Duminica, 22 07 2018
„Oricât ar deturna discuția Liviu Dragnea, realitatea e simplă: cheltuielile bugetare sunt cu 22,1% mai mari decât în primul trimestru din 2017, care, la rândul lor, erau oricum mai mari decât cele din 2016. Asta înseamnă un singur lucru: România se îndreaptă cu viteză spre zid”, este de părere deputatul PNL Marius Bodea.

 

Silvicultori din România și Republica Moldova au plantat astăzi, 17 aprilie, Pădurea Centenar, pe ambele maluri ale Prutului, marcând simbolic un secol de la decizia Sfatului Țării de la Chișinău prin care Republica Democrată Moldovenească a votat unirea cu Regatul României, la 27 martie 1918, primul pas în unificarea tuturor provinciilor românești într-un singur stat unitar, proces încheiat la 1 decembrie 1918.

 

Deputatul PNL Dumitru Oprea arată, în cadrul unei declaraţii politice, că reforma educaţiei în România a eşuat vreme de trei decenii în urma acţiunilor PSD, partid care „a folosit şcoala românească exclusiv în scopuri electorale ori de câte ori a ajuns la putere (adică foarte des!)“.

 

Rata mortalităţii în Uniunea Europeană a fost, în anul 2015, de 1.036 de decese la 100.000 de locuitori, statele membre cu cea mai ridicată rată a mortalităţii fiind Bulgaria (1.660 de decese la 100.000 de locuitori), urmată de România (1.530 de decese la 100.000 de locuitori) şi Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori), arată datele publicate miercuri de Eurostat.

135 de procurori, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a magistraţilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cer Consiliului Superior al Magistraturii să le apere reputaţia profesională şi independenţa.

Reacţia lor a venit la doar câteva ore după ce pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost publicat raportul ministrului Tudorel Toader privind activitatea conducerii DNA, document în baza căruia se cere revocarea din funcţie a procurorului-şef, Laura Codruţa Kovesi.

Cei 135 de procurori semnatari ai demersului adresat Consiliului Superior al Magistraturii atrag atenţia că în spaţiul public au fost lansate, în ultima vreme, acuzaţii nefondate asupra unui întreg corp profesional şi consideră că prin aceasta se încearcă discreditarea activităţii DNA din ultimii ani.

Magistraţii Direcţiei susţin că s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu atacuri venite prin intermediul mass-media de la persoanele pe care le-au cercetat, le-au trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele pe care le-au instrumentat.

Procurorii DNA cer Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmaţii, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt făcute doar pentru a-i discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că magistraţii Direcţiei sunt abuzivi, neprofesionişti, lipsiţi de orice etică.

Totodată, procurorii DNA îşi exprimă dezacordul faţă de propunerea ministrului justiţiei de revocare din funcţie a şefei Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi. În document, ei trag un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenţei justiţiei şi ale viitorului luptei anticorupţie. (Rador/ FOTO economica.net)

Palatul Parlamentului a găzduit miercuri dezbaterea publică „Basarabia şi Timocul”.

Evenimentul s-a bucurat de participarea unor senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai românilor din Serbia şi primari din Republica Moldova care au vorbit în faţa a peste 50 de studenţi basarabeni înscrişi în programul de internship la Parlamentul României.

Platforma Unionistă Acţiunea 2012 a început cea de-a treia zi de lucrări a stagiului de pregătire pentru studenții basarabeni în sala Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor cu o dezbatere inedită care a adus faţă în faţă câţiva dintre primarii din Republica Moldova care au semnat Declaraţia de Unire cu România şi mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii româneşti din Valea Timocului (Serbia de Răsărit). Au mai luat cuvântul specialistul în educaţie Marian Staş, economistul Petrişor Peiu, părintele Veniamin Goreanu din partea Bisericii Ortodoxe române, precum şi preşedintele Comisiei parlamentare sus-menţionate, deputatul Constantin Codreanu.

Preşedintele Federaţiei Românilor din Serbia, Duşan Pârvulovici, a vorbit despre greutăţile cu care se confruntă etnicii români din Valea Timocului, asimilaţi forţat de autorităţile de stat din Serbia, care îi consideră vlahi şi le refuză acelaşi statut cu al românilor din Banatul sârbesc, care beneficiază de învăţământ în limba maternă. Pârvulovici i-a îndemnat pe tinerii basarabeni care studiază în România, prezenţi în număr mare la dezbatere, să se întoarcă să profeseze în Republica Moldova, pentru a le vorbi celor de acasă despre românism şi Unire.

Marcel Snegur, primarul comunei Parcova din raionul Edineţ, care a semnat prima Declaraţie de Unire din Anul Centenarului, la data de 23 ianuarie, a povestit auditoriului despre ziua în care a propus consilierilor locali să dezbată textul şi spiritul Declaraţiei de Unire, pe care au votat-o în unanimitate, inclusiv consilierul socialist. Un alt primar unionist, Petru Frunze din comuna Puhoi (raionul Ialoveni), a vorbit despre presiunile pe care organele de stat din Republica Moldova le exercită în mod abuziv asupra administraţiilor locale semnatare ale Declaraţiei de Unire. Constantin Codreanu a propus condiţionarea asistenţei financiare oferite Republicii Moldova prin Guvernul României de respectarea de către Guvernul de la Chişinău a deciziei suverane a cetăţenilor din localităţile unioniste şi direcţionarea acestor fonduri de dezvoltare către unităţile teritorial-administrative favorabile ţării noastre.

„A fost o zi productivă de dezbateri pe tema importanţa mobilizării tuturor românilor în jurul obiectivului naţional de reunificare şi le cer public parlamentarilor prezenţi la şedinţă să adopte măsurile adecvate”, a declarat George Simion, din partea Alianţei pentru Centenar.

Numărul localităţilor care au semnat o Declaraţie simbolică de Unire cu România a ajuns la 34 odată cu semnarea, vineri, a documentului de către satul Chetrosu din raionul Drochia.

Documentul semnat de către Consiliul sătesc din Chetrosu se constituie într-un demers adresat Preşedinţiei şi Parlamentul României, dar şi Legislativului de la Chişinau. În Declaraţia de Unire, aleşii locali din satul Chetrosu evocă invaliditatea pactului Ribbentrop – Molotov şi amintesc de dreptul la autodeterminare al cetăţenilor, care, în acest caz, îl reprezintă ‘Unirea necondiţionată cu Ţara-Mamă, România’, a relatat portalul Deschide.md.

Proiectul semnării unui astfel de document a fost iniţiat de Platforma Civică ‘Acţiunea 2012’, care se aşteaptă ca, în acest an, al Centenarului Marii Unirii, în jur de 100 de localităţi din Republica Moldova să adopte o astfel de decizie, fie ea şi simbolică, apropiind astfel Unirea celor două state româneşti.

În continuare, portalul Deschide.md prezintă lista completă a localităţilor din Republica Moldova care au semnat 0 Declaraţie de Unire cu România: 1) Parcova (Edineţ); 2) Ulmu (Ialoveni); 3) Bardar (Ialoveni); 4) Ruseştii Noi (Ialoveni); 5) Puhoi (Ialoveni); 6) Vasieni (Ialoveni); 7) Feşteliţa (Ştefan Voda); 8) Opaci (Căuşeni); 9) Goteşti (Cantemir); 10) Săseni (Calaraşi); Nişcani (Călăraşi); 11) Sărăţenii Vechi (Teleneşti); 13) Grăţieşti (Municipiul Chişinău); 14) Boghiceni (Hânceşti); 15) Codreanca (Străşeni); 16) Floreni (Anenii Noi); 17) Târşitei (Telenesti); 18) Măgurele (Ungheni); 19) Răzeni (Ialoveni); 20) Cucoara (Cahul); 21 Băcioi (Municipiul Chişinău); 22) Meleşeni (Călăraşi); 23) Ordăşei (Teleneşti); 24) Visoca (Soroca); 25) Bădiceni (Soroca); 26) Ghiduleni (Rezina); 27) Drăsliceni (Criuleni); 28) Capaclia (Cantemir); 29) Ursoaia (Căuşeni); 30) Oraşul Cimişlia; 31) Vatici (Orhei); 32) Cioreşti (Nisporeni); 33) Horeşti (Nisporeni); 34) Chetrosu (Drochia)

Recent, liderul Partidului Mişcarea Populară (PMP) din România, Traian Băsescu, a spus în cadrul unei emisiuni televizate că va denunţa, în calitate de parlamentar, pactul Ribbentrop – Molotov din 1939, după cum consemnează portalul Agora.md.

‘Suntem în anul Centenarului. Eu ca Preşedinte am denunţat pactul Ribbentrop – Molotov, dar voi depune săptămâna viitoare, cu semnătura mea şi a celorlalţi parlamentari PMP, un proiect de declaraţie în care să denunţăm pactul Ribbentrop-Molotov şi efectele lui’, a spus Traian Băsescu la 5 februarie.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939, de către ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, aminteşte Agora.md.

În urma semnării pactului, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut ca Basarabia, conform aceluiaşi portal. (Agerpres/ FOTO puterea.ro)

Deputatul PNL Dumitru Oprea condamnă, într-o declarație politică, lipsa de reacție a Guvernului României și a liderilor coaliției PSD-ALDE privind semenele unei potenţiale noi crize economice. În contextul în care pieţele financiare internaţionale continuă să înregistreze căderi şi să producă efecte în economia mondială, actuala putere a sacrificat, de dragul populismului, momentele favorabile de creştere economică, create de guvernările anterioare. 

Redăm integral declaraţia deputatului PNL Dumitru Oprea:


„Coaliția PSD-ALDE nu a valorificat momentele favorabile de creștere economică create de guvernările anterioare. Le-au sacrificat de dragul populismului şi a măsurilor fiscale aberante, menite să acopere dezechilibrele create de interesele personale sau de grup ale artizanilor celebrului program de guvernare PSD-ALDE

Pieţele financiare internaţionale continuă să producă efecte în economia mondială, prin căderi care nu și-au găsit încă explicația. Nici o criză mondială nu seamănă cu alta. În astfel de condiții, în afară de mediul privat, specialiştii BNR, consultanţii fiscali şi analiştii economici, nimeni din executiv sau de la Putere nu este îngrijorat de consecinţele unui nou val de recesiune economică. Când spunem nimeni, ne referim, mai precis, la Ministrul de Finanţe, Eugen-Orlando Teodorovici, intrat într-o spirală a derutei fiscale. Cândva un mare critic al trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat, noul Teodorovici, din era Dragnea, a reuşit să-şi dea jos masca de profesionist şi să pună umărul la izbirea economică a României de zidul numit criză.

Semne că ministrul Teodorovici a trecut în tabăra majoritară a servilismului oferit lui Dragnea s-au simțit încă de la discutarea bugetului de stat în Parlament. Atunci s-a comportat ca un veritabil Florin Iordache al Comisiei de Buget-Finanţe. În toiul nopţii, bugetele ministerelor au fost avizate pozitiv, miniștrii neavând timp nici măcar să se așeze pe scaun pentru a-şi susţine «cauza».

Asemenea celuilalt lider «vizionar» al guvernării PSD-ALDE, care, în plină criză, ne convingea că, în România, economia duduie, actualul ministru de finanțe declara că scăderea burselor internaționale nu ne afectează. Iată de ce, în mod cu totul legitim, ne întrebăm care sunt măsurile «de vreme rea» pe care le planifică ministrul Eugen-Orlando Teodorovici în cazul unei noi crize de proporţii pe pieţele financiare? Când vor înceta contractarea împrumuturilor de miliarde de euro doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale Guvernului? Ce așteptări putem avea de la cea mai iresponsabilă guvernare a României, din ultimii 28 de ani, că ne va asigura trecerea fără pierderi prea mari printr-o eventuală nouă criză economică mondială?"

126 de cazuri noi de rujeolă s-au înregistrat în ultima săptămână, în România, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

Jumătate dintre aceste cazuri sunt în judeţele Vaslui, Bacău şi Suceava.

Numărul total de cazuri confirmate de la începutul epidemiei este de 10.749, dintre care 38, soldate cu deces.

Cele mai multe decese, respectiv nouă, s-au înregistrat în judeţul Timiş, unde sunt, de altfel, şi cele mai multe cazuri confirmate.

Peste 10.200 dintre persoanele care s-au îmbolnăvit de rujeolă erau nevaccinate, cele mai multe fiind în grupa de vârstă 1- 4 ani.

Rujeola sau pojarul este o boală infecţioasă care, de multe ori, duce la complicaţii, iar pentru unul din 1000 de bolnavi rujeola este mortală. Autorităţile recomandă vaccinarea ca modalitate de protecţie împotriva acestei boli. În România, marea majoritate a părinţilor îşi imunizează copiii. (Rador/ FOTO adevarul.ro)

Ministerul de Externe anunţă că în clădirea secţiei consulare a ambasadei României la Bruxelles, ieri, a fost o alertă cu un plic suspect.

Reprezentanții unei societăți comerciale din același imobil cu Secția consulara română au semnalat poliției prezența unui plic care conținea o pulbere albă.

Ca măsură de precauție, autoritățile belgiene au aplicat procedurile standard, intrarea în imobil fiind izolată, fără a afecta activitatea de lucru cu publicul a Secției Consulare.

Poliţia a determinat că nu există motive de îngrijorare și că au fost îndeplinite procedurile standard, aplicabile în astfel de situații.

În prezent, activitatea Secției Consulare se desfășoară în parametri normali, iar acest eveniment nu a afectat integritatea și siguranța cetățenilor români și a personalului diplomatic român. (Rador/ FOTO jurnalulnational.ro)

Pagina 1 din 24

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top