Luni, 12 11 2018
Primăverii, cu pista de biciclete pe trotuar, scăzută de la 3 metri lăţime la 1 metru. În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, Primăria prezintă un bulevard al Primăverii cu pista de biciclete pe carosabil, despărţită de partea pe care trec maşini şi de pietoni. În realitate, pista este realizată pe trotuar, aşa cum sunt toate celelalte din oraş. 

 

Pe Bulevardul Primăverii este ca-n bancurile cu Radio Erevan. Pista de biciclete trebuia să fie pe stradă, delimitată de trafic printr-o parcare, dar este pe trotuar; trebuia să aibă trei metri, dar are unul; trebuia să respecte nişte norme de protecţie, dar nu respectă nimic.

Primăverii, cu pista de biciclete pe trotuar, scăzută de la 3 metri lăţime la 1 metru. În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, Primăria prezintă un bulevard al Primăverii cu pista de biciclete pe carosabil, despărţită de partea pe care trec maşini şi de pietoni. În realitate, pista este realizată pe trotuar, aşa cum sunt toate celelalte din oraş. 

 

Pe Bulevardul Primăverii este ca-n bancurile cu Radio Erevan. Pista de biciclete trebuia să fie pe stradă, delimitată de trafic printr-o parcare, dar este pe trotuar; trebuia să aibă trei metri, dar are unul; trebuia să respecte nişte norme de protecţie, dar nu respectă nimic.

A trecut termenul limită dat de Primărie lui Niculiţă pentru repararea trotuarului din CUG. Pe 2 mai, primarul Mihai Chirica îşi umfla muşchii la o televiziune locală şi declara că a dat termen de 30 de zile pentru ca zona din CUG din jurul şantierului lui Niculiţă să arate ca înainte de surpare. Mai mult, investitorul se lăuda, în advertoriale de presă, că va termina de reparat în doar două săptămâni. Termenul a fost depăşit şi Niculiţă n-a mişcat un fir de nisip: trotuarul e tot distrus, iar banda 1 de maşini blocată.

 

„I-am dat azi adresă domnului Niculiţă şi i-am scris aşa: a trecut iarna, sper că nu aşteptaţi să vină iarăşi iarna ca să corectăm ce s-a întâmplat. Aveţi 30 de zile de la data prezentei notificări, vă rugăm să aduceţi domeniul public exact în condiţiile în care era când l-aţi preluat şi aţi început investiţia”, declara, pe 2 mai, Mihai Chirica.

A trecut termenul limită dat de Primărie lui Niculiţă pentru repararea trotuarului din CUG. Pe 2 mai, primarul Mihai Chirica îşi umfla muşchii la o televiziune locală şi declara că a dat termen de 30 de zile pentru ca zona din CUG din jurul şantierului lui Niculiţă să arate ca înainte de surpare. Mai mult, investitorul se lăuda, în advertoriale de presă, că va termina de reparat în doar două săptămâni. Termenul a fost depăşit şi Niculiţă n-a mişcat un fir de nisip: trotuarul e tot distrus, iar banda 1 de maşini blocată.

 

„I-am dat azi adresă domnului Niculiţă şi i-am scris aşa: a trecut iarna, sper că nu aşteptaţi să vină iarăşi iarna ca să corectăm ce s-a întâmplat. Aveţi 30 de zile de la data prezentei notificări, vă rugăm să aduceţi domeniul public exact în condiţiile în care era când l-aţi preluat şi aţi început investiţia”, declara, pe 2 mai, Mihai Chirica.

Autocamioanele şi celelalte utilaje au fost cumpărate în septembrie 2013 şi de atunci stau într-un hangar de la Aviaţia Utilitară. Pentru a nu fi distruse de tot motoarele, angajaţi ai Consiliului Judeţean le mai pornesc la două săptămâni, fără a le mişca din loc. Garanţia lor oricum s-a dus, orice defecţiune viitoare înseamnă costuri în plus pentru judeţul Iaşi.

Ce spune un mecanic auto despre o maşină care stă pe loc? „Pot fi probleme cu cauciucurile, dacă stă tot timpul pe roţi şi acestea nu sunt scoase. Apar uzuri pronunţate pe partea lipită de sol. Poate apărea rugină în rezervor, dacă nu a fost lăsată cu plinul făcut. Piesele din cauciuc neutilizate, furtunele, curelele au parte de uzură mai rapidă dacă stau decât dacă sunt utilizate. Lichidele, chiar nepuse în mişcare, ar trebui schimbate o dată la an. Şi am avut clienţi care şi-au lăsat maşinile garate mult timp, au dat rozătoarele în ele”, spune Cristian, un mecanic auto al unui service din Nicolina.

De peste 4 ani, Consiliul Judeţean (CJ) a depozitat la Aviaţia Utilitară nu unul, ci 11 camioane, câteva utilaje cu motor termic şi roţi şi câteva motostivuitoare. Acestea sunt riscurile pentru maşinile neutilizate de atâţia ani. Maşini care nici măcar nu mai au garanţie.

 

Le pornesc la două săptămâni

Metoda aleasă de CJ Iaşi pentru a evita uzura exagerată a maşinilor cumpărate pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) este din aceeaşi categorie cu angajatul de la Salubris care aleargă cu tomberonul în urma cailor Poliţiei Locale. „O dată la o săptămână-două, un angajat ia toate cheile şi merge la Aviaţia Utilitară să le pornească”, ne spun surse din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi. Este singura operaţiune, alta nu mai face. Maşinile sunt în acelaşi loc, nemişcate, nefolosite.

Un mecanic ne-a explicat că o maşină neutilizată suferă uzură pe anumite componente. În special pe cele din cauciuc. Şi utilajele şi camioanele nu mai au garanţie. „Este posibil ca cel care le-a vândut să accepte o extindere a garanţiei în cazul acestor utilaje, dar nu este nimic sigur. Oricum, probabil că vor exista ceva costuri suplimentare, dar vor fi modice”, a spus Gheorghe Nichita, fostul primar al Iaşului şi consilier pentru proiectul SMID al preşedintelui CJ, Maricel Popa.

 

O investiţie în utilaje de 17,5 milioane de lei

Maşinile nu au fost utilizate nici măcar o clipă de la achiziţionarea lor, în septembrie 2013. Stau în acelaşi loc de la Aviaţia Utilitară, alături de mii de tomberoane. Diferenţa este că maşinile sunt aşezate la interior, tomberoanele stau afară. Costul total al utilajelor şi camioanelor a fost de 17,5 milioane de lei, cu TVA.

Lista completă cuprinde 5 camioane de 37 tone (4 milioane de lei), 4 camioane de transport de 24 tone (2,8 milioane de lei), două remorci cu două axe (300.000 lei), un tocător de crengi (442.000 lei), o maşină de întors brazde (două milioane de lei), un ciur rotativ (580.000 lei), două bene basculabile (1,45 milioane de lei), 6 încărcătoare frontale de 2,5 metri cubi (4,22 milioane de lei), trei încărcătoare frontale de 1 metru cub (1,22 milioane lei), trei motostivuitoare (400.000 lei) şi o cisternă (100.000 lei). Dintre toate utilajele, 24 sunt cu motor şi au nevoie de pornire.

 

Motivele întârzierii

Proiectul SMID a început în 2013 şi a avut o valoare totală de 69,3 milioane euro. Iniţial, trebuia implementat în 31 de luni, cu termen de finalizare sfârşitul lui 2015. Licitaţiile pentru executarea rampelor de colectare şi a gropilor din judeţ au fost contestate, astfel că a fost solicitată prelungire până în 2017. În primăvara anului trecut, a fost clar că proiectul nu va fi finalizat, astfel că a fost obţinută amânarea amânării: iunie 2018.

Prima achiziţie a fost de utilaje şi tomberoane, la finalul lui 2013. Acestea au fost cumpărate şi, de atunci, sunt depozitate la Aviaţia Utilitară, lângă Aeroport. În 2016, la finalizarea lucrărilor la staţia de sortare de la Bălţaţi şi la cea de la Ruginoasa s-a constatat că nu există curent electric tras. A trecut un an până când cele două staţii au fost conectate la utilităţi. „Au fost numeroase contestaţii pe licitaţii, numai pentru Ruginoasa a durat un an şi jumătate procesul. Sunt cauze obiective pentru care aceste lucrări au fost întârziate”, a declarat Alin Aivănoaei, fost vicepreşedinte al CJ Iaşi.

 

Nichita nu poate estima când va fi gata proiectul

Termen necunoscut la licitaţia pentru operator

Când va avea loc efectiv licitaţia pentru desemnarea firmei care va opera Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor din Iaşi, acesta urmând să devină operatorul care va aduna, sorta şi transporta la groapă gunoiul din judeţ? Termenul limită al proiectului era iunie 2018, dar CJ nu are un răspuns clar la întrebare. „Documentaţia pentru licitaţie este în stadiu final, o avem pe toată, cu toate aprobările. Va trece foarte curând prin plenul CJ, pentru aprobare. Numai că nu putem avansa un termen, pentru că trebuie să treacă apoi prin consiliile locale ale tuturor localităţilor din judeţ. Şi eu nu pot estima acum când o va băga în plenul Consiliului Local Iaşi Mihai Chirica. Apoi va fi lansat caietul de sarcini, va fi organizată licitaţia, unde pot apărea contestaţii”, a explicat .

Paşii proiectului

2013: S-au cumpărat pubele, maşini şi utilaje;

2014-2015: S-au făcut licitaţii pentru staţiile de transfer şi sortare de la Bălţaţi şi Ruginoasa şi extinderea staţiei de sortare şi tratare bio-chimică de la Ţuţora. Primele două staţii au fost amplasate prost. Apoi au fost făcute, dar fără utilităţile trase între 2016 şi 2017;

2015-2017: S-au închis depozitele de la Valea Seacă (Paşcani), Târgu Frumos, Hârlău (pe contracte semnate în 2014).

Autocamioanele şi celelalte utilaje au fost cumpărate în septembrie 2013 şi de atunci stau într-un hangar de la Aviaţia Utilitară. Pentru a nu fi distruse de tot motoarele, angajaţi ai Consiliului Judeţean le mai pornesc la două săptămâni, fără a le mişca din loc. Garanţia lor oricum s-a dus, orice defecţiune viitoare înseamnă costuri în plus pentru judeţul Iaşi.

Ce spune un mecanic auto despre o maşină care stă pe loc? „Pot fi probleme cu cauciucurile, dacă stă tot timpul pe roţi şi acestea nu sunt scoase. Apar uzuri pronunţate pe partea lipită de sol. Poate apărea rugină în rezervor, dacă nu a fost lăsată cu plinul făcut. Piesele din cauciuc neutilizate, furtunele, curelele au parte de uzură mai rapidă dacă stau decât dacă sunt utilizate. Lichidele, chiar nepuse în mişcare, ar trebui schimbate o dată la an. Şi am avut clienţi care şi-au lăsat maşinile garate mult timp, au dat rozătoarele în ele”, spune Cristian, un mecanic auto al unui service din Nicolina.

De peste 4 ani, Consiliul Judeţean (CJ) a depozitat la Aviaţia Utilitară nu unul, ci 11 camioane, câteva utilaje cu motor termic şi roţi şi câteva motostivuitoare. Acestea sunt riscurile pentru maşinile neutilizate de atâţia ani. Maşini care nici măcar nu mai au garanţie.

 

Le pornesc la două săptămâni

Metoda aleasă de CJ Iaşi pentru a evita uzura exagerată a maşinilor cumpărate pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) este din aceeaşi categorie cu angajatul de la Salubris care aleargă cu tomberonul în urma cailor Poliţiei Locale. „O dată la o săptămână-două, un angajat ia toate cheile şi merge la Aviaţia Utilitară să le pornească”, ne spun surse din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi. Este singura operaţiune, alta nu mai face. Maşinile sunt în acelaşi loc, nemişcate, nefolosite.

Un mecanic ne-a explicat că o maşină neutilizată suferă uzură pe anumite componente. În special pe cele din cauciuc. Şi utilajele şi camioanele nu mai au garanţie. „Este posibil ca cel care le-a vândut să accepte o extindere a garanţiei în cazul acestor utilaje, dar nu este nimic sigur. Oricum, probabil că vor exista ceva costuri suplimentare, dar vor fi modice”, a spus Gheorghe Nichita, fostul primar al Iaşului şi consilier pentru proiectul SMID al preşedintelui CJ, Maricel Popa.

 

O investiţie în utilaje de 17,5 milioane de lei

Maşinile nu au fost utilizate nici măcar o clipă de la achiziţionarea lor, în septembrie 2013. Stau în acelaşi loc de la Aviaţia Utilitară, alături de mii de tomberoane. Diferenţa este că maşinile sunt aşezate la interior, tomberoanele stau afară. Costul total al utilajelor şi camioanelor a fost de 17,5 milioane de lei, cu TVA.

Lista completă cuprinde 5 camioane de 37 tone (4 milioane de lei), 4 camioane de transport de 24 tone (2,8 milioane de lei), două remorci cu două axe (300.000 lei), un tocător de crengi (442.000 lei), o maşină de întors brazde (două milioane de lei), un ciur rotativ (580.000 lei), două bene basculabile (1,45 milioane de lei), 6 încărcătoare frontale de 2,5 metri cubi (4,22 milioane de lei), trei încărcătoare frontale de 1 metru cub (1,22 milioane lei), trei motostivuitoare (400.000 lei) şi o cisternă (100.000 lei). Dintre toate utilajele, 24 sunt cu motor şi au nevoie de pornire.

 

Motivele întârzierii

Proiectul SMID a început în 2013 şi a avut o valoare totală de 69,3 milioane euro. Iniţial, trebuia implementat în 31 de luni, cu termen de finalizare sfârşitul lui 2015. Licitaţiile pentru executarea rampelor de colectare şi a gropilor din judeţ au fost contestate, astfel că a fost solicitată prelungire până în 2017. În primăvara anului trecut, a fost clar că proiectul nu va fi finalizat, astfel că a fost obţinută amânarea amânării: iunie 2018.

Prima achiziţie a fost de utilaje şi tomberoane, la finalul lui 2013. Acestea au fost cumpărate şi, de atunci, sunt depozitate la Aviaţia Utilitară, lângă Aeroport. În 2016, la finalizarea lucrărilor la staţia de sortare de la Bălţaţi şi la cea de la Ruginoasa s-a constatat că nu există curent electric tras. A trecut un an până când cele două staţii au fost conectate la utilităţi. „Au fost numeroase contestaţii pe licitaţii, numai pentru Ruginoasa a durat un an şi jumătate procesul. Sunt cauze obiective pentru care aceste lucrări au fost întârziate”, a declarat Alin Aivănoaei, fost vicepreşedinte al CJ Iaşi.

 

Nichita nu poate estima când va fi gata proiectul

Termen necunoscut la licitaţia pentru operator

Când va avea loc efectiv licitaţia pentru desemnarea firmei care va opera Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor din Iaşi, acesta urmând să devină operatorul care va aduna, sorta şi transporta la groapă gunoiul din judeţ? Termenul limită al proiectului era iunie 2018, dar CJ nu are un răspuns clar la întrebare. „Documentaţia pentru licitaţie este în stadiu final, o avem pe toată, cu toate aprobările. Va trece foarte curând prin plenul CJ, pentru aprobare. Numai că nu putem avansa un termen, pentru că trebuie să treacă apoi prin consiliile locale ale tuturor localităţilor din judeţ. Şi eu nu pot estima acum când o va băga în plenul Consiliului Local Iaşi Mihai Chirica. Apoi va fi lansat caietul de sarcini, va fi organizată licitaţia, unde pot apărea contestaţii”, a explicat .

Paşii proiectului

2013: S-au cumpărat pubele, maşini şi utilaje;

2014-2015: S-au făcut licitaţii pentru staţiile de transfer şi sortare de la Bălţaţi şi Ruginoasa şi extinderea staţiei de sortare şi tratare bio-chimică de la Ţuţora. Primele două staţii au fost amplasate prost. Apoi au fost făcute, dar fără utilităţile trase între 2016 şi 2017;

2015-2017: S-au închis depozitele de la Valea Seacă (Paşcani), Târgu Frumos, Hârlău (pe contracte semnate în 2014).

Dacă acest proiect de act normativ va intra în vigoare, românii vor putea să achiziționeze o dată la doi ani, un singur autovehicul second-hand pentru folosința proprie. Propunerea legislativă va permite doar persoanelor juridice să achiziționeze mașini din străinătate și să le revândă la noi în țară.

Românii care doresc să-și cumpere și să înmatriculeze o mașină la mâna a doua ar putea să facă acest lucru mult mai greu decât până acum, potrivit unui proiect de act normativ înregistrat recent pentru dezbatere la Senat.
 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.227/2015 a Codului fiscal, recent înregistrată la Senat pentru dezbatere, propune modificarea modului în care persoanele fizice din România își pot achiziționa autovehicule second-hand. Pentru a se putea aplica, proiectul de lege are nevoie de votul Parlamentului, de promulgare prin decret prezidențial și de publicare în Monitorul Oficial.
 
Concret, arata Avocatenet.ro, proiectul de lege va limita numărul de mașini pe care le pot cumpăra persoanele fizice într-un interval de timp. Practic, dacă acest proiect de act normativ va intra în vigoare, românii vor putea să achiziționeze “o dată la doi ani, un singur autovehicul second-hand pentru folosința proprie”.

În momentul de față, în legislația din România, nu există o asemenea limitare. Pe lângă măsura amintită anterior, propunerea legislativă va permite doar persoanelor juridice să achiziționeze mașini din străinătate și să le revândă la noi în țară.
 
Măsurile propuse în proiectul de lege au ca scop „o colectare mai eficientă a impozitelor la bugetul de stat și eliminarea operațiunilor comerciale nefiscalizate de autovehicule second-hand achiziționate în spațiul intracomunitar și revândute în România”.
 
Potrivit Fiscului, tranzacțiile cu mașini second-hand provenite din spațiul intracomunitar au fost făcute de către persoane fizice sau juridice fără a plăti TVA și impozit pe profit. Cele mai multe vânzări de acest tip nici măcar nu apar în evidențele contabile ale firmelor.
 
De mai mulți ani, înmatriculările de mașini la mîna a doua au înregistrat creșteri spectaculoase, lucru care contribuie la mărirea vârstei medii a parcului auto din România și, odată cu aceasta, a nivelului de poluare.
 
Atenţie! Prevederile proiectului legislativ NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat de către președintele României şi publicat în Monitorul Oficial.
 
Graţiela Gavrilescu s-a declarat profund îngrijorată de calitatea aerului, pentru protejarea căruia îşi doreşte acum taxarea maşinilor care poluează „drumurile patriei".

 

ANAF-ul din Bucureşti scoate la licitaţie maşinile unor firme cu probleme financiare. Cea mai ieftină maşină costă aproape 3000 de lei.

 

Peste 50 de poliţişti fac percheziţii, marţi, la Râmnicu Sărat, într-un dosar penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani prin tranzacţii cu autovehicule de lux second-hand.

 

Pagina 1 din 5

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    

Clipul zilei

Go to top