Joi, 20 06 2019
Uniunea Europeană a pus la dispoziția primăriilor din România șapte programe de finanțare în perioada 2014-2020. Prin ele se acoperă diferite nevoi ale comunităților, de la achiziționarea de utilaje la finanțarea de locuințe sociale, stații de epurare a apei sau centre pentru bătrâni.

Primarii liberali din județul Iași vor adera la protestul simbolic de mâine, 15 martie, și îşi vor suspenda activitatea timp de 15 minute începând cu ora 15.00. Administrațiile conduse de primari PNL au confirmat susținerea față de inițiativa omului de afaceri sucevean și mesajul transmis prin această formă de protest, căpătând o amploare națională și un strigăt de trezire față de somnolența permanentă de care actuala guvernare dă dovadă.

Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.


Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.


Angajat în Primăria Vlădeni se duce la Băile Felix să se specializeze, pe o cazare de 6.100 de lei! Unul nu s-ar duce să se perfecționeze la Vaslui, în mijlocul verii, cu 1.000 de lei camera o săptămână. Comuna Ion Neculce, din coasta orașului Târgu Frumos, trimite 9 funcționari la mare, la cursuri de Contabilitate. Vlădeniul dă 30.000 de lei pe cazări la Riviera și Florida, e-adevărat, hoteluri de 3 stele din Mamaia. În Vlădeni, în schimb, te îneci în noroaie și școlile au WC-urile în curte. Firmele care organizează perfecționările fac profituri consistente, sute de mii de euro/an, cu marje de 70% din cifra de afaceri. Nimeni nu explică de ce nu se adună toți funcționarii din județ la Pașcani, în august, că e la o aruncătură de băț și e de patru ori mai ieftin.

 

Aproape un sfert dintre primăriile din județul Iași au optat în această vară să-și trimită angajaţii în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală găsită este sub forma unor cursuri de perfecţionare.

În cazul a trei primării din județ, facturile pentru curs și cazare ajung la câteva zeci de mii de lei. În total, pentru peste 50 de cursuri de perfecțioanre, cele 25 de primării din Iași au cheltuit peste 150.000 lei.


Angajat în Primăria Vlădeni se duce la Băile Felix să se specializeze, pe o cazare de 6.100 de lei! Unul nu s-ar duce să se perfecționeze la Vaslui, în mijlocul verii, cu 1.000 de lei camera o săptămână. Comuna Ion Neculce, din coasta orașului Târgu Frumos, trimite 9 funcționari la mare, la cursuri de Contabilitate. Vlădeniul dă 30.000 de lei pe cazări la Riviera și Florida, e-adevărat, hoteluri de 3 stele din Mamaia. În Vlădeni, în schimb, te îneci în noroaie și școlile au WC-urile în curte. Firmele care organizează perfecționările fac profituri consistente, sute de mii de euro/an, cu marje de 70% din cifra de afaceri. Nimeni nu explică de ce nu se adună toți funcționarii din județ la Pașcani, în august, că e la o aruncătură de băț și e de patru ori mai ieftin.

 

Aproape un sfert dintre primăriile din județul Iași au optat în această vară să-și trimită angajaţii în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală găsită este sub forma unor cursuri de perfecţionare.

În cazul a trei primării din județ, facturile pentru curs și cazare ajung la câteva zeci de mii de lei. În total, pentru peste 50 de cursuri de perfecțioanre, cele 25 de primării din Iași au cheltuit peste 150.000 lei.


Micile primării sunt sub jugul clanurilor: incompatibilitățile între soți sunt rezolvate prin artificii grosolane. Familiile conduc primării, Poliție, consilii locale și departamentele financiare. La Ţibăneşti, primarul Aurica Cobuz şi-a făcut soţul şef la Poliţia Locală, cu salariu de 1.000 de euro. Au făcut un artificiu, trecând Poliția în subordinea viceprimarului. La Mironeasa, viceprimarul şi primarul sunt soţ şi soţie. La Trifeşti, soţul este primar, soţia contabil-şef, dar spun că nu sunt incompatibili: actele le semnează altcineva. La Tătăruși, primarul a divorțat de formă de secretarul CL, iar la Grozești pe toți angajații îi cheamă Lupu.

 

Primarii comunelor fac orice le trece prin cap. La ordinea zilei este angajarea rudelor în instituţiile pe care le conduc. Cu ajutorul unor consilii locale favorabile, îşi fac membrii familiilor funcţionari, fără teamă de consecinţe şi  au mereu răspunsuri pe lângă lege la îndemână. Este exemplul câtorva primari din judeţul Iaşi care le sunt şefi partenerilor de viaţă sau rudelor apropiate.


Micile primării sunt sub jugul clanurilor: incompatibilitățile între soți sunt rezolvate prin artificii grosolane. Familiile conduc primării, Poliție, consilii locale și departamentele financiare. La Ţibăneşti, primarul Aurica Cobuz şi-a făcut soţul şef la Poliţia Locală, cu salariu de 1.000 de euro. Au făcut un artificiu, trecând Poliția în subordinea viceprimarului. La Mironeasa, viceprimarul şi primarul sunt soţ şi soţie. La Trifeşti, soţul este primar, soţia contabil-şef, dar spun că nu sunt incompatibili: actele le semnează altcineva. La Tătăruși, primarul a divorțat de formă de secretarul CL, iar la Grozești pe toți angajații îi cheamă Lupu.

 

Primarii comunelor fac orice le trece prin cap. La ordinea zilei este angajarea rudelor în instituţiile pe care le conduc. Cu ajutorul unor consilii locale favorabile, îşi fac membrii familiilor funcţionari, fără teamă de consecinţe şi  au mereu răspunsuri pe lângă lege la îndemână. Este exemplul câtorva primari din judeţul Iaşi care le sunt şefi partenerilor de viaţă sau rudelor apropiate.


De la extaz la agonie: 5% din bugetul unui mare oraş pentru sport s-a transformat deodată în 0%, iar planurile de mărire ale cluburilor s-au destrămat brusc. Şi nu numai: sunt afectate mai multe cluburi din ţară care depind de banii de la municipalităţi. În septembrie 2017, Consiliul Concurenţei a avertizat Primăria Timişoara că finanţarea sportului este ilegală şi informaţia s-a întins ca focul, primarilor fiindu-le frică că vor fi anchetaţi. Ironia sorţii face că anterior se dăduse o ordonanţă care părea să permită primăriilor să finanţeze cluburile cu mai mulţi bani. Primarul Chirica spune că singura soluţie este înregimentarea echipelor în subordinea directă a Primăriei, aşa cum este cazul CSM Bucureşti.

 


De la extaz la agonie: 5% din bugetul unui mare oraş pentru sport s-a transformat deodată în 0%, iar planurile de mărire ale cluburilor s-au destrămat brusc. Şi nu numai: sunt afectate mai multe cluburi din ţară care depind de banii de la municipalităţi. În septembrie 2017, Consiliul Concurenţei a avertizat Primăria Timişoara că finanţarea sportului este ilegală şi informaţia s-a întins ca focul, primarilor fiindu-le frică că vor fi anchetaţi. Ironia sorţii face că anterior se dăduse o ordonanţă care părea să permită primăriilor să finanţeze cluburile cu mai mulţi bani. Primarul Chirica spune că singura soluţie este înregimentarea echipelor în subordinea directă a Primăriei, aşa cum este cazul CSM Bucureşti.

 


Pagina 1 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Go to top