Sambata, 20 10 2018
Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Angajat în Primăria Vlădeni se duce la Băile Felix să se specializeze, pe o cazare de 6.100 de lei! Unul nu s-ar duce să se perfecționeze la Vaslui, în mijlocul verii, cu 1.000 de lei camera o săptămână. Comuna Ion Neculce, din coasta orașului Târgu Frumos, trimite 9 funcționari la mare, la cursuri de Contabilitate. Vlădeniul dă 30.000 de lei pe cazări la Riviera și Florida, e-adevărat, hoteluri de 3 stele din Mamaia. În Vlădeni, în schimb, te îneci în noroaie și școlile au WC-urile în curte. Firmele care organizează perfecționările fac profituri consistente, sute de mii de euro/an, cu marje de 70% din cifra de afaceri. Nimeni nu explică de ce nu se adună toți funcționarii din județ la Pașcani, în august, că e la o aruncătură de băț și e de patru ori mai ieftin.

 

Aproape un sfert dintre primăriile din județul Iași au optat în această vară să-și trimită angajaţii în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală găsită este sub forma unor cursuri de perfecţionare.

În cazul a trei primării din județ, facturile pentru curs și cazare ajung la câteva zeci de mii de lei. În total, pentru peste 50 de cursuri de perfecțioanre, cele 25 de primării din Iași au cheltuit peste 150.000 lei.

Angajat în Primăria Vlădeni se duce la Băile Felix să se specializeze, pe o cazare de 6.100 de lei! Unul nu s-ar duce să se perfecționeze la Vaslui, în mijlocul verii, cu 1.000 de lei camera o săptămână. Comuna Ion Neculce, din coasta orașului Târgu Frumos, trimite 9 funcționari la mare, la cursuri de Contabilitate. Vlădeniul dă 30.000 de lei pe cazări la Riviera și Florida, e-adevărat, hoteluri de 3 stele din Mamaia. În Vlădeni, în schimb, te îneci în noroaie și școlile au WC-urile în curte. Firmele care organizează perfecționările fac profituri consistente, sute de mii de euro/an, cu marje de 70% din cifra de afaceri. Nimeni nu explică de ce nu se adună toți funcționarii din județ la Pașcani, în august, că e la o aruncătură de băț și e de patru ori mai ieftin.

 

Aproape un sfert dintre primăriile din județul Iași au optat în această vară să-și trimită angajaţii în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală găsită este sub forma unor cursuri de perfecţionare.

În cazul a trei primării din județ, facturile pentru curs și cazare ajung la câteva zeci de mii de lei. În total, pentru peste 50 de cursuri de perfecțioanre, cele 25 de primării din Iași au cheltuit peste 150.000 lei.

Micile primării sunt sub jugul clanurilor: incompatibilitățile între soți sunt rezolvate prin artificii grosolane. Familiile conduc primării, Poliție, consilii locale și departamentele financiare. La Ţibăneşti, primarul Aurica Cobuz şi-a făcut soţul şef la Poliţia Locală, cu salariu de 1.000 de euro. Au făcut un artificiu, trecând Poliția în subordinea viceprimarului. La Mironeasa, viceprimarul şi primarul sunt soţ şi soţie. La Trifeşti, soţul este primar, soţia contabil-şef, dar spun că nu sunt incompatibili: actele le semnează altcineva. La Tătăruși, primarul a divorțat de formă de secretarul CL, iar la Grozești pe toți angajații îi cheamă Lupu.

 

Primarii comunelor fac orice le trece prin cap. La ordinea zilei este angajarea rudelor în instituţiile pe care le conduc. Cu ajutorul unor consilii locale favorabile, îşi fac membrii familiilor funcţionari, fără teamă de consecinţe şi  au mereu răspunsuri pe lângă lege la îndemână. Este exemplul câtorva primari din judeţul Iaşi care le sunt şefi partenerilor de viaţă sau rudelor apropiate.

Micile primării sunt sub jugul clanurilor: incompatibilitățile între soți sunt rezolvate prin artificii grosolane. Familiile conduc primării, Poliție, consilii locale și departamentele financiare. La Ţibăneşti, primarul Aurica Cobuz şi-a făcut soţul şef la Poliţia Locală, cu salariu de 1.000 de euro. Au făcut un artificiu, trecând Poliția în subordinea viceprimarului. La Mironeasa, viceprimarul şi primarul sunt soţ şi soţie. La Trifeşti, soţul este primar, soţia contabil-şef, dar spun că nu sunt incompatibili: actele le semnează altcineva. La Tătăruși, primarul a divorțat de formă de secretarul CL, iar la Grozești pe toți angajații îi cheamă Lupu.

 

Primarii comunelor fac orice le trece prin cap. La ordinea zilei este angajarea rudelor în instituţiile pe care le conduc. Cu ajutorul unor consilii locale favorabile, îşi fac membrii familiilor funcţionari, fără teamă de consecinţe şi  au mereu răspunsuri pe lângă lege la îndemână. Este exemplul câtorva primari din judeţul Iaşi care le sunt şefi partenerilor de viaţă sau rudelor apropiate.

De la extaz la agonie: 5% din bugetul unui mare oraş pentru sport s-a transformat deodată în 0%, iar planurile de mărire ale cluburilor s-au destrămat brusc. Şi nu numai: sunt afectate mai multe cluburi din ţară care depind de banii de la municipalităţi. În septembrie 2017, Consiliul Concurenţei a avertizat Primăria Timişoara că finanţarea sportului este ilegală şi informaţia s-a întins ca focul, primarilor fiindu-le frică că vor fi anchetaţi. Ironia sorţii face că anterior se dăduse o ordonanţă care părea să permită primăriilor să finanţeze cluburile cu mai mulţi bani. Primarul Chirica spune că singura soluţie este înregimentarea echipelor în subordinea directă a Primăriei, aşa cum este cazul CSM Bucureşti.

 

De la extaz la agonie: 5% din bugetul unui mare oraş pentru sport s-a transformat deodată în 0%, iar planurile de mărire ale cluburilor s-au destrămat brusc. Şi nu numai: sunt afectate mai multe cluburi din ţară care depind de banii de la municipalităţi. În septembrie 2017, Consiliul Concurenţei a avertizat Primăria Timişoara că finanţarea sportului este ilegală şi informaţia s-a întins ca focul, primarilor fiindu-le frică că vor fi anchetaţi. Ironia sorţii face că anterior se dăduse o ordonanţă care părea să permită primăriilor să finanţeze cluburile cu mai mulţi bani. Primarul Chirica spune că singura soluţie este înregimentarea echipelor în subordinea directă a Primăriei, aşa cum este cazul CSM Bucureşti.

 

Mutarea contribuțiilor modifică prețurile ferme din contractele de construcții finanțate de entitățile publice. Astfel, nu se primesc facturi de la constructori, pentru că lipsește o prevedere care să lămurească problema. Guvernul s-a împleticit în propria revoluție. Constructorii țipă după bani, suntem aproape în martie și Olguța, Teodorovici și Dăncilă nu fac o modificare simplă, afectând sute de firme cu zeci de mii de angajați.

Așa zisa „revoluție fiscală” a produs o adevărată brambureală pe relația companii de construcții–instituții ale statului. Mai exact, prin mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat s-au adus modificări în modul de facturare a contractelor cu impact asupra valorii acestora.

 

Modificare a prețului cu doar 1%

Au fost afectate investițiile la drumuri, școli, rețele de apă, tot ce înseamnă contract public de lucrări. „Investițiile de stat sunt blocate. Situațiile de lucrări și devizele își modifică forma. Trebuie un act oficial de la Ministerul de Finanțe”, a spus Titel Sinescu, directorul Iasicon. S-a ajuns, astfel, la blocaje în ianuarie și februarie. Constructorii n-au putut factura lucrările efectuate.

Culmea, din analiza noastră, la nivelul valorii totale a contractelor, modificările nu depășesc 1%. Iar prin modificare trebuie să înțelegem că majoritatea contractelor vor scădea”, a declarat Irina Forgo, director de programe al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).

Soluția există: eliminarea unui articol de lege care împiedică posibilitatea de ajustare a prețului contractului.

Investițiile publice, blocate

Și constructorii și reprezentanții autorităților publice susțin că prin mutatea contribuțiilor de la angajator la angajat se modifică modul formal în care constructorii își facturează lucrările. Dar se schimbă și valoarea contractelor. De regulă, în minus, adică în avantajul autorităților publice.

Cu toate acestea există un blocaj din cauza faptului că Guvernul nu a luat în calcul aceste modificări și nu există o metodologie. „Constructorii au niște propuneri, dar ele trebuie oficializate prin act normativ. Într-adevăr, n-am mai facturat nimic în ianuarie și februarie. Investițiile statului ar putea fi blocate din această cauză”, a afirmat Titel Sinescu, directorul Iasicon.

Acesta a precizat că responsabilii din Ministerul de Finanțe ar putea rezolva simplu, făcând o precizare general valabilă.

 

Eliminarea unui articol din lege

FPSC, o federație care cuprinde sute de constructori, a identificat problema, dar a oferit și soluția. Astfel, din textul legii să fie scoasă afirmația cum că ajustarea prețului se poate face doar dacă aceasta a fost precizată în documentația de atribuire cât și în contract. 90% dintre contractele de lucrări nu conțin clauze de ajustare. Deci, nu este posibilă.

Noi am propus o reformulare a respectivului articol. Cei de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice ne-au comunicat că vor elimina definitiv acel articol. Ceea ce ar fi foarte bine. Doar că nu știm când se va întâmpla”, a afirmat Irina Forgo, director de programe FPSC.

Pe simulările făcute, Forgo susține că valoarea totală a contractelor va fi relativ aceeași după aplicarea noilor contribuții, ba chiar multe vor scădea.

 

Valoarea nu se modifică

La nivelul administrației locale, fiecare se descurcă cum poate. „Avem discuții cu constructorul să vedem cum vom face. Din calculele noastre, contractul se va încadra în aceeași sumă”, a afirmat Dumitru Prigoreanu, primarul comunei Deleni. Acesta are două proiecte în derulare, asfaltarea unui drum cu 1 milion de euro, fonduri nerambursabile, dar și reabilitarea sediului Primăriei din fonduri locale.

Oricum ianuarie și februarie erau luni dificile pentru constructori până la aprobarea bugetului. Dar, într-adevăr, situația trebuie rezolvată cât mai repede”, a adăugat Prigoreanu.

Alți primari, cum ar fi cazul celor de la Tansa și Mircești, Daniel Voinescu, respectiv Petre Antăluț, nu au contracte de lucrări în derulare, dar sunt în proceduri de licitație. „Am auzit de aceste probleme de la ceilalți. Noi suntem în licitații, sperăm ca până le încheiem să se fi lămurit toate aceste lucruri”, a afirmat primarul Voinescu.

O rezolvare a găsit Ion Toma, directorul ApaVital. „Unde avem contracte ce implică manoperă, facem acte adiționale”, a explicat acesta.

Împreună să găsim soluţia care ar «linişti» piaţa şi ar ajuta atât autorităţile contractante, cât şi antreprenorii, să poată duce la bun sfârşit contractele începute.”

Irina Forgo, director de programe al Federației Patronatelor Societăților din Construcții într-o adresă către Agenția Națională pentru Achiziții Publice

 

 

 

 

 

 

Mutarea contribuțiilor modifică prețurile ferme din contractele de construcții finanțate de entitățile publice. Astfel, nu se primesc facturi de la constructori, pentru că lipsește o prevedere care să lămurească problema. Guvernul s-a împleticit în propria revoluție. Constructorii țipă după bani, suntem aproape în martie și Olguța, Teodorovici și Dăncilă nu fac o modificare simplă, afectând sute de firme cu zeci de mii de angajați.

Așa zisa „revoluție fiscală” a produs o adevărată brambureală pe relația companii de construcții–instituții ale statului. Mai exact, prin mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat s-au adus modificări în modul de facturare a contractelor cu impact asupra valorii acestora.

 

Modificare a prețului cu doar 1%

Au fost afectate investițiile la drumuri, școli, rețele de apă, tot ce înseamnă contract public de lucrări. „Investițiile de stat sunt blocate. Situațiile de lucrări și devizele își modifică forma. Trebuie un act oficial de la Ministerul de Finanțe”, a spus Titel Sinescu, directorul Iasicon. S-a ajuns, astfel, la blocaje în ianuarie și februarie. Constructorii n-au putut factura lucrările efectuate.

Culmea, din analiza noastră, la nivelul valorii totale a contractelor, modificările nu depășesc 1%. Iar prin modificare trebuie să înțelegem că majoritatea contractelor vor scădea”, a declarat Irina Forgo, director de programe al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).

Soluția există: eliminarea unui articol de lege care împiedică posibilitatea de ajustare a prețului contractului.

Investițiile publice, blocate

Și constructorii și reprezentanții autorităților publice susțin că prin mutatea contribuțiilor de la angajator la angajat se modifică modul formal în care constructorii își facturează lucrările. Dar se schimbă și valoarea contractelor. De regulă, în minus, adică în avantajul autorităților publice.

Cu toate acestea există un blocaj din cauza faptului că Guvernul nu a luat în calcul aceste modificări și nu există o metodologie. „Constructorii au niște propuneri, dar ele trebuie oficializate prin act normativ. Într-adevăr, n-am mai facturat nimic în ianuarie și februarie. Investițiile statului ar putea fi blocate din această cauză”, a afirmat Titel Sinescu, directorul Iasicon.

Acesta a precizat că responsabilii din Ministerul de Finanțe ar putea rezolva simplu, făcând o precizare general valabilă.

 

Eliminarea unui articol din lege

FPSC, o federație care cuprinde sute de constructori, a identificat problema, dar a oferit și soluția. Astfel, din textul legii să fie scoasă afirmația cum că ajustarea prețului se poate face doar dacă aceasta a fost precizată în documentația de atribuire cât și în contract. 90% dintre contractele de lucrări nu conțin clauze de ajustare. Deci, nu este posibilă.

Noi am propus o reformulare a respectivului articol. Cei de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice ne-au comunicat că vor elimina definitiv acel articol. Ceea ce ar fi foarte bine. Doar că nu știm când se va întâmpla”, a afirmat Irina Forgo, director de programe FPSC.

Pe simulările făcute, Forgo susține că valoarea totală a contractelor va fi relativ aceeași după aplicarea noilor contribuții, ba chiar multe vor scădea.

 

Valoarea nu se modifică

La nivelul administrației locale, fiecare se descurcă cum poate. „Avem discuții cu constructorul să vedem cum vom face. Din calculele noastre, contractul se va încadra în aceeași sumă”, a afirmat Dumitru Prigoreanu, primarul comunei Deleni. Acesta are două proiecte în derulare, asfaltarea unui drum cu 1 milion de euro, fonduri nerambursabile, dar și reabilitarea sediului Primăriei din fonduri locale.

Oricum ianuarie și februarie erau luni dificile pentru constructori până la aprobarea bugetului. Dar, într-adevăr, situația trebuie rezolvată cât mai repede”, a adăugat Prigoreanu.

Alți primari, cum ar fi cazul celor de la Tansa și Mircești, Daniel Voinescu, respectiv Petre Antăluț, nu au contracte de lucrări în derulare, dar sunt în proceduri de licitație. „Am auzit de aceste probleme de la ceilalți. Noi suntem în licitații, sperăm ca până le încheiem să se fi lămurit toate aceste lucruri”, a afirmat primarul Voinescu.

O rezolvare a găsit Ion Toma, directorul ApaVital. „Unde avem contracte ce implică manoperă, facem acte adiționale”, a explicat acesta.

Împreună să găsim soluţia care ar «linişti» piaţa şi ar ajuta atât autorităţile contractante, cât şi antreprenorii, să poată duce la bun sfârşit contractele începute.”

Irina Forgo, director de programe al Federației Patronatelor Societăților din Construcții într-o adresă către Agenția Națională pentru Achiziții Publice

 

 

 

 

 

 

Pagina 1 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top