Sambata, 21 04 2018
Ţintă finală: să terminăm campionatul chiar dacă pierdem toate meciurile. Jurnalul unui naufragiu. Echipa de baschet masculin de primă ligă se zbate să termine campionatul, deşi jucătorii nu au fost plătiţi de şapte luni. Antrenorul şi o parte din baschetbalişti au plecat sau sunt pe picior de plecare. Alţii au mai rămas, chiar dacă au fost evacuaţi din apartamentele pentru care clubul nu a plătit chiriile. Deplasările se fac cu ajutorul banilor unor binevoitori.

 

Problemele de la CS Politehnica Iaşi nu mai au sfârşit. Lipsit de finanţarea de la Primăria Iaşi, bani care veneau prin intermediul Fundaţiei Sportului Ieşean (FSI), clubul a retras deja din campionat echipele de primă ligă de rugby şi handbal, sportivii plecând la alte cluburi şi acţionând în instanţă gruparea ieşeană. Singura echipă de la CS Politehnica rămasă să reprezinte numele Iaşului, cea de baschet masculin, a intrat în cea şaptea lună consecutivă fără salarii neachitate.

Ţintă finală: să terminăm campionatul chiar dacă pierdem toate meciurile. Jurnalul unui naufragiu. Echipa de baschet masculin de primă ligă se zbate să termine campionatul, deşi jucătorii nu au fost plătiţi de şapte luni. Antrenorul şi o parte din baschetbalişti au plecat sau sunt pe picior de plecare. Alţii au mai rămas, chiar dacă au fost evacuaţi din apartamentele pentru care clubul nu a plătit chiriile. Deplasările se fac cu ajutorul banilor unor binevoitori.

 

Problemele de la CS Politehnica Iaşi nu mai au sfârşit. Lipsit de finanţarea de la Primăria Iaşi, bani care veneau prin intermediul Fundaţiei Sportului Ieşean (FSI), clubul a retras deja din campionat echipele de primă ligă de rugby şi handbal, sportivii plecând la alte cluburi şi acţionând în instanţă gruparea ieşeană. Singura echipă de la CS Politehnica rămasă să reprezinte numele Iaşului, cea de baschet masculin, a intrat în cea şaptea lună consecutivă fără salarii neachitate.

Arestați-i pe primarii din Cluj, Bistrița, Călărași, Brăila că dau bani la sport! Primarul Chirica e singurul din țară care nu mai dă bani la cluburile din ligile naționale, preferând să le retragă în mijlocul campionatului. Toți parlamentarii din Comisia de Sport spun că finanțarea din bani publici este legală. Mai mult de zece orașe mari din țară continuă să aloce fonduri publice echipelor din diverse sporturi. Mihai Chirica promisese în toamnă lapte și miere pentru sportivi, iar în ianuarie 2018 își reluase angajamentele, dând speranțe deșarte.

 

În condițiile în care sportul ieșean este în colaps, echipele de rugby și handbal retrăgându-se din campionat, tot mai multe persoane abilitate susțin că problema finanțării formațiilor ieșene de la Fundația Sportului Ieșean este strict legată de primarul Mihai Chirica.

Astfel, mult hulita Ordonanță 38, din mai 2017, de completare a Legii Sportului, nu interzice finanțarea, iar întoarcerea la Parlament a Legii de aplicare a Ordonanței, de către președintele Klaus Iohannis, face referire la alte aspecte decât cea legată de banii publici.

Arestați-i pe primarii din Cluj, Bistrița, Călărași, Brăila că dau bani la sport! Primarul Chirica e singurul din țară care nu mai dă bani la cluburile din ligile naționale, preferând să le retragă în mijlocul campionatului. Toți parlamentarii din Comisia de Sport spun că finanțarea din bani publici este legală. Mai mult de zece orașe mari din țară continuă să aloce fonduri publice echipelor din diverse sporturi. Mihai Chirica promisese în toamnă lapte și miere pentru sportivi, iar în ianuarie 2018 își reluase angajamentele, dând speranțe deșarte.

 

În condițiile în care sportul ieșean este în colaps, echipele de rugby și handbal retrăgându-se din campionat, tot mai multe persoane abilitate susțin că problema finanțării formațiilor ieșene de la Fundația Sportului Ieșean este strict legată de primarul Mihai Chirica.

Astfel, mult hulita Ordonanță 38, din mai 2017, de completare a Legii Sportului, nu interzice finanțarea, iar întoarcerea la Parlament a Legii de aplicare a Ordonanței, de către președintele Klaus Iohannis, face referire la alte aspecte decât cea legată de banii publici.

Un traseu sinuos al banilor cuveniți Primăriei Iași s-a oprit în conturile Veolia, fără ca instituțiile de control să fie anunțate. Disponibilitatea la compromis în acest caz a fost ilegală. Suma reprezintă un bonus acordat de stat, încasat nejustificat de Dalkia Termo Iași (predecesoarea Veolia Energie Iași) în 2013 pentru anul precedent. Banii erau cuveniți Primăriei Iași, operatorul de termie din oraș în anul 2012. Cele 2 milioane de lei au stat aproape 4 ani într-un cont al Veolia, până când DNA a început anchetele la firma-mamă, cu sediul la București. Banii au fost returnați Primăriei abia în 2017, printr-o înțelegere secretă cu primarul Mihai Chirica. Curtea de Conturi nu a fost sesizată. Legal, Veolia trebuia să returneze banii către Guvern, iar Curtea de Conturi trebuia să stabilească vinovații.

Șefii Veolia Energie și conducerea Primăriei au jucat alba-neagra cu 2 milioane de lei. Cei aproape 450.000 de euro reprezintă un bonus virat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice aferent câtorva săptămâni din 2012, bani încasați de operatorul de termoficare și ascunși într-un cont timp de trei ani, dar care i se cuveneau Primăriei. Într-un final, în iarna 2016-2017, banii au ajuns în conturile administrației.

Un traseu sinuos al banilor cuveniți Primăriei Iași s-a oprit în conturile Veolia, fără ca instituțiile de control să fie anunțate. Disponibilitatea la compromis în acest caz a fost ilegală. Suma reprezintă un bonus acordat de stat, încasat nejustificat de Dalkia Termo Iași (predecesoarea Veolia Energie Iași) în 2013 pentru anul precedent. Banii erau cuveniți Primăriei Iași, operatorul de termie din oraș în anul 2012. Cele 2 milioane de lei au stat aproape 4 ani într-un cont al Veolia, până când DNA a început anchetele la firma-mamă, cu sediul la București. Banii au fost returnați Primăriei abia în 2017, printr-o înțelegere secretă cu primarul Mihai Chirica. Curtea de Conturi nu a fost sesizată. Legal, Veolia trebuia să returneze banii către Guvern, iar Curtea de Conturi trebuia să stabilească vinovații.

Șefii Veolia Energie și conducerea Primăriei au jucat alba-neagra cu 2 milioane de lei. Cei aproape 450.000 de euro reprezintă un bonus virat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice aferent câtorva săptămâni din 2012, bani încasați de operatorul de termoficare și ascunși într-un cont timp de trei ani, dar care i se cuveneau Primăriei. Într-un final, în iarna 2016-2017, banii au ajuns în conturile administrației.

Pentru Harabagiu se găseşte teren, pentru „căţei” nu. Aşa se fac retrocedările la Iaşi. Mariana Busuioc se judecă la nesfârşit pentru a i se retroceda un teren  care i-a fost luat abuziv înainte de 1989. Primăria spune că nu-l poate da pentru că pe el sunt lucrări de utilitate publică, adică un parc de joacă. Disperată, pentru a avea succes, femeia se gândeşte să apeleze la dezvoltatorii imobiliari afiliaţi Primăriei.

 

O ieşeancă se chinuie de mai bine de 18 ani să obţină un teren de 450 metri pătraţi în Iaşi, suprafaţă pentru care familia ei are drept de proprietate încă din 1926. După un şir întreg de procese şi mii de euro cheltuiţi cu avocaţi, Mariana Busuioc, prin intermediul fiicei sale, Ioana Lăzăroaia, aşteaptă şi în ziua de astăzi ca Primăria Iaşi să o pună în posesie cu terenul pe care îl deţine în strada Corabiei nr.1.

Pentru Harabagiu se găseşte teren, pentru „căţei” nu. Aşa se fac retrocedările la Iaşi. Mariana Busuioc se judecă la nesfârşit pentru a i se retroceda un teren  care i-a fost luat abuziv înainte de 1989. Primăria spune că nu-l poate da pentru că pe el sunt lucrări de utilitate publică, adică un parc de joacă. Disperată, pentru a avea succes, femeia se gândeşte să apeleze la dezvoltatorii imobiliari afiliaţi Primăriei.

 

O ieşeancă se chinuie de mai bine de 18 ani să obţină un teren de 450 metri pătraţi în Iaşi, suprafaţă pentru care familia ei are drept de proprietate încă din 1926. După un şir întreg de procese şi mii de euro cheltuiţi cu avocaţi, Mariana Busuioc, prin intermediul fiicei sale, Ioana Lăzăroaia, aşteaptă şi în ziua de astăzi ca Primăria Iaşi să o pună în posesie cu terenul pe care îl deţine în strada Corabiei nr.1.

În depoul CTP au ajuns cele patru tramvaie pe care compania le-a cumpărat de la operatorul de transport public din Mülheim an der Ruhr. Acestea sunt de tipul M6D simplu articulate, iar capacitatea acestora este de 37 locuri pe scaune și 130 în picioare. Prețul plătit pentru fiecare tramvai de acest tip a fost de 25.000 de euro.

Cele patru tramvaie vor fi supuse verificărilor tehnice necesare, iar când acestea vor îndeplini toate condițiile pentru a circula în siguranță, vor fi scoase la stradă.

În total, în toamna anului trecut, CTP a cumpărat 11 tramvaie din Germania (patru din Mülheim an der Ruhr și șapte din Essen) pentru care a plătit aproximativ 308.000 de euro. Celelalte șapte vagoane sunt de tipul M8C – dublu articulate, iar capacitatea acestora este de 54 locuri pe scaune şi 94 în picioare. Primul dintre ele, care a sosit deja la Iași, se află încă în procedură de verificare.

Facebook

Ploieştiul este un exemplu demn de urmat, ba chiar depăşit. Consultantul investiţiei, fostul fotbalist Vivi Răchită, a povestit că arena din Ploieşti, extrem de lăudată la momentul inaugurării, a fost ridicată în circa un an, parţial cu bani de la bugetul local, parţial dintr-un împrumut al Primăriei.

Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Ploieşti. Sunt doar o parte dintre oraşele mari care se pot mândri cu stadioane noi, la cele mai ridicate standarde internaţionale. Recent a fost finalizat stadionul de la Târgu Jiu şi urmează construirea unor stadioane noi la Alexandria, Timişoara sau Arad.

 

Vechi de aproape 60 de ani

Cel mai mare oraş din zona Moldova, Iaşul nu beneficiază însă, de o asemenea arenă, stadionul „Emil Alexandrescu“ fiind inaugurat în 1960. După câteva modificări, stadionul are acum o capacitate de 11.481 de locuri.

În condiţiile în care Iaşul este „sărit” de fiecare dată de la bugetul central atunci când se vorbeşte despre o asemenea investiţie, o variantă ar fi construirea unui nou stadion nou, cu bani de la bugetul local. Varianta este viabilă, mai ales că amplasamentul a fost deja identificat, primarul Mihai Chirica vorbind despre zona Moara de Vânt.

 

Ploieşti: Cost sub Arena Naţională şi Cluj Arena

Fosta glorie a Petrolului, Valeriu Răchita, a explicat, pentru REPORTER DE IAŞI, cum o asemenea investiţie a fost posibilă la Ploieşti. „Iniţial, în 2010, am dorit să facem un stadion pe structură metalică şi costurile ar fi fost de 7 milioane de euro. După ce am discutat cu primarul şi după ce au fost consultaţi ploieştenii, s-a decis construirea unui stadion trainic şi s-a optat pentru o structură de beton. Lucrările au început în 2010 şi anul următorul stadionul a fost gata. Banii au venit în totalitate de la bugetul local, pentru o parte din bani făcându-se un credit pentru o perioadă de şapte ani. În calitate de consultant al primarului pe probleme de sport, chiar eu am făcut caietul de sarcini şi am participat la licitaţie. De construirea stadionului s-a ocupat firma Alpine Bau, cea care a construit şi Allianz Arena din München. În final, costul a fost de o mie şi ceva de euro pe metro pătrat, cu mult sub sumele construite pentru «Arena Naţională» sau «Cluj Arena»“, spune Vivi Răchită.

 

Răchită: „Iaşul merită un asemenea stadion“

Fundaşul care se identifică cu anii de glorie ai Petrolului consideră că un oraş de mărimea Iaşului merită să aibă un stadion modern. „Sunt convins că dacă acest lucru s-ar dori într-adevăr, ar fi posibil la Iaşi. Vorbim despre cel mai mare oraş din zona Moldovei, cu un buget pe măsură. Nu cred că ar fi o problemă construirea unui stadion de 15.000-20.000 de locuri. Ştiu stadionul din Copou, care are pistă şi este foarte vechi. Iaşul are echipă de primă ligă, a jucat recent în cupele europene. În plus, acolo ar putea juca în cupele europene şi FC Botoşani, cealaltă echipă din zona Moldovei din Liga I. Ar fi o investiţie pentru întreg oraşul, acolo putând fi organizate şi alte evenimente cultural-artistice“, adaugă Răchită.

 

Necesar: aproximativ 32-35 milioane de lei

Fostul manager al Petrolului Ploieşti consideră că suma necesară pentru ridicarea unui stadion modern la Iaşi ar putea fi susţinut din bugetul de investiţii. „Suma nu este foarte mare dacă ţinem cont că pentru modernizarea unei banale străzi de un kilometru se cheltuie aproximativ un milion de euro“, mai zice Răchită.

În 2017, Iaşul a avut un buget de dezvoltare de peste 207 milioane de lei. Pentru construirea unui stadion, ar fi necesari, potrivit lui Răchită, aproximativ 32-35 milioane de lei. Construirea stadionului ar putea fi eşalonată, din punctul de vedere al bugetului, pentru doi-trei ani, astfel că efortul financiar anual ar fi mult mai mic şi nici nu ar fi necesar vreun împrumut bancar.

 

Chirica vrea arenă de 55 milioane de euro

Primarul Mihai Chirica a inclus proiectul noului stadion pe lista celor 17 proiecte de investiţii pentru oraş. El a cerut de la Guvern 55 de milioane de euro pentru un stadion nou, cu 40.000 de locuri, gest interpretat de criticii săi drept unul populist de vreme ce se află în conflict cu Puterea de la Bucureşti drept pentru care la Iaşi ajung cu ţârâita bani din bugetul central.

Teleormanul, un judeţ cu o populaţie mult mai mică decât a Iaşului, va avea un stadion modern la Alexandria. Iaşul este mai îndreptăţit să aibă un asemenea stadion”, a spus Mihai Chirica.

Suma de 55 de milioane de euro este exact cea oferită de Compania Naţională de Investiţii, de la buget, pentru noul stadion „Oblemenco“ din Craiova.

REPORTER DE IAŞI a solicitat purtătorului de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga, un punct de vedere legat de posibilitatea ca investiţia pentru un nou stadion să fie făcută de la bugetul local, însă nu a primit niciun răspuns.

 

Stadionul Letna este utilizat de naţionala Cehiei

Un exemplu: Stadionul „Letna“

Deşi Chirica îşi doreşte un stadion de 40.000 de locuri, acest lucru pare a nu se justifica la un oraş de mărimea Iaşului.

În Praga, un oraş cu o populaţie de 1,2 milioane locuitori, „Generali Arena“ sau Stadionul „Letna“, cum este cunoscut de microbişti, are o capacitate de puţin peste 19.000 de locuri şi este folosit de formaţia Sparta Praga, dar şi de echipa naţională a Cehiei.

Stadionul a fost construit în 1921 şi a avut iniţial 35.000 de locuri. De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe modernizări şi a ajuns la capacitatea actuală după ce s-a renunţat la pistă şi toate tribunele au fost acoperite. Nici celelalte arene funcţionale din Praga nu depăşesc 20.000 de locuri.

Pagina 1 din 10

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            

Clipul zilei

Go to top