Joi, 18 10 2018
I-au luat funcția de două ori lui Pilă și de două ori acesta și-a recăpătat-o în instanță. Directorul executiv Ovidiu Laicu i-a desfăcut contractul de muncă directorului regional Dănuț Pilă din cauza absențelor nemotivate. „Este o făcătură, m-a trimis cu biroul la Secția Drumuri Naționale Iași, apoi a avut pretenția să semnez condica la sediul Direcției Regionale”, spune Pilă. „Nu ne permitem să plătim cu 10.000 de lei lunar un om care nu face nimic la birou”, afirmă Laicu.

În urmă cu aproape o lună, directorul regional Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași (DRDP) a fost dat afară. Directorul regional executiv al DRDP, Ovidiu Laicu, spune că din cauza absențelor. A acumulat peste 60, i-a făcut două referate de sancționare și apoi i-au desfăcut contractul de muncă.

„Este o făcătură”, acuză Dănuț Pilă, care s-a și adresat instanței pentru a cere să fie repus pe funcție. Bătălia este, de fapt, pentru un salariu net lunar de 10.000 de lei. O mică avere pentru cei mai mulți dintre angajații firmelor din Iași.

I-au luat funcția de două ori lui Pilă și de două ori acesta și-a recăpătat-o în instanță. Directorul executiv Ovidiu Laicu i-a desfăcut contractul de muncă directorului regional Dănuț Pilă din cauza absențelor nemotivate. „Este o făcătură, m-a trimis cu biroul la Secția Drumuri Naționale Iași, apoi a avut pretenția să semnez condica la sediul Direcției Regionale”, spune Pilă. „Nu ne permitem să plătim cu 10.000 de lei lunar un om care nu face nimic la birou”, afirmă Laicu.

În urmă cu aproape o lună, directorul regional Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași (DRDP) a fost dat afară. Directorul regional executiv al DRDP, Ovidiu Laicu, spune că din cauza absențelor. A acumulat peste 60, i-a făcut două referate de sancționare și apoi i-au desfăcut contractul de muncă.

„Este o făcătură”, acuză Dănuț Pilă, care s-a și adresat instanței pentru a cere să fie repus pe funcție. Bătălia este, de fapt, pentru un salariu net lunar de 10.000 de lei. O mică avere pentru cei mai mulți dintre angajații firmelor din Iași.

Daune de 52.000 de lei pentru patroana care și-a concediat pe nedrept coafeza. Magistrații de la Tribunal au decis ca Alice Nicoleta Adochiței Pandelea să-i plătească unei foste angajate 47.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale. În 2009, Adochiței Pandelea, care este patroana de la Saloanele Donna Carina, a dat-o afară pe Camelia Ursache și a refuzat să o angajeze după ce aceasta și-a anulat concedierea în instanță.

Război al orgoliilor între o patroană și o fostă angajată a acesteia. Până acum, cea din urmă a câștigat pe linie, dar prima este decisă să se apere până în pânzele albe.

Daune de 52.000 de lei pentru patroana care și-a concediat pe nedrept coafeza. Magistrații de la Tribunal au decis ca Alice Nicoleta Adochiței Pandelea să-i plătească unei foste angajate 47.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale. În 2009, Adochiței Pandelea, care este patroana de la Saloanele Donna Carina, a dat-o afară pe Camelia Ursache și a refuzat să o angajeze după ce aceasta și-a anulat concedierea în instanță.

Război al orgoliilor între o patroană și o fostă angajată a acesteia. Până acum, cea din urmă a câștigat pe linie, dar prima este decisă să se apere până în pânzele albe.

Așa cum promisese din momentul condamnării, fostul ministru vrea compensare: „Vreți bani? Dați-mi aparatele”. Relu Fenechiu nu vrea să achite prejudiciul din dosarul „Transformatorul” și cere și 4,7 milioane de lei despăgubiri. Ieșeanul susține în instanță că banii i s-ar cuveni pentru transformatoarele vândute SISEE Moldova și folosite sau comercializate ulterior. Niciun leu nu a fost recuperat din prejudiciile de aproape 10 milioane de lei din cele două dosare de corupție în care a fost condamnat Relu Fenechiu. 

„Vedeți telefonul acesta? Să presupunem că eu vi-l vând, cum am vândut transformatoarele. Dumneavoastră spuneți că e scump și vechi. Logic, îmi cereți banii înapoi. Dar dacă îmi cereți banii, nu trebuie să îmi dați și telefonul înapoi? Transformatoarele nu mai pot fi date înapoi, pentru ca s-au vândut. Totul a fost un mare bluf, este o decizie a instanței în acest sens. În Justiția din România nu mai este cale de atac, dar o vom găsi", declara Relu Fenechiu, în august 2017, la ieșirea din Penitenciarul Vaslui, după ce a executat aproape trei ani și jumătate de închisoare pentru fapte de corupție.

Așa cum promisese din momentul condamnării, fostul ministru vrea compensare: „Vreți bani? Dați-mi aparatele”. Relu Fenechiu nu vrea să achite prejudiciul din dosarul „Transformatorul” și cere și 4,7 milioane de lei despăgubiri. Ieșeanul susține în instanță că banii i s-ar cuveni pentru transformatoarele vândute SISEE Moldova și folosite sau comercializate ulterior. Niciun leu nu a fost recuperat din prejudiciile de aproape 10 milioane de lei din cele două dosare de corupție în care a fost condamnat Relu Fenechiu. 

„Vedeți telefonul acesta? Să presupunem că eu vi-l vând, cum am vândut transformatoarele. Dumneavoastră spuneți că e scump și vechi. Logic, îmi cereți banii înapoi. Dar dacă îmi cereți banii, nu trebuie să îmi dați și telefonul înapoi? Transformatoarele nu mai pot fi date înapoi, pentru ca s-au vândut. Totul a fost un mare bluf, este o decizie a instanței în acest sens. În Justiția din România nu mai este cale de atac, dar o vom găsi", declara Relu Fenechiu, în august 2017, la ieșirea din Penitenciarul Vaslui, după ce a executat aproape trei ani și jumătate de închisoare pentru fapte de corupție.

O afacere de „băieţi deştepţi”: cotizaţii de la comune contra verificării unor acte şi reuniuni cu ţeluri măreţe. Una dintre cele mai de succes asociaţii din Iaşi la nivel de venituri şi număr de angajaţi s-a prăbuşit. Asociaţia Comunelor Iaşi este în topul restanţierilor la bugetul de stat: circa 1 milion de lei.

 

Anunţul făcut de consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vîlcov, privind amnistia fiscală ar putea duce la ştergerea datoriilor istorice pe care le au mai multe firme sau asociaţii către stat. La nivelul judeţului Iaşi sunt opt persoane juridice care ar putea beneficia de această aministie fiscală. Dintre acestea, cea mai surprinzătoare apariţie este cea a Asociaţiei Comunelor din România (AcoR) – Filiala Iaşi care are datorii la Fisc de aproape un milion de lei.

O afacere de „băieţi deştepţi”: cotizaţii de la comune contra verificării unor acte şi reuniuni cu ţeluri măreţe. Una dintre cele mai de succes asociaţii din Iaşi la nivel de venituri şi număr de angajaţi s-a prăbuşit. Asociaţia Comunelor Iaşi este în topul restanţierilor la bugetul de stat: circa 1 milion de lei.

 

Anunţul făcut de consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vîlcov, privind amnistia fiscală ar putea duce la ştergerea datoriilor istorice pe care le au mai multe firme sau asociaţii către stat. La nivelul judeţului Iaşi sunt opt persoane juridice care ar putea beneficia de această aministie fiscală. Dintre acestea, cea mai surprinzătoare apariţie este cea a Asociaţiei Comunelor din România (AcoR) – Filiala Iaşi care are datorii la Fisc de aproape un milion de lei.

La Staţiunea de Vinificaţie din Copou s-au putut retroceda terenuri de zeci de milioane de euro, dar la Dancu nu se poate. Dublă nedreptate pentru mai multe familii din Iaşi. În dictatură, Statul le-a luat strămoşilor acestora terenuri aflate la 7 kilometri de Iaşi. În democraţie, urmaşii victimelor abuzului au cerut pământurile înapoi: Statul îi duce cu vorba şi le face oferte jenante.

Mai multe persoane din Iaşi se chinuie de ani de zile să obţină nişte terenuri pe care le-au moştenit şi care au ajuns în administrarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor (SCDCB) Dancu. Circa 30 de persoane solicită mai bine de 50 de hectare care au ajuns, peste noapte, în proprietatea statului şi apoi la Staţiune. Unora li s-au oferit terenuri la schimb, diverse suprafeţe la Cristeşti-Holboca sau sume de bani.

La Staţiunea de Vinificaţie din Copou s-au putut retroceda terenuri de zeci de milioane de euro, dar la Dancu nu se poate. Dublă nedreptate pentru mai multe familii din Iaşi. În dictatură, Statul le-a luat strămoşilor acestora terenuri aflate la 7 kilometri de Iaşi. În democraţie, urmaşii victimelor abuzului au cerut pământurile înapoi: Statul îi duce cu vorba şi le face oferte jenante.

Mai multe persoane din Iaşi se chinuie de ani de zile să obţină nişte terenuri pe care le-au moştenit şi care au ajuns în administrarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor (SCDCB) Dancu. Circa 30 de persoane solicită mai bine de 50 de hectare care au ajuns, peste noapte, în proprietatea statului şi apoi la Staţiune. Unora li s-au oferit terenuri la schimb, diverse suprafeţe la Cristeşti-Holboca sau sume de bani.

Pagina 1 din 16

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top