Duminica, 24 02 2019
Clasele din învățământul preuniversitar ieșean sunt suprapopulate, marea majoritate având peste 30 de elevi. Legea Educației prevede un maximum de 25 de elevi, dar aproape nicăieri acest număr nu este respectat. Astfel, la Liceul „Miron Costin“, în clasa pregătitoare (foto sus) sunt 40 de elevi. Conducerea școlii acuză permisivitatea legii, dar și pe portițele legale ce le permit părinților să-și dea copiii la o anumită școală. Și ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a declarat că părinții fac presiuni și se ajunge astfel la clase supraaglomerate.
Clasele din învățământul preuniversitar ieșean sunt suprapopulate, marea majoritate având peste 30 de elevi. Legea Educației prevede un maximum de 25 de elevi, dar aproape nicăieri acest număr nu este respectat. Astfel, la Liceul „Miron Costin“, în clasa pregătitoare (foto sus) sunt 40 de elevi. Conducerea școlii acuză permisivitatea legii, dar și pe portițele legale ce le permit părinților să-și dea copiii la o anumită școală. Și ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a declarat că părinții fac presiuni și se ajunge astfel la clase supraaglomerate.
Miză uriașă: un sistem de ore suplimentare care triplează veniturile profesorilor. Anul trecut, Ministerul Educației a reglementat mai precis sistemul de învățământ „Școală după școală”. Trebuie mai multe acte, este stabilită o durată maximă, introducerea banilor în circuitul fiscal și o monitorizare din partea Inspectoratului. O singură școală a depus proiect la Inspectorat, după cum spunea Metodologia. Cu toate acestea, mai multe unități de învățământ organizează astfel de programe.

Organizarea, după orele de curs, a programelor „școala după școală“ sau „after-school”, așa cum sunt cunoscute, dă bătăi mari de cap directorilor și profesorilor din unitățile de învățământ. Deși Ministerul Educației a modificat, încă de anul trecut, printr-un Ordin, modul de organizare al acestor proiecte, sunt școli în Iași care organizează aceste programe la limita legii. Sistemul after-school aduce sume frumoase cadrelor didactice implicate, multe dintre acestea încasând lunar sume de până la trei ori mai mari decât salariul.

Miză uriașă: un sistem de ore suplimentare care triplează veniturile profesorilor. Anul trecut, Ministerul Educației a reglementat mai precis sistemul de învățământ „Școală după școală”. Trebuie mai multe acte, este stabilită o durată maximă, introducerea banilor în circuitul fiscal și o monitorizare din partea Inspectoratului. O singură școală a depus proiect la Inspectorat, după cum spunea Metodologia. Cu toate acestea, mai multe unități de învățământ organizează astfel de programe.

Organizarea, după orele de curs, a programelor „școala după școală“ sau „after-school”, așa cum sunt cunoscute, dă bătăi mari de cap directorilor și profesorilor din unitățile de învățământ. Deși Ministerul Educației a modificat, încă de anul trecut, printr-un Ordin, modul de organizare al acestor proiecte, sunt școli în Iași care organizează aceste programe la limita legii. Sistemul after-school aduce sume frumoase cadrelor didactice implicate, multe dintre acestea încasând lunar sume de până la trei ori mai mari decât salariul.

Construirea podului de peste Bahlui a fost sabotată, ca și alte lucrări mari, chiar din interiorul Primăriei. Anularea procedurii are la bază motive scandaloase. Geiger Transilvania a cerut lămuriri pentru lucrări în valoare de 1,17 milioane de lei, din totalul estimat la 9,7 milioane. I s-a răspuns în bătaie de joc: Primăria s-a referit la o lege care fusese abrogată. CNSC a anulat licitația. Chirica, în octombrie 2017: „O vom relua într-o săptămână”. Nici pomeneală, au trecut șase luni. Podul de la Zimbru ar muta mare parte din traficul dinspre Canta-Păcurari spre Șoseaua Iași-Voinești, în loc să mai aglomereze Galata. La Primărie nu răspunde nimeni pentru eșec, iar bugetul de investiții are excedent anual de 15-20 milioane de euro. Nu se construiește nimic.



Răspunsuri în bătaie de joc, ignorând legea și tratând cu dispreț constructori interesați de-un proiect de infrastructură. Așa au procedat șefii Primăriei Iași în relația cu Geiger Transilvania. Firma voia să construiască podul peste Bahlui, între Sarmizegetusa și stradela Sofia Nădejde. Însă procedura organizată pentru atribuirea contractului a fost anulată de Consiliul Naţional pentru Soluţio­narea Contestaţiilor (CNSC), la sesizarea firmei Geiger, ai cărei reprezentanți identificaseră mai multe nereguli.

Construirea podului de peste Bahlui a fost sabotată, ca și alte lucrări mari, chiar din interiorul Primăriei. Anularea procedurii are la bază motive scandaloase. Geiger Transilvania a cerut lămuriri pentru lucrări în valoare de 1,17 milioane de lei, din totalul estimat la 9,7 milioane. I s-a răspuns în bătaie de joc: Primăria s-a referit la o lege care fusese abrogată. CNSC a anulat licitația. Chirica, în octombrie 2017: „O vom relua într-o săptămână”. Nici pomeneală, au trecut șase luni. Podul de la Zimbru ar muta mare parte din traficul dinspre Canta-Păcurari spre Șoseaua Iași-Voinești, în loc să mai aglomereze Galata. La Primărie nu răspunde nimeni pentru eșec, iar bugetul de investiții are excedent anual de 15-20 milioane de euro. Nu se construiește nimic.



Răspunsuri în bătaie de joc, ignorând legea și tratând cu dispreț constructori interesați de-un proiect de infrastructură. Așa au procedat șefii Primăriei Iași în relația cu Geiger Transilvania. Firma voia să construiască podul peste Bahlui, între Sarmizegetusa și stradela Sofia Nădejde. Însă procedura organizată pentru atribuirea contractului a fost anulată de Consiliul Naţional pentru Soluţio­narea Contestaţiilor (CNSC), la sesizarea firmei Geiger, ai cărei reprezentanți identificaseră mai multe nereguli.

Nici al treilea plan anti-poluare n-a fost bun. Primarului Mihai Chirica i s-a cerut de către minister să-l mai refacă o dată. Primăria n-a reușit, nici din cea de-a treia încercare, să facă un Plan de calitate a aerului care să respecte exigențele autorităților de mediu din țară. Comisia Europeană vrea un set de măsuri, pe cinci ani, care să conducă la scăderi la indicatorul particule în suspensie PM 10. În lipsa acestui plan, Iașul riscă amenzi de milioane de euro. Dar și dacă-l face, dar nu-l respectă, deznodământul e același: sancțiune financiară. Brașov și București au planurile aprobate pentru că au venit cu măsuri concrete. La Iași sunt niște povești.

 

Din cele 267 zile scurse de la începutul anului, în 58 au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită la indicatorul PM 10. Legea permite anual doar 35 de depășiri. Practic, o dată la fiecare cinci zile, Iași 1, stația Agenției pentru Protecția Mediului amplasată în Podu de Piatră, a arătat că s-a trecut peste nivelul admis la PM 10, adică al concentrațiilor de particule în suspensie mai mici de 10 microni. Cu alte cuvinte, se depășește un indice important de poluare.

Nici al treilea plan anti-poluare n-a fost bun. Primarului Mihai Chirica i s-a cerut de către minister să-l mai refacă o dată. Primăria n-a reușit, nici din cea de-a treia încercare, să facă un Plan de calitate a aerului care să respecte exigențele autorităților de mediu din țară. Comisia Europeană vrea un set de măsuri, pe cinci ani, care să conducă la scăderi la indicatorul particule în suspensie PM 10. În lipsa acestui plan, Iașul riscă amenzi de milioane de euro. Dar și dacă-l face, dar nu-l respectă, deznodământul e același: sancțiune financiară. Brașov și București au planurile aprobate pentru că au venit cu măsuri concrete. La Iași sunt niște povești.

 

Din cele 267 zile scurse de la începutul anului, în 58 au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită la indicatorul PM 10. Legea permite anual doar 35 de depășiri. Practic, o dată la fiecare cinci zile, Iași 1, stația Agenției pentru Protecția Mediului amplasată în Podu de Piatră, a arătat că s-a trecut peste nivelul admis la PM 10, adică al concentrațiilor de particule în suspensie mai mici de 10 microni. Cu alte cuvinte, se depășește un indice important de poluare.

Proiectul de normă privind metodologia de calcul a tarifelor de referință în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă (RCA) pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie a fost adoptat, miercuri, de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

 

Norma va fi publicată în Monitorlui Oficial, iar apoi va intra în vigoare şi va produce multiple modificări pe piaţa asiguraţilor RCA.

 

Aproape 113.000 de elevi vor afla miercuri în ce liceu vor învăţa din clasa a IX-a, după prima repatizare computerizată organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale. Peste 27.700 de candidaţi din totalul celor 140.706 eligibili nu s-au înscris pentru această etapă, potrivit datelor obţinute de News.ro

 

Ponderea mediilor peste 5 la Evaluarea Naţională a fost la 77%, în urma soluţionării contestaţiilor.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28      

Clipul zilei

Go to top