Potrivit cotidianului din Vaslui, Vremea Nouă , multimilionarul Constantin Duluțe, locul 86 în Top 300 Cei mai bogați români în 2017, ar fi achiziționat terenurile fostei fabrici Nicolina. Publicația scrie că prețul s-a ridicat la peste 40 milioane euro pentru cele 24 ha. Tranzacția ar fi avut loc în luna decembrie 2018 iar proprietarii anteriori ai terenului au fost slovacii de la Sticknet Investment SRL și, ulterior, Nicolina Park SRL.

„Diplomația” primarului: la disperarea unei mame a răspuns trimițându-i pe cap Protecția Copilului. Fără casă, o femeie și copiii ei trăiesc, de pe-o zi pe alta, într-un garaj din Nicolina pus la dispoziție de un ieșean milos. „La școală, colegii nu știu unde stăm. Niciun coleg nu vorbește cu mine, nu mă bagă în seamă”, povestește unul dintre copii. Au ajuns aici după un șir de ghinioane și o soartă crudă, inclusiv un soț violent și pușcăriaș.

Cinci suflete stau într-un garaj, la parterul unui bloc. Alexandra Rozmalin și cei patru copii ai săi locuiesc, se spală și își fac nevoile în aproape 20 de metri pătrați. Povestea femeiii pare desprinsă dintr-un film: a fost dată afară din casa unde locuia, imobilul urmând a fi demolat. Soțul, care o bătea, a fost arestat pentru tâlhărie. A divorțat anul acesta. Unui ieșean i s-a făcut milă de ea și a lăsat-o să locuiască în garajul pe care îl deține la parterul blocului. A fost în audiență la primarul Mihai Chirica, însă acesta i-a spus că nu-i poate da o locuință socială.


„Diplomația” primarului: la disperarea unei mame a răspuns trimițându-i pe cap Protecția Copilului. Fără casă, o femeie și copiii ei trăiesc, de pe-o zi pe alta, într-un garaj din Nicolina pus la dispoziție de un ieșean milos. „La școală, colegii nu știu unde stăm. Niciun coleg nu vorbește cu mine, nu mă bagă în seamă”, povestește unul dintre copii. Au ajuns aici după un șir de ghinioane și o soartă crudă, inclusiv un soț violent și pușcăriaș.

Cinci suflete stau într-un garaj, la parterul unui bloc. Alexandra Rozmalin și cei patru copii ai săi locuiesc, se spală și își fac nevoile în aproape 20 de metri pătrați. Povestea femeiii pare desprinsă dintr-un film: a fost dată afară din casa unde locuia, imobilul urmând a fi demolat. Soțul, care o bătea, a fost arestat pentru tâlhărie. A divorțat anul acesta. Unui ieșean i s-a făcut milă de ea și a lăsat-o să locuiască în garajul pe care îl deține la parterul blocului. A fost în audiență la primarul Mihai Chirica, însă acesta i-a spus că nu-i poate da o locuință socială.


După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.


După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.


Prețurile au scăzut, totul se negociază la fața locului, marii dezvoltatori se dau peste cap să scape de proiectele deja edificate la extremitățile orașului. Ultimul refugiu: zona centrală. Prețurile au înregistrat o scădere față de acum un an. Surse din piață spun că s-a construit prea mult și numărul cumpărătorilor este tot mai mic. În plus, creșterea ratelor din ultima vreme i-a lovit în plin pe imobiliari. Mulți dintre tinerii cu precontract nu se mai încadrează în condițiile băncilor. În prezent, la plata cash, prețurile afișate pe site la vânzare sunt negociabile. Toți vor să construiască în Centru, până nu se termină de tot febra imobiliară.

 

Se știa o regulă: metrul pătrat într-un apartament, fie el și de la marginea orașului, se apropia sau trecea de 1.000 de euro. În ultimele luni, însă, prețurile au început să scadă, pe măsură ce tot mai mulți investitori au început să rămână cu apartamentele pe care le pregătiseră pentru vânzare. Este cazul, în special, al blocurilor de la marginea orașului – Miroslava, Valea Lupului, Bucium, Ciurea.


Prețurile au scăzut, totul se negociază la fața locului, marii dezvoltatori se dau peste cap să scape de proiectele deja edificate la extremitățile orașului. Ultimul refugiu: zona centrală. Prețurile au înregistrat o scădere față de acum un an. Surse din piață spun că s-a construit prea mult și numărul cumpărătorilor este tot mai mic. În plus, creșterea ratelor din ultima vreme i-a lovit în plin pe imobiliari. Mulți dintre tinerii cu precontract nu se mai încadrează în condițiile băncilor. În prezent, la plata cash, prețurile afișate pe site la vânzare sunt negociabile. Toți vor să construiască în Centru, până nu se termină de tot febra imobiliară.

 

Se știa o regulă: metrul pătrat într-un apartament, fie el și de la marginea orașului, se apropia sau trecea de 1.000 de euro. În ultimele luni, însă, prețurile au început să scadă, pe măsură ce tot mai mulți investitori au început să rămână cu apartamentele pe care le pregătiseră pentru vânzare. Este cazul, în special, al blocurilor de la marginea orașului – Miroslava, Valea Lupului, Bucium, Ciurea.


Cele 1.000 de biciclete sunt bune, dar așa-zisele piste sunt un eșec total. Am testat în tot orașul: în Nicolina, Tudor Vladimirescu, Alexandru, Metalurgie, Tătărași trotuarele sunt prea aglomerate cu pietoni ca să  mai fie loc și de biciclete. Copou e singura zonă în care se poate circula. Pe Bd. Primăverii, Primăria se angaja la o pistă pe carosabil, dar a renunțat fără explicații. 4 milioane de euro pentru 1.000 de biciclete vor fi bani aruncați.

 

„În Iași sunt 42 de km de piste de biciclete realizate până în prezent”. Este declarația purtătorului de cuvânt al Primăriei Iași. Dă bine în dosarul înaintat către UE, chiar dacă ai dublat de fapt lungimea luând în calcul cele două sensuri ale unei singure piste.


Cele 1.000 de biciclete sunt bune, dar așa-zisele piste sunt un eșec total. Am testat în tot orașul: în Nicolina, Tudor Vladimirescu, Alexandru, Metalurgie, Tătărași trotuarele sunt prea aglomerate cu pietoni ca să  mai fie loc și de biciclete. Copou e singura zonă în care se poate circula. Pe Bd. Primăverii, Primăria se angaja la o pistă pe carosabil, dar a renunțat fără explicații. 4 milioane de euro pentru 1.000 de biciclete vor fi bani aruncați.

 

„În Iași sunt 42 de km de piste de biciclete realizate până în prezent”. Este declarația purtătorului de cuvânt al Primăriei Iași. Dă bine în dosarul înaintat către UE, chiar dacă ai dublat de fapt lungimea luând în calcul cele două sensuri ale unei singure piste.


Pentru Harabagiu se găseşte teren, pentru „căţei” nu. Aşa se fac retrocedările la Iaşi. Mariana Busuioc se judecă la nesfârşit pentru a i se retroceda un teren  care i-a fost luat abuziv înainte de 1989. Primăria spune că nu-l poate da pentru că pe el sunt lucrări de utilitate publică, adică un parc de joacă. Disperată, pentru a avea succes, femeia se gândeşte să apeleze la dezvoltatorii imobiliari afiliaţi Primăriei.

 

O ieşeancă se chinuie de mai bine de 18 ani să obţină un teren de 450 metri pătraţi în Iaşi, suprafaţă pentru care familia ei are drept de proprietate încă din 1926. După un şir întreg de procese şi mii de euro cheltuiţi cu avocaţi, Mariana Busuioc, prin intermediul fiicei sale, Ioana Lăzăroaia, aşteaptă şi în ziua de astăzi ca Primăria Iaşi să o pună în posesie cu terenul pe care îl deţine în strada Corabiei nr.1.


Pagina 2 din 5

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Go to top