Dilema şefului de la Aeroport: instituţii care nu-şi fac treaba sau exces de zel al unor inspectori? Auditorii proiectului de modernizare a Aeroportului au invocat mai multe nereguli la licitaţii pentru a refuza plata a 15,2 milioane de lei din fondurile europene alocate. Reprezentanţii Aeroportului au contestat deciziile la instanţă şi invocă aprobările primite de la ANRMAP înainte de organizarea licitaţiilor.

O serie de nereguli identificate în derularea unor contracte pentru lucrările de modernizare a Aeroportului Iaşi, proiect de 57 de milioane de euro finanţat din fonduri europene, a dus la sancţionarea instituţiei cu 15,2 milioane lei.

Au riscat mai mult

Contractul pentru construcţia pistei de 2.400 metri i-a adus Aeroportului cea mai mare sancţiune financiară, aceasta ridicându-se la 13,89 milioane lei, fără TVA. Suma reprezintă o corecţie de 10% din contractul de 139 milioane lei semnat, în iunie 2013, cu Asocierea Max Boegl România, Vega ’93 Galaţi şi UTI Grup.

Iniţial, Autoritatea de Management POS Transport din cadrul Ministerului Transportului a propus aplicarea unei corecţii de 25% din valoarea contractului. Ulterior, aceasta a fost diminuată.

În acest caz, reprezentanţii Ministerului au arătat că autoritatea contractantă a impus cerinţe de calificare şi selecţie restrictive, dar şi excesive/disproporţionale în raport cu obiectul contractului. Aeroportului i s-a reproşat, printre altele, că a solicitat ca ofertantul să demonstreze că a realizat cel puţin proiectul tehnic pentru o pistă cu o lungime de minimum 2.400 de metri cu structură cu îmbrăcăminte flexibilă. Astfel, ar fi fost împiedicaţi să participe la procedură ofertanţii care demonstrau experienţă similară pentru acelaşi tip de pistă, dar cu o lungime mai mică. Judecătorii au confirmat aceste concluzii: „(...)a fost restricţionată nejustificat participarea la procedura de atribuire, nu a fost promovată concurenţa între operatorii economici, nu au fost garantate tratamentul egal şi nediscriminarea operatorilor economici şi, pe cale de consecinţă, nu a fost asigurată eficienta utilizare a fondurilor europene”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Bucureşti.

Noul terminal a adus o corecţie de 1,31 milioane lei

„Caracter discriminatoriu”

O corecţie de 5%, respectiv 1,31 milioane lei, a fost aplicată şi în cazul proiectului privind execuţia Terminalului 3. Contractul în valoare de 29,14 milioane lei fusese adjudecat, în 2014, de UTI Grup. Reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene au constatat că autoritatea contractantă a cerut ca un anumit personal să aibă certificări specifice, fără a înscrie în documentaţia de atribuire menţiunea „sau echivalent”, fiind dezavantajaţi potenţiali operatori economici neautohtoni care ar fi putut prezenta atestări echivalente, obţinute în ţara de origine. Astfel, s-a reţinut că au fost impuse unele cerinţe minime de calificare şi selecţie „cu caracter discriminatoriu”.

Aceleaşi critici s-au adus şi în cazul contractului privind supravegherea lucrărilor noii piste prin diriginţi atestaţi. În acest caz s-a aplicat o sancţiune financiară de 14.924 lei. Contractul a fost adjudecat de firma Phoenix Com SRL, având o valoare de 298.488 lei.

Pierderi pe linie

Nereguli au fost constatate şi în cazul contractului de consultanţă la proiectul noii piste, adjudecat de Asocierea Pencraft SRL Tomeşti-SC Spes Consulting, contra sumei de 210.000 lei. Corecţia aplicată în acest caz a fost de 10.500 lei. Inspectorii au identificat o serie de cerinţe restrictive existente în anunţul de participare şi documentaţia de atribuire, în ceea ce priveşte condiţiile de calificare pe care trebuiau să le îndeplinească anumiţi experţi. De asemenea, critici au fost aduse şi în ceea ce priveşte criteriul de atribuire, respectiv „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic” (preţul ofertei - 70%, identificarea, descrierea şi argumentarea riscurilor - 30%). S-a constatat că aprecierea riscurilor presupunea subiectivitatea membrilor comisiei de evaluare.

Cele patru procese deschise împotriva Ministerului Transortului şi cel al Fondurilor Europene pentru a se obţine anularea corecţiilor de mai sus au fost pierdute la Curtea de Apel Bucureşti. Aeroportul a contestat deciziile la instanţa supremă. Un alt proces vizează o corecţie de 25.835 de lei, şi anume 5% din valoarea contractului de verificări de laborator. În total, Aeroportului Iaşi nu i-a fost rambursată suma de 15,26 de milioane de lei, această diferenţă fiind suportată din banii proprii.

„Absolut toate proiectele AM POS T au primit corecţii, în marea lor majoritate corecţii majore. La noi au fost minore, maximum 10%. Proiectul de la Iaşi este dat exemplu chiar de către cei ce au aplicat corecţia. Este printre puţinele, dacă nu chiar singurul, care a fost finalizat înainte de termen, care nu a fost suplimentat  financiar, dimpotrivă, valoarea a fost diminuată prin acte adiţionale şi, cel mai important, este printre puţinele proiecte care şi-au îndeplinit scopul!” Marius Bodea, directorul Aeroportului Iaşi

Aeroportul: S-a procedat legal

Reprezentanţii Aeroportului au susţinut că, anterior semnării contractelor, Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a considerat cerinţele din caietele de sarcini ca fiind legale. „Nu se poate face vorbire despre faptul că cerinţele în cauză au fost în măsură să restricţioneze nejustificat participarea la procedura de atribuire sau nu au promovat concurenţa între operatorii economici, atâta timp cât la fiecare procedură de atribuire au participat mai mulţi ofertanţi (proiectare şi execuţie pistă – 5, consultanţă pistă – 6, supraveghere lucrări pistă – 5, execuţie terminal – 4)”, se arată într-un răspuns al Aeroportului, la solicitarea 7EST.

Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

Marius Bodea, directorul Aeroportului, a mai arătat că, în toate aceste cazuri, colegii săi nu s-au abătut „niciun milimetru de la legislaţie”. „Orice beneficiar îşi doreşte să implementeze fără cusur un proiect şi atunci are la dispozitie legea, opiniile premergătoare ale instituţiilor. Dacă şi după îndeplinirea tuturor acestor filtre tot nu este bine, înseamnă că există în România de astăzi o problemă generală cu două posibile cauze: fie instituţiile statului, care funcţionează ca filtre în procesul achiziţiilor, nu cunosc nici ele legea şi greşesc în interpretare, şi atunci nu îşi mai găsesc rostul, fie există un exces de zel în etapele de auditare ulterioare”, a explicat Marius Bodea.

Până pe data de 10 septembrie, are loc cea de-a doua ediție a proiectului Atelierele FILIT pentru traducători, proiect dezvoltat de Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi şi sprijinit de Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu. Atelierele FILIT pentru traducători facilitează un cadru de întâlnire şi comunicare profesională pentru douăzeci de traducători din limba română într-o limbă străină.

Anul acesta, cei 20 de traducători reuniți la Ipotești vin din următoarele țări: Austria, Bulgaria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Kazahstan, Marea Britanie, Polonia, România, Serbia, Spania, SUA, Ungaria. Alături de reprezentanții MNLR Iași și ai Memorialului Ipotești,  din comisia de selecție au făcut parte Monica Joița (director adjunct, Direcția Diplomație Publică, Culturală și Științifică, Ministerul Afacerilor Externe) și Florin Bican (traducător, editor, coordonator al programul Institutului Cultural Român pentru traducători străini în perioada 2006-2012). 

În această perioadă, traducătorii vor lucra individual sau grupați în funcție de temele sau autorii abordați, contribuind la promovarea creației românești pe plan internațional.  De asemenea, în zilele de 7 și 8 septembrie, la Ipotești va avea loc un simpozion consacrat traducerii literare. Mesele rotunde vor fi grupate sub următoarele titluri: Despre traducere și rolul traducătorului, Literatura română și piața traducerilor, Considerații practice, Texte și contexte.

Programul Atelierele FILIT pentru traducători se aliniază celorlalte două iniţiative ale MNLR Iaşi și ale Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași care susţin creaţia contemporană şi promovarea internaţională a patrimoniului: Rezidenţele FILIT pentru autori români şi Rezidenţele FILIT pentru traducători străini. Cele trei programe formează cel mai amplu sistem de rezidențe literare din Europa de Est.

Partenerii ediției a doua a programului sunt Institutul Francez Iași, Fundația Alfa, suflet și energie (Botoșani), Europe Direct Botoșani  și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate”.

Firma de construcţii Conest are planuri mari: trei blocuri cu câte 11 etaje într-o zonă centrală. „Acest proiect nu va semăna cu nimic din ce se face acum”, spune directorul societăţii.

Firma Conest intenţionează să construiască trei blocuri la intersecţia bulevardelor Tudor Vladimirescu şi Chimiei.

330 de locuri de parcare

Conform avizelor obţinute până în prezent, regimul de înălţime al imobilelor este S+P+11. Viitoarele locuinţe nu vor fi date în folosinţă dacă nu vor exista locuri de parcare. Conform Planului Urbanistic Zonal pentru terenul de 11.932 metri pătraţi pe care vor fi ridicate blocurile, vor fi amenajate un număr total de 330 de locuri de parcare. Pentru a asigura acest necesar, vor fi construite şi două parcări cu regim S+P: 175 de locuri vor fi amenajate la subsol, 50 la parter şi 105 la nivelul solului.

Reprezentantul Conest a explicat că, în cazul în care în acest an va obţine autorizaţiile de construire, noul ansamblu de locuinţe va fi gata în 2020. Costurile se ridică la 20 de milioane de euro. „Terenul pe care se va construi este în patrimoniul societăţii de la început. Acolo au funcţionat garajul şi baza de producţie, de confecţii metalice. Ar fi primul nostru proiect imobiliar important. A mai fost cel de case, de pe Platoul Însorit, dar nu a avut succes. Preţul de vânzare va fi aproximativ de 1.000 de euro pe metru pătrat”, a declarat Viorel Cozma, director Conest.

 Cartierul Platoul Însorit este situat în Galata

Cozma: „Nu facem rabat de la calitate”

Locuinţele vor avea o suprafaţă începând de la 35 de metri pătraţi până la 75 metri pătraţi, fiind amenajate garsoniere şi apartamente cu două şi trei camere. Şeful Conest a mai precizat că locatarii vor beneficia de un teren de tenis, iar la parterul blocurilor vor funcţiona o grădiniţă, farmacie şi un centru spa. „Acest proiect nu va semăna cu nimic din ce se face acum, de aceea şi costurile sunt mai ridicate. Noi nu facem rabat de la calitate, nu construim cu 300 de euro metrul pătrat. Locuinţele se vor adresa tuturor categoriilor de vârstă. Estimăm un număr de 520 de apartamente”, a mai spus Cozma.

Citește și Pile cu „sânge albastru”: e șic să fii milionar și să ai soția angajată la Primărie

Se extinde Arena Tătăraşi

Şi fostul patron al caselor de amanet Express Credit, Mihai Bogdan Gheorghiu, intenţionează să construiască locuinţe colective, tot în Tătăraşi, pe strada Vasile Lupu. Planul Urbanistic de Detaliu arată că proiectul se va ridica pe o suprafaţă de 13.849 metri pătraţi, în vecinătatea altui complex imobiliar în care omul de afaceri a investit, Arena Tătăraşi. Gheorghiu vrea acum să extindă complexul, limita stabilită de municipalitate fiind de 10 etaje. Dezvoltatorul este obligat să asigure 446 locuri de parcare.