Rodica Miron figurează cu peste 1.000 de adopții de la Padoc, fiind de fapt un intermediar care a câștigat 150.000 de euro din afacere. Salubris lasă să-i scape toți banii, deși alte orașe din țară se ocupă direct de adopțiile internaționale.
Pe străzile din Iași se plimbă lingouri de aur. Rodica Miron a înțeles perfect rețeta și a făcut o adevărată afacere din câini, dezvoltată ca o căpușă a Padocului Municipal de la Tomești.
Rodica Miron figurează cu peste 1.000 de adopții de la Padoc, fiind de fapt un intermediar care a câștigat 150.000 de euro din afacere. Salubris lasă să-i scape toți banii, deși alte orașe din țară se ocupă direct de adopțiile internaționale.
Pe străzile din Iași se plimbă lingouri de aur. Rodica Miron a înțeles perfect rețeta și a făcut o adevărată afacere din câini, dezvoltată ca o căpușă a Padocului Municipal de la Tomești.
Paradox: la Iași s-au prins 17.000 de câini în ultimii trei ani, record în România, dar numărul de persoane mușcate a rămas același. Un singur hingher susține că a „ras” toți maidanezii din Aroneanu în câteva ore. Societatea care se ocupă de serviciile de ecarisaj în municipiul Iaşi şi unele comune limitrofe a raportat acum trei ani faptul că 80% din cei 8.000 de câini capturaţi au fost adoptaţi. În următorii doi ani, cifra a scăzut la 19%, respectiv 22%. Un caz de la Aroneanu, prinderea a 23 de câini în ianuarie 2018, dezvăluie modul cum jonglează angajaţii Salubris cu cifrele. Aduşi la padoc, animalele ar fi mâncat ca urşii, iar materialele utilizate pentru prinderea lor şi enumerate în factura decontată de primăria din comună te duc cu gândul la o operaţie complicată de la Spitalul AKH Viena.
Câinii comunitari continuă să fie o problemă la nivelul municipiului Iaşi, în fiecare lună fiind semnalate cazuri de persoane care au fost atacate de patrupede. Cu toate acestea, în ultimii ani Salubris se laudă cu cifre foarte mari de câini prinşi, şi, de parcă ar fi rezolvat problema în oraş, a încheiat contracte pentru capturarea de patrupede fără stăpân şi cu primăriile din zona metropolitană.
Paradox: la Iași s-au prins 17.000 de câini în ultimii trei ani, record în România, dar numărul de persoane mușcate a rămas același. Un singur hingher susține că a „ras” toți maidanezii din Aroneanu în câteva ore. Societatea care se ocupă de serviciile de ecarisaj în municipiul Iaşi şi unele comune limitrofe a raportat acum trei ani faptul că 80% din cei 8.000 de câini capturaţi au fost adoptaţi. În următorii doi ani, cifra a scăzut la 19%, respectiv 22%. Un caz de la Aroneanu, prinderea a 23 de câini în ianuarie 2018, dezvăluie modul cum jonglează angajaţii Salubris cu cifrele. Aduşi la padoc, animalele ar fi mâncat ca urşii, iar materialele utilizate pentru prinderea lor şi enumerate în factura decontată de primăria din comună te duc cu gândul la o operaţie complicată de la Spitalul AKH Viena.
Câinii comunitari continuă să fie o problemă la nivelul municipiului Iaşi, în fiecare lună fiind semnalate cazuri de persoane care au fost atacate de patrupede. Cu toate acestea, în ultimii ani Salubris se laudă cu cifre foarte mari de câini prinşi, şi, de parcă ar fi rezolvat problema în oraş, a încheiat contracte pentru capturarea de patrupede fără stăpân şi cu primăriile din zona metropolitană.
Ori masacru, ori o mare minciună: 20.000 de câini exterminați la Iași în ultimii 4 ani. Izavet raportează 2.495 de eutanasieri în primele 8 luni ale anului. La Bacău, Suceva, Piatra Neamț cifra nu depășește 100 de sacrificări. Prin contract, firma Livioarei Rotariu încasează aproape 10.000 de euro lunar din aceste raportări. Balanța se închide: ea prinde câinii, tot ea îi omoară. La atâtea eutanasieri și adopții, Iașul n-ar trebui să mai aibă câini comunitari.
Contractul dintre Izavet și Salubris prevede o sumă maximă de 9.500 de euro pe lună dacă se face planul la eutanasieri, castrări și microcipări în vederea adoptării câinilor din padoc. Iar administratorul Izavet, Livioara Rotariu, care, anterior, fusese chiar șefa Padocului, face raportări fulminante pentru a încasa suma maximă din contract. Cercul e perfect pentru că Rotariu e plătită și la numărul de câini adunați de pe stradă.
Ori masacru, ori o mare minciună: 20.000 de câini exterminați la Iași în ultimii 4 ani. Izavet raportează 2.495 de eutanasieri în primele 8 luni ale anului. La Bacău, Suceva, Piatra Neamț cifra nu depășește 100 de sacrificări. Prin contract, firma Livioarei Rotariu încasează aproape 10.000 de euro lunar din aceste raportări. Balanța se închide: ea prinde câinii, tot ea îi omoară. La atâtea eutanasieri și adopții, Iașul n-ar trebui să mai aibă câini comunitari.
Contractul dintre Izavet și Salubris prevede o sumă maximă de 9.500 de euro pe lună dacă se face planul la eutanasieri, castrări și microcipări în vederea adoptării câinilor din padoc. Iar administratorul Izavet, Livioara Rotariu, care, anterior, fusese chiar șefa Padocului, face raportări fulminante pentru a încasa suma maximă din contract. Cercul e perfect pentru că Rotariu e plătită și la numărul de câini adunați de pe stradă.
2.500 de câini au fost eutanasiaţi în primele luni ale acestui an, la Padocul de la Tomeşti. De acest lucru se ocupă o firmă condusă de o fostă angajată a Salubris.
Un contract pentru salvarea a mii de câini abandonaţi s-a transformat într-o fabrică a morţii: în primele luni ale acestui an, la Padocul de la Tomeşti au fost eutanasiaţi 2.500 de animale. Surse din interiorul Padocului susţin, însă, că aceste raportări sunt false. Neutralizarea lor, într-un incinerator din Suceava, a costat Salubris 42.000 de euro.
2.500 de câini au fost eutanasiaţi în primele luni ale acestui an, la Padocul de la Tomeşti. De acest lucru se ocupă o firmă condusă de o fostă angajată a Salubris.
Un contract pentru salvarea a mii de câini abandonaţi s-a transformat într-o fabrică a morţii: în primele luni ale acestui an, la Padocul de la Tomeşti au fost eutanasiaţi 2.500 de animale. Surse din interiorul Padocului susţin, însă, că aceste raportări sunt false. Neutralizarea lor, într-un incinerator din Suceava, a costat Salubris 42.000 de euro.
Dihonia protectoarelor de câini fără stăpân: Cătălina Cijevschi își apără onoarea la Tribunal. Din cele mai bune prietene au ajuns la cuțite. Fosta șefă a padocului o acuză pe șefa ONG-ului de protecție a câinilor că ar fi reclamat-o la ANI. Cele două își știau toate secretele. Rotaru a câștigat licitații la Salubris, fiind și angajată acolo.
Două bune prietene care şi-au făcut un scop în viaţă din protejarea câinilor fără stăpîn se comportă acum mai ceva decât patrupedele pe care le au în grijă. Neînțelegerile dintre cele două beligerante, una preşedintă al unui ONG şi cealaltă fostă şefă a padocului de la Tomeşti, au ajuns până la sesizări la ANI și dosare penale care se află pe masa instanţelor de judecată. În timp ce petenta acuză că a fost la un pas de a fi linșată, reclamata anunţă represalii.
Dihonia protectoarelor de câini fără stăpân: Cătălina Cijevschi își apără onoarea la Tribunal. Din cele mai bune prietene au ajuns la cuțite. Fosta șefă a padocului o acuză pe șefa ONG-ului de protecție a câinilor că ar fi reclamat-o la ANI. Cele două își știau toate secretele. Rotaru a câștigat licitații la Salubris, fiind și angajată acolo.
Două bune prietene care şi-au făcut un scop în viaţă din protejarea câinilor fără stăpîn se comportă acum mai ceva decât patrupedele pe care le au în grijă. Neînțelegerile dintre cele două beligerante, una preşedintă al unui ONG şi cealaltă fostă şefă a padocului de la Tomeşti, au ajuns până la sesizări la ANI și dosare penale care se află pe masa instanţelor de judecată. În timp ce petenta acuză că a fost la un pas de a fi linșată, reclamata anunţă represalii.
