fbpx
 

De la intrarea în funcțiune a „Regulamentului șantierelor”, august 2017, nimeni din Iași nu l-a respectat. Zeci de reguli stabilite în Consiliul Local sunt încălcate pe toate șantierele. Nici măcar noroiul nu este curățat. În cinci luni, Poliția Locală a dat doar patru amenzi. La Brașov, regulamentul este draconic, planul de mediu fiind respectat. La Iași, primarul Chirica spune că praful vine din Ucraina.

Pe 29 august 2017, Consiliul Local Iaşi aproba „Biblia curăţeniei pe şantiere”. Documentul, intitulat „Regulament privind respectarea condiţiilor de protecţia mediului în timpul executării lucrărilor de construcţii în Municipiul Iaşi”, stabilea norme clare care ar fi urmat să ducă la scăderea prafului şi noxelor din atmosferă. Scopul regulamentului nu a fost însă atins.

 

O vizită pe câteva şantiere din Iaşi arată că, de fapt, dezvoltatorilor nu le pasă şi scot tone de pământ pe stradă. Nici nu au motive să se teamă: Poliţia Locală oricum trece rar pe la şantiere, iar amenda este mai mică decât preţul plătit pentru respectarea normelor impuse în acest regulament.

 

45 de prevederi și...

Grămezile de pământ trebuie stropite periodic şi acoperite, suprafeţele unde se lucrează trebuie stropite cu apă (când sunt temperaturi mari afară), pământul excavat este preluat de camioane acoperite cu prelate, sunt instalate monitoare automate de praf PM10.

În plus, marginile drumurilor sunt curăţate în permanenţă, se montează şi se utilizează sisteme mobile şi fixe de stropire cu aspersor, pentru spălarea drumurilor din şantier şi de pe stradă, materialul fin este depozitat în spaţii închise sau în containere închise.

O măsură eficientă şi obligatorie este considerată montarea de bariere eficiente (cu plasă densă) de minimum 3 metri înălţime. Toate vehiculele stau la încărcat cu motorul oprit, se construieşte şi se foloseşte în permanenţă o rampă de spălare a cauciucurilor, la ieşirea din şantier. În total, regulamentul are 45 de prevederi cu caracter obligatoriu pentru constructori şi investititori. Multe dintre puncte se referă la zgomot sau la substanţe toxice ce trebuie depozitate în spaţii sau containere de diferite tipuri.

 

...situaţia reală: niciuna respectată

Una dintre măsurile de bază din regulament şi una dintre cele mai ieftin de implementat este spălarea utilajelor la ieşirea pe drumurile publice. Numai că nici măcar acest punct nu este băgat în seamă de dezvoltatori.

Marţi dimineaţă, în centrul oraşului, la 200 de metri de Palas în linie dreaptă, din două şantiere se scotea noroi cu zecile de kilograme, iar străzile erau murdare. „Poliţia Locală are obligaţia de a verifica şantierele în permanenţă, tot ei dau şi amenzile.

În pricipal, se uită dacă sunt respectate prevederile referitoare la roţi curate şi la instalarea dotărilor menţionate în acel regulament”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez. Numai că Poliţia Locală nu era prezentă lângă Palas. Cum nu este prezentă nici la celelalte şantiere.

 

Controale săptămânale la Brașov

În cinci luni pline câte au trecut de la aprobarea şi intrarea în vigoare a regulamentului, au fost date 4 amenzi. Valoarea lor totală este de 7.000 de lei. „Anul trecut, însă, au mai fost date câteva zeci de amenzi pentru camioane murdare găsite prin oraş, pe drumurile publice. La şantiere, efectiv, doar acele patru amenzi au fost”, a spus Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Iaşi.

Şi la Braşov există acelaşi tip de regulament, diferenţa fiind însă frecvenţa cu care Poliţia Locală verifică şantierele. „Săptămânal, pentru că dacă nu facem asta, investitorii au tendinţa de a se relaxa şi de a încălca acele norme. Dacă trimitem des Poliţia Locală, ei văd asta şi respectă normele, nu mai ajungem la amenzi, ne atingem scopul”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

 

Amenzi mici, nebăgate în seamă

Amenzile prevăzute în regulamentul pentru şantiere sunt între 500 şi 2.500 de lei, în funcţie de gravitatea abaterilor sau de dimensiunea şantierului. „La asemenea sume putem afirma cu certitudine că este mult mai ieftin pentru constructor sau dezvoltator să ia o amendă din când în când decât să investească în dotarea necesară. Trebuie verificaţi şi amendaţi zilnic pentru a schimba ceva”, spune profesorul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza.

Acel regulament este oricum o glumă, nu atinge esenţa problemei. Pentru simplul fapt că au pus Poliţia Locală să verifice şantierele, dar oamenii nu au aparatură de măsurare a noxelor din atmosferă. Ei verifică doar vizual, dacă este sau nu este noroi pe acolo, nu intră în amănunte, nu se uită la toate prevederile”, a mai spus Silviu Gurlui. Calculele pentru costurile respectării câtorva prevederi din regulament sunt importante: un singur val de plasă de protecţie costă 150 de lei şi pentru a acoperi un santier de 700 metri pătraţi cu o barieră de 3 metri trebuie cel puţin 10 bucăţi – 1.500 de lei doar de aici. Cu rampă construită pentru spălat maşini, cu turbojet şi apă consumată, preţurile cresc. Şi sunt doar două elemente dintre cele care ar trebui respectate.

Iaşul rămâne cel mai poluat din ţară

Topul oraşelor poluate cu praf din ţară nu s-a schimbat de la aprobarea regulamentului, pe primul loc a rămas tot Iaşul. Faţă de Braşov, unde aprobarea unui regulament asemănător a însemnat reducerea prafului din atmosferă. „Este mult mai comod să ne uităm spre Ucraina şi să spunem că ne vine praf de acolo decât să facem ceva cu şantierele din oraş”, a mai spus Silviu Gurlui.

Alt şantier, alt haos care nu este sancţionat


De la intrarea în funcțiune a „Regulamentului șantierelor”, august 2017, nimeni din Iași nu l-a respectat. Zeci de reguli stabilite în Consiliul Local sunt încălcate pe toate șantierele. Nici măcar noroiul nu este curățat. În cinci luni, Poliția Locală a dat doar patru amenzi. La Brașov, regulamentul este draconic, planul de mediu fiind respectat. La Iași, primarul Chirica spune că praful vine din Ucraina.

Pe 29 august 2017, Consiliul Local Iaşi aproba „Biblia curăţeniei pe şantiere”. Documentul, intitulat „Regulament privind respectarea condiţiilor de protecţia mediului în timpul executării lucrărilor de construcţii în Municipiul Iaşi”, stabilea norme clare care ar fi urmat să ducă la scăderea prafului şi noxelor din atmosferă. Scopul regulamentului nu a fost însă atins.

 

O vizită pe câteva şantiere din Iaşi arată că, de fapt, dezvoltatorilor nu le pasă şi scot tone de pământ pe stradă. Nici nu au motive să se teamă: Poliţia Locală oricum trece rar pe la şantiere, iar amenda este mai mică decât preţul plătit pentru respectarea normelor impuse în acest regulament.

 

45 de prevederi și...

Grămezile de pământ trebuie stropite periodic şi acoperite, suprafeţele unde se lucrează trebuie stropite cu apă (când sunt temperaturi mari afară), pământul excavat este preluat de camioane acoperite cu prelate, sunt instalate monitoare automate de praf PM10.

În plus, marginile drumurilor sunt curăţate în permanenţă, se montează şi se utilizează sisteme mobile şi fixe de stropire cu aspersor, pentru spălarea drumurilor din şantier şi de pe stradă, materialul fin este depozitat în spaţii închise sau în containere închise.

O măsură eficientă şi obligatorie este considerată montarea de bariere eficiente (cu plasă densă) de minimum 3 metri înălţime. Toate vehiculele stau la încărcat cu motorul oprit, se construieşte şi se foloseşte în permanenţă o rampă de spălare a cauciucurilor, la ieşirea din şantier. În total, regulamentul are 45 de prevederi cu caracter obligatoriu pentru constructori şi investititori. Multe dintre puncte se referă la zgomot sau la substanţe toxice ce trebuie depozitate în spaţii sau containere de diferite tipuri.

 

...situaţia reală: niciuna respectată

Una dintre măsurile de bază din regulament şi una dintre cele mai ieftin de implementat este spălarea utilajelor la ieşirea pe drumurile publice. Numai că nici măcar acest punct nu este băgat în seamă de dezvoltatori.

Marţi dimineaţă, în centrul oraşului, la 200 de metri de Palas în linie dreaptă, din două şantiere se scotea noroi cu zecile de kilograme, iar străzile erau murdare. „Poliţia Locală are obligaţia de a verifica şantierele în permanenţă, tot ei dau şi amenzile.

În pricipal, se uită dacă sunt respectate prevederile referitoare la roţi curate şi la instalarea dotărilor menţionate în acel regulament”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez. Numai că Poliţia Locală nu era prezentă lângă Palas. Cum nu este prezentă nici la celelalte şantiere.

 

Controale săptămânale la Brașov

În cinci luni pline câte au trecut de la aprobarea şi intrarea în vigoare a regulamentului, au fost date 4 amenzi. Valoarea lor totală este de 7.000 de lei. „Anul trecut, însă, au mai fost date câteva zeci de amenzi pentru camioane murdare găsite prin oraş, pe drumurile publice. La şantiere, efectiv, doar acele patru amenzi au fost”, a spus Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Iaşi.

Şi la Braşov există acelaşi tip de regulament, diferenţa fiind însă frecvenţa cu care Poliţia Locală verifică şantierele. „Săptămânal, pentru că dacă nu facem asta, investitorii au tendinţa de a se relaxa şi de a încălca acele norme. Dacă trimitem des Poliţia Locală, ei văd asta şi respectă normele, nu mai ajungem la amenzi, ne atingem scopul”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

 

Amenzi mici, nebăgate în seamă

Amenzile prevăzute în regulamentul pentru şantiere sunt între 500 şi 2.500 de lei, în funcţie de gravitatea abaterilor sau de dimensiunea şantierului. „La asemenea sume putem afirma cu certitudine că este mult mai ieftin pentru constructor sau dezvoltator să ia o amendă din când în când decât să investească în dotarea necesară. Trebuie verificaţi şi amendaţi zilnic pentru a schimba ceva”, spune profesorul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza.

Acel regulament este oricum o glumă, nu atinge esenţa problemei. Pentru simplul fapt că au pus Poliţia Locală să verifice şantierele, dar oamenii nu au aparatură de măsurare a noxelor din atmosferă. Ei verifică doar vizual, dacă este sau nu este noroi pe acolo, nu intră în amănunte, nu se uită la toate prevederile”, a mai spus Silviu Gurlui. Calculele pentru costurile respectării câtorva prevederi din regulament sunt importante: un singur val de plasă de protecţie costă 150 de lei şi pentru a acoperi un santier de 700 metri pătraţi cu o barieră de 3 metri trebuie cel puţin 10 bucăţi – 1.500 de lei doar de aici. Cu rampă construită pentru spălat maşini, cu turbojet şi apă consumată, preţurile cresc. Şi sunt doar două elemente dintre cele care ar trebui respectate.

Iaşul rămâne cel mai poluat din ţară

Topul oraşelor poluate cu praf din ţară nu s-a schimbat de la aprobarea regulamentului, pe primul loc a rămas tot Iaşul. Faţă de Braşov, unde aprobarea unui regulament asemănător a însemnat reducerea prafului din atmosferă. „Este mult mai comod să ne uităm spre Ucraina şi să spunem că ne vine praf de acolo decât să facem ceva cu şantierele din oraş”, a mai spus Silviu Gurlui.

Alt şantier, alt haos care nu este sancţionat