea platformei este acum de 9 avioane, iar potrivit planului de modernizare numărul acestora ar urma să crească la 15.

 

Diferenţe de viziune

Un plan de continuare a investiţiilor există la Aeroport încă de anul trecut. “În 2016 am lăsat la cheie planul de dezvoltare pe următorii 20 de ani. Acesta presupunea înglobarea tuturor terminalelor existente într-unul mare, nou, cu burdufuri. Inclusiv zone de acces către oraş, cargo, mentenanţă aeronave”, a mai spus Bodea.
Planul lăsat de fostul şef de la Aeroport n-ar fi tocmai pe placul lui Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean. Acesta e de acord cu necesitatea investiţiilor, însă are alte aşteptări. „
Intenţionăm construirea unui nou terminal, T4, care să poată prelua călătorii pentru următorii 10 ani, a unui terminal de mentenanţă, a unui terminal cargo. Totodată, este imperios necesară o cale nouă de acces la Aeroport”, a spus Maricel Popa, care aşteaptă ca noul Consiliu de Administraţie să-i pună în aplicare acest plan de investiţii.

 

Lupta pentru controlul total
În fapt, întreaga dispută de la Aeroport pleacă de la chestiuni de ordin politic. Maricel Popa, preşedinte al CJ, dar şi al filialei locale a PSD, vrea să preia controlul Aeroportului. Acest lucru s-a întâmplat în parte, prin numirea unui nou Consiliu de Administraţie. În fruntea acestuia a fost nominalizat Mitică Rebegea, un apropiat de-al preşedintelui PSD. Acum, miza ar fi numirea directorului general de la aerogară. Menţinerea interimarului Alexandru Anghel este pusă sub semnul întrebării, acesta fiind perceput ca om al fostului director, liberalul Marius Bodea. Pentru poziţia de director general sunt în cărţi mai multe persoane, membri sau simpatizanţi PSD, Anghel urmând să rămână adjunct.

Aeroportul din Bacău, în urmărirea celui din Iaşi


Bacăul şi Suceava, încă departe
În timp ce la Iaşi Aeroportul e în centrul scandalurilor politice, cele din Bacău şi Suceava încearcă să recâştige terenul pierdut. Astfel, la aerogara din Bacău a fost inaugurat noul terminal cu o capacitate de procesare de 300 pasageri/oră. Investiţia de 15 milioane de euro cuprinde, alături de terminal, un nou turn de control, clădiri tehnice (garaj, uzină electrică, centrală), un terminal intermodal pentru transport rutier, scări pasageri, un sistem de balizaj, o parcare de 258 locuri. În 2016, numărul total al călătorilor care au trecut prin Aeroportul Bacău a fost de 414.987.


De la începutul anului şi până pe 9 octombrie, pe Aeroportul Suceava au fost 200.000 de pasageri. În prezent, de la Suceava se zboară spre Bucureşti, Londra, Milano, Bologna, Veneţia, Roma, Torino.


Consiliul Judeţean Iaşi a folosit banii de pe profitul Aeroportului să crească salariile şefilor din CJ, în loc să îi reîntoarcă pentru investiţii. În 2017, profitul Aeroportului va depăşi 2 milioane de euro, însă, din păcate, banii nu se reîntorc pentru dezvoltarea în continuare a aerogării”

Marius Bodea, deputat PNL

Noul CA al Aeroportului lucrează deja la planul de management care să poată fi pus în practică cât mai curând. Există însă o problemă, şi anume aceea că, din ianuarie 2016, fostă conducere a Aeroportului a renunţat la SIEG (Serviciul de Interes Economic General), care permitea Consiliului Judeţean să aloce fonduri pentru dezvoltarea obiectivului. Acum această posibilitate nu mai există, motiv pentru care trebuie să luăm în calcul alte surse de finanţare”

Maricel Popa, preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi

 

Antibiotice este marele câştigător din Iaşi la capitolul deschidere pe pieţele externe. Câteva firme din Iaşi au avut curajul de a deschide puncte de lucru în străinătate. Investiţii care uneori se pot dovedi riscante, mai ales dacă au loc în spaţiul ex-sovietic sau în zone de conflict.

 

Unele firme din Iaşi au dat lovitura când au decis să aibă sucursale proprii peste hotare.

 

Antibiotice este marele câştigător din Iaşi la capitolul deschidere pe pieţele externe. Câteva firme din Iaşi au avut curajul de a deschide puncte de lucru în străinătate. Investiţii care uneori se pot dovedi riscante, mai ales dacă au loc în spaţiul ex-sovietic sau în zone de conflict.

 

Unele firme din Iaşi au dat lovitura când au decis să aibă sucursale proprii peste hotare.

 

Uzina Ford din Craiova lansează, astăzi, producţia celui mai nou model Ford, EcoSport. Lansarea a avut loc în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Mihai Tudose.

 

Chirica continuă să umble cu „cioara vopsită”: stâlpii ornamentali de pe Splai Bahlui nu respectă fișa tehnică. Punct. Diferența de preț a influențat firmele concurente, putând modifica rezultatul licitației. Dragoș Gafița a fost cel care a confundat malurile: a spus că a fost furnizor pentru Splaiul Stâng. În trei rânduri, în acte oficiale, Primăria a cerut ofertanților stâlpi turnați din fontă, dar s-au adus din țeavă, cu elemente de fontă. Contraexemplu: Kronemag Brașov, eliminată dintr-o licitație tot la Primăria Iași, pentru că i-a fost imposibil să respecte caietul de sarcini, care prevedea o diferență de câțiva milimetri. La 168 de stâlpi, tunul lui Gafița este de 127.000 de euro.

 

În scandalul stâlpilor de pe cele două maluri ale Bahluiului, primarul Mihai Chirica umblă cu cioara vopsită. Declarațiile sale sunt simple perdele de fum. Însă, faptele sunt clare ca lumina zilei.

Chirica continuă să umble cu „cioara vopsită”: stâlpii ornamentali de pe Splai Bahlui nu respectă fișa tehnică. Punct. Diferența de preț a influențat firmele concurente, putând modifica rezultatul licitației. Dragoș Gafița a fost cel care a confundat malurile: a spus că a fost furnizor pentru Splaiul Stâng. În trei rânduri, în acte oficiale, Primăria a cerut ofertanților stâlpi turnați din fontă, dar s-au adus din țeavă, cu elemente de fontă. Contraexemplu: Kronemag Brașov, eliminată dintr-o licitație tot la Primăria Iași, pentru că i-a fost imposibil să respecte caietul de sarcini, care prevedea o diferență de câțiva milimetri. La 168 de stâlpi, tunul lui Gafița este de 127.000 de euro.

 

În scandalul stâlpilor de pe cele două maluri ale Bahluiului, primarul Mihai Chirica umblă cu cioara vopsită. Declarațiile sale sunt simple perdele de fum. Însă, faptele sunt clare ca lumina zilei.

Executivul Tudose a adoptat astăzi, în ședința de Guvern, mult discutata „rectificare bugetară". Dincolo despre discuțiile tehnice dacă e rectificare pozitivă sau negativă, câteva cifre sunt revelatorii despre modificările operate în bugetul pe 2017: investițiile sunt tăiate cu 10 miliarde de lei, de la Ministerul Transporturilor se iau 6,2 miliarde lei, de la cofinanțarea proiectelor europene alte 3,48 miliarde de lei - în schimb se mută „sacii cu bani" la Senat, Camera Deputaților și serviciile secrete.

 

Rectificarea "pozitivă" anunțată de Guvern este, de fapt, negativă: scad și veniturile, și cheltuielile totale. Crește doar deficitul. Guvernul a tăiat drastic de la investiţii pentru a acoperi creşterile salariale.

 

Pagina 1 din 7

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top