Sambata, 24 02 2018

135 de procurori, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a magistraţilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cer Consiliului Superior al Magistraturii să le apere reputaţia profesională şi independenţa.

Reacţia lor a venit la doar câteva ore după ce pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost publicat raportul ministrului Tudorel Toader privind activitatea conducerii DNA, document în baza căruia se cere revocarea din funcţie a procurorului-şef, Laura Codruţa Kovesi.

Cei 135 de procurori semnatari ai demersului adresat Consiliului Superior al Magistraturii atrag atenţia că în spaţiul public au fost lansate, în ultima vreme, acuzaţii nefondate asupra unui întreg corp profesional şi consideră că prin aceasta se încearcă discreditarea activităţii DNA din ultimii ani.

Magistraţii Direcţiei susţin că s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu atacuri venite prin intermediul mass-media de la persoanele pe care le-au cercetat, le-au trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele pe care le-au instrumentat.

Procurorii DNA cer Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmaţii, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt făcute doar pentru a-i discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că magistraţii Direcţiei sunt abuzivi, neprofesionişti, lipsiţi de orice etică.

Totodată, procurorii DNA îşi exprimă dezacordul faţă de propunerea ministrului justiţiei de revocare din funcţie a şefei Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi. În document, ei trag un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenţei justiţiei şi ale viitorului luptei anticorupţie. (Rador/ FOTO economica.net)

Palatul Parlamentului a găzduit miercuri dezbaterea publică „Basarabia şi Timocul”.

Evenimentul s-a bucurat de participarea unor senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai românilor din Serbia şi primari din Republica Moldova care au vorbit în faţa a peste 50 de studenţi basarabeni înscrişi în programul de internship la Parlamentul României.

Platforma Unionistă Acţiunea 2012 a început cea de-a treia zi de lucrări a stagiului de pregătire pentru studenții basarabeni în sala Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor cu o dezbatere inedită care a adus faţă în faţă câţiva dintre primarii din Republica Moldova care au semnat Declaraţia de Unire cu România şi mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii româneşti din Valea Timocului (Serbia de Răsărit). Au mai luat cuvântul specialistul în educaţie Marian Staş, economistul Petrişor Peiu, părintele Veniamin Goreanu din partea Bisericii Ortodoxe române, precum şi preşedintele Comisiei parlamentare sus-menţionate, deputatul Constantin Codreanu.

Preşedintele Federaţiei Românilor din Serbia, Duşan Pârvulovici, a vorbit despre greutăţile cu care se confruntă etnicii români din Valea Timocului, asimilaţi forţat de autorităţile de stat din Serbia, care îi consideră vlahi şi le refuză acelaşi statut cu al românilor din Banatul sârbesc, care beneficiază de învăţământ în limba maternă. Pârvulovici i-a îndemnat pe tinerii basarabeni care studiază în România, prezenţi în număr mare la dezbatere, să se întoarcă să profeseze în Republica Moldova, pentru a le vorbi celor de acasă despre românism şi Unire.

Marcel Snegur, primarul comunei Parcova din raionul Edineţ, care a semnat prima Declaraţie de Unire din Anul Centenarului, la data de 23 ianuarie, a povestit auditoriului despre ziua în care a propus consilierilor locali să dezbată textul şi spiritul Declaraţiei de Unire, pe care au votat-o în unanimitate, inclusiv consilierul socialist. Un alt primar unionist, Petru Frunze din comuna Puhoi (raionul Ialoveni), a vorbit despre presiunile pe care organele de stat din Republica Moldova le exercită în mod abuziv asupra administraţiilor locale semnatare ale Declaraţiei de Unire. Constantin Codreanu a propus condiţionarea asistenţei financiare oferite Republicii Moldova prin Guvernul României de respectarea de către Guvernul de la Chişinău a deciziei suverane a cetăţenilor din localităţile unioniste şi direcţionarea acestor fonduri de dezvoltare către unităţile teritorial-administrative favorabile ţării noastre.

„A fost o zi productivă de dezbateri pe tema importanţa mobilizării tuturor românilor în jurul obiectivului naţional de reunificare şi le cer public parlamentarilor prezenţi la şedinţă să adopte măsurile adecvate”, a declarat George Simion, din partea Alianţei pentru Centenar.

Numărul localităţilor care au semnat o Declaraţie simbolică de Unire cu România a ajuns la 34 odată cu semnarea, vineri, a documentului de către satul Chetrosu din raionul Drochia.

Documentul semnat de către Consiliul sătesc din Chetrosu se constituie într-un demers adresat Preşedinţiei şi Parlamentul României, dar şi Legislativului de la Chişinau. În Declaraţia de Unire, aleşii locali din satul Chetrosu evocă invaliditatea pactului Ribbentrop – Molotov şi amintesc de dreptul la autodeterminare al cetăţenilor, care, în acest caz, îl reprezintă ‘Unirea necondiţionată cu Ţara-Mamă, România’, a relatat portalul Deschide.md.

Proiectul semnării unui astfel de document a fost iniţiat de Platforma Civică ‘Acţiunea 2012’, care se aşteaptă ca, în acest an, al Centenarului Marii Unirii, în jur de 100 de localităţi din Republica Moldova să adopte o astfel de decizie, fie ea şi simbolică, apropiind astfel Unirea celor două state româneşti.

În continuare, portalul Deschide.md prezintă lista completă a localităţilor din Republica Moldova care au semnat 0 Declaraţie de Unire cu România: 1) Parcova (Edineţ); 2) Ulmu (Ialoveni); 3) Bardar (Ialoveni); 4) Ruseştii Noi (Ialoveni); 5) Puhoi (Ialoveni); 6) Vasieni (Ialoveni); 7) Feşteliţa (Ştefan Voda); 8) Opaci (Căuşeni); 9) Goteşti (Cantemir); 10) Săseni (Calaraşi); Nişcani (Călăraşi); 11) Sărăţenii Vechi (Teleneşti); 13) Grăţieşti (Municipiul Chişinău); 14) Boghiceni (Hânceşti); 15) Codreanca (Străşeni); 16) Floreni (Anenii Noi); 17) Târşitei (Telenesti); 18) Măgurele (Ungheni); 19) Răzeni (Ialoveni); 20) Cucoara (Cahul); 21 Băcioi (Municipiul Chişinău); 22) Meleşeni (Călăraşi); 23) Ordăşei (Teleneşti); 24) Visoca (Soroca); 25) Bădiceni (Soroca); 26) Ghiduleni (Rezina); 27) Drăsliceni (Criuleni); 28) Capaclia (Cantemir); 29) Ursoaia (Căuşeni); 30) Oraşul Cimişlia; 31) Vatici (Orhei); 32) Cioreşti (Nisporeni); 33) Horeşti (Nisporeni); 34) Chetrosu (Drochia)

Recent, liderul Partidului Mişcarea Populară (PMP) din România, Traian Băsescu, a spus în cadrul unei emisiuni televizate că va denunţa, în calitate de parlamentar, pactul Ribbentrop – Molotov din 1939, după cum consemnează portalul Agora.md.

‘Suntem în anul Centenarului. Eu ca Preşedinte am denunţat pactul Ribbentrop – Molotov, dar voi depune săptămâna viitoare, cu semnătura mea şi a celorlalţi parlamentari PMP, un proiect de declaraţie în care să denunţăm pactul Ribbentrop-Molotov şi efectele lui’, a spus Traian Băsescu la 5 februarie.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939, de către ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, aminteşte Agora.md.

În urma semnării pactului, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut ca Basarabia, conform aceluiaşi portal. (Agerpres/ FOTO puterea.ro)

Deputatul PNL Dumitru Oprea condamnă, într-o declarație politică, lipsa de reacție a Guvernului României și a liderilor coaliției PSD-ALDE privind semenele unei potenţiale noi crize economice. În contextul în care pieţele financiare internaţionale continuă să înregistreze căderi şi să producă efecte în economia mondială, actuala putere a sacrificat, de dragul populismului, momentele favorabile de creştere economică, create de guvernările anterioare. 

Redăm integral declaraţia deputatului PNL Dumitru Oprea:


„Coaliția PSD-ALDE nu a valorificat momentele favorabile de creștere economică create de guvernările anterioare. Le-au sacrificat de dragul populismului şi a măsurilor fiscale aberante, menite să acopere dezechilibrele create de interesele personale sau de grup ale artizanilor celebrului program de guvernare PSD-ALDE

Pieţele financiare internaţionale continuă să producă efecte în economia mondială, prin căderi care nu și-au găsit încă explicația. Nici o criză mondială nu seamănă cu alta. În astfel de condiții, în afară de mediul privat, specialiştii BNR, consultanţii fiscali şi analiştii economici, nimeni din executiv sau de la Putere nu este îngrijorat de consecinţele unui nou val de recesiune economică. Când spunem nimeni, ne referim, mai precis, la Ministrul de Finanţe, Eugen-Orlando Teodorovici, intrat într-o spirală a derutei fiscale. Cândva un mare critic al trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat, noul Teodorovici, din era Dragnea, a reuşit să-şi dea jos masca de profesionist şi să pună umărul la izbirea economică a României de zidul numit criză.

Semne că ministrul Teodorovici a trecut în tabăra majoritară a servilismului oferit lui Dragnea s-au simțit încă de la discutarea bugetului de stat în Parlament. Atunci s-a comportat ca un veritabil Florin Iordache al Comisiei de Buget-Finanţe. În toiul nopţii, bugetele ministerelor au fost avizate pozitiv, miniștrii neavând timp nici măcar să se așeze pe scaun pentru a-şi susţine «cauza».

Asemenea celuilalt lider «vizionar» al guvernării PSD-ALDE, care, în plină criză, ne convingea că, în România, economia duduie, actualul ministru de finanțe declara că scăderea burselor internaționale nu ne afectează. Iată de ce, în mod cu totul legitim, ne întrebăm care sunt măsurile «de vreme rea» pe care le planifică ministrul Eugen-Orlando Teodorovici în cazul unei noi crize de proporţii pe pieţele financiare? Când vor înceta contractarea împrumuturilor de miliarde de euro doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale Guvernului? Ce așteptări putem avea de la cea mai iresponsabilă guvernare a României, din ultimii 28 de ani, că ne va asigura trecerea fără pierderi prea mari printr-o eventuală nouă criză economică mondială?"

126 de cazuri noi de rujeolă s-au înregistrat în ultima săptămână, în România, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

Jumătate dintre aceste cazuri sunt în judeţele Vaslui, Bacău şi Suceava.

Numărul total de cazuri confirmate de la începutul epidemiei este de 10.749, dintre care 38, soldate cu deces.

Cele mai multe decese, respectiv nouă, s-au înregistrat în judeţul Timiş, unde sunt, de altfel, şi cele mai multe cazuri confirmate.

Peste 10.200 dintre persoanele care s-au îmbolnăvit de rujeolă erau nevaccinate, cele mai multe fiind în grupa de vârstă 1- 4 ani.

Rujeola sau pojarul este o boală infecţioasă care, de multe ori, duce la complicaţii, iar pentru unul din 1000 de bolnavi rujeola este mortală. Autorităţile recomandă vaccinarea ca modalitate de protecţie împotriva acestei boli. În România, marea majoritate a părinţilor îşi imunizează copiii. (Rador/ FOTO adevarul.ro)

Ministerul de Externe anunţă că în clădirea secţiei consulare a ambasadei României la Bruxelles, ieri, a fost o alertă cu un plic suspect.

Reprezentanții unei societăți comerciale din același imobil cu Secția consulara română au semnalat poliției prezența unui plic care conținea o pulbere albă.

Ca măsură de precauție, autoritățile belgiene au aplicat procedurile standard, intrarea în imobil fiind izolată, fără a afecta activitatea de lucru cu publicul a Secției Consulare.

Poliţia a determinat că nu există motive de îngrijorare și că au fost îndeplinite procedurile standard, aplicabile în astfel de situații.

În prezent, activitatea Secției Consulare se desfășoară în parametri normali, iar acest eveniment nu a afectat integritatea și siguranța cetățenilor români și a personalului diplomatic român. (Rador/ FOTO jurnalulnational.ro)

Preşedintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, se declară categoric împotriva creării unui batalion mixt moldo-român, aşa cum a anunţat la începutul săptămânii ministrul român al apărării, Mihai Fifor, în cadrul discuţiilor avute la Chişinău cu omologul său moldovean Eugen Sturza, relatează astăzi Unimedia şi Deschide.md.

Înfiinţarea unui astfel de batalion este ‘încă un pas pe calea suprimării statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova şi a securităţii noastre naţionale’, susţine Dodon într-o postare pe pagina sa de Facebook.

‘Am convingerea că orice tentativă de a crea careva subdiviziuni militare comune cu alte state, cu atât mai mult membre NATO, sunt categoric inacceptabile pentru un stat neutru precum este Republica Moldova. Semnarea unor acorduri difuze privind crearea de batalioane militarizate mixte constituie o încălcare directă a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova’, consideră Dodon.

‘Având în vedere că astfel de iniţiative – pe lângă inaugurarea oficiului NATO la Chişinău, invitaţiile permanente adresate armatei naţionale de a participa la exerciţii militare organizate de blocul militar NATO – capătă un caracter sistematic, am cerut autorităţilor competente explicaţiile de rigoare şi am dispus să fie luate toate măsurile în conformitate cu prevederile legale în raport cu persoanele care au admis astfel de acţiuni’, anunţă preşedintele moldovean.

‘În calitatea mea de preşedinte şi garant al Constituţiei nu voi permite să fim implicaţi în jocuri geopolitice care doar dăunează ţării noastre’, scrie în final Igor Dodon în mesajul citat.

La 5 februarie, cu ocazia vizitei ministrului român al apărării, Mihai Fifor, la Chişinău s-a discutat despre formarea unui batalion mixt moldo-român, fiind reluată o iniţiativă mai veche, abordată pentru prima oară în anul 2015 de cele două părţi, notează Deschide.md. Acesta ar fi un batalion mixt pentru situaţii de urgenţă, după modelul celui româno-ungar ‘Tisa’.  (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)

Gest neaşteptat, în condiţiile în care influenţa rusească din Republica Moldova este în creştere după alegerea ca preşedinte a comunistului Igor Dodon. Consilierii locali dintr-o comună, urmaţi apoi de cei din alte cinci localităţi, au solicitat oficial să aibă loc Unirea Basarabiei cu România. „Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european”, spune iniţiatorul Marcel Snegur din Parcova, în timp ce deputatul PLDM Maria Ciobanu susţine că procentul celor care doresc ca acest eveniment să aibă loc a crescut în câţiva ani cu un sfert. După declarația de Unire, Poliția i-a chemat la interogatoriu pe „agitatori”

Primarul comunei Parcova din Republica Moldova, ce a semnat împreună cu consilierii locali o declaraţie de unire cu România, explică pentru REPORTER DE IAŞI gestul său. În documentul adoptat pe 23 ianuarie de primarul comunei Parcova, din raionul Edineţ, Marcel Snegur, se arată că „cetăţenii satelor Parcova şi Fântâna Albă, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, au decis unirea cu Ţara-Mamă, România. Semnatarii Declaraţiei îşi exprimă bucuria de a sărbători împreună cu românii de pretutindeni Centenarul Marii Uniri.”

 

O scânteie unionistă

Deşi spune că a fost un gest simbolic, Marcel Snegur susţine că îşi doreşte ca gestul său să aducă, în cele din urmă, unirea cu România. „Cu o zi înainte, am avut un consiliu, unde, într-o discuţie cu reprezentanţii Organizaţiei Demnitate şi Patri (ODIP), condusă de Vlad Beleţchi şi Sergiu Croitoru, ne-am propus să semnăm această declaraţie de unire, mai ales că a doua zi, 24 ianuarie, sărbătoream Unirea Principatelor Române. Consilierii au fost de acord şi am semnat acea declaraţie simbolică. Noi speram să fie o scânteie care să aprindă focul durerii noastre: reunirea la patria mamă. M-am bucurat că şi alţi primari au dat declaraţii asemănătoare“, zice Snegur, care are dublă cetăţenie şi vine frecvent în România.

Eu am cetăţenie română, iar ambii copii învaţă în România şi mă mândresc cu asta. Fiul meu este la masterat, la «Cuza», iar fiica mea este la Liceul «Garabet Ibrăileanu». Primesc burse, fapt care aici nu ar fi fost posibil. De când învaţă acolo copiii mei, n-am dat niciun leu la şcoală, pe când aici se cere bani pentru orice“, adaugă Snegur.

 

Trăim din ce în ce mai prost“

Snegur consideră că unirea cu România ar însemna o schimbare a condiţiilor de trai pentru locuitorii comunei sale şi pentru moldoveni, în general. „Oamenii au avut posibilitatea să meargă în România şi să vadă cum este acolo. Noi trăim din ce în ce mai prost. Tinerii sunt nevoiţi să plece la muncă sau la studii în România sau în altă parte. Satele rămân îmbătrânite şi nu mai are cine să muncească, să creeze aici. Vrem să aducem bunăstarea la noi acasă, nu să mergem în altă parte. Nici acum 30 de ani nu se trăia foarte bine în Republica Moldova. Atunci aveam strictul necesar, dar eram închişi din toate părţile. Acum putem călători, avem acces la informaţii, dar nivelul de trai este mult mai prost“, menţionează Snegur.

Salariul mediu în Republica Moldova este de 1.500-2.000 lei moldoveneşti, aproximativ 400-500 lei, în timp ce o pensie este de aproximativ 800 lei moldoveneşti, adică 200 lei. „Eu, ca primar, am un salariu de aproape 4.000 lei moldoveneşti, adică vreo mie de lei româneşti. Asta în condiţiile în care un primar de comună din România are câteva mii de lei salariu“, compară Snegur.

 

Europa, un ideal

Primarul din Parcova consideră că pentru basarabeni intrarea în Europa este similară cu unirea cu România: „De când partidul pe care îl reprezint (n.r. – Partidul Liberal Democrat din Moldova) a venit la guvernare, s-a dorit o deschidere spre Europa. În ultimul timp, s-au făcut multe greşeli şi atunci liderii europeni au devenit sceptici în ceea ce priveşte Republica Moldova. Singura noastră şansă este unirea cu România. Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european.

Viaţa în România nu este ideală, nu este ca în alte ţări europene. Dar, faţă de Republica Moldova, România este cel puţin cu 20 de ani înainte, asta în condiţiile în care, în urmă cu 15 ani, se trăia mai bine în Republica Moldova. Doar reunindu-ne cu România putem recupera din handicap. Aşa s-a întâmplat şi în Germania, unde după unificare Estul a reuşit să ajungă din urmă Vestul.”

 

Puşi să dea explicaţii

Chiar dacă de la Guvern sau de la Preşedinţie nu au fost reacţii pe tema unionistă lansată de Marcel Snegur, primarul şi consilierii au fost nevoiţi să dea declaraţie la poliţie după ce o persoană din Chişinău a depus plângere.

Am fost acuzaţi că am făcut un act neconstituţional şi că am profanat drapelul de stat“, explică Snegur.

Noi reprezentăm voinţa oamenilor din Parcova. Cred că toţi îşi doresc să trăiască mai bine, aşa cum văd că este viaţa în România. Cred că singura soluţie pentru noi, în momentul acesta, este unirea cu România. Suntem români şi e normal să ne dorim asta. Deschiderea Uniunii Europene faţă de România este alta şi atunci şi noi am fi priviţi altfel“, zice Ghenadi Carp, consilier local în Parcova. „Nu cred că am încălcat Constituţia pentru că am semnat acea declaraţie. Este ceea ce vrem şi simţim noi şi cred că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită“, spune Natalia Rotaru, un alt consilier local din Parcova.

La noi, la grădiniţă, am primit foarte mult ajutor din partea Guvernului României. Toate reparaţiile s-au făcut cu aceste fonduri. Suntem români şi mi se pare normal ca acest lucru să fie legiferat“, zice Adela Bologa, directorul grădiniţei „Andrieş“ din localitate.

 

Părerile sunt împărţite în sat

Snegur susţine că marea majoritate a locuitorilor comunei sunt români şi îşi doresc unirea. „La ultimul recensământ, 55% din populaţia comunei s-au declarat români şi vorbitori de limbă români. Ruşi sunt 0,01% şi ucraineni 1%. Restul s-au declarat moldoveni, care sunt sceptici sau indecişi“, zice edilul.

Nu de aceeaşi părere este directoarea Gimnaziului „Mircea Bologa“ din localitate, Tatiana Iachim. „Domnul primar nu a întrebat populaţia, a fost decizia dumnealui. Nu mi se pare normal cum a procedat. Republica Moldova este un stat independent şi nu cred că un primar de comună poate declara unirea, de la sine putere“, susţine Iachim. Şi alte cadre didactice se dezic de gestul primarului. „Ne-am dorit atâţia ani independenţa şi acum vrem unirea cu România? Nu mi se pare normal. Noi vorbim limba română, dar suntem moldoveni. Austriecii vorbesc limba germană, dar nu s-au unit cu Germania“, precizează Nadia Sofroni, profesoară de istorie.

Pentru mine, nume precum Lenin, Stalin sau Gorbaciov nu înseamnă nimic. Nu văd nimic bun făcut de aceşti foşti conducători. Au ştiut doar să folosească masele în interes propriu. La fel cum nici nume precum Plahotniuc sau Dodon nu spun nimic bun. Nu reprezintă idealurile mele. Dodon nu este preşedintele meu. A fost ales ilegal!“

Marcel Snegur, primar Parcova

Alte cinci comune au semnat declaraţia

Gestul făcut de Marcel Snegur le-a dat ideea şi altor edili să semneze, împreună cu consilierii locali, o declaraţie de unire cu România. Astfel, comunele Bardar, Ulmu şi Ruseştii Noi din raionul Ialoveni, Feşteliţa din raionul Ştefan Vodă şi Opaci, din raionul Căuşeni şi-au manifestat dorinţa unionistă.

Din 1990, am fost în avangarda manifestaţiilor naţionale. Am fost şi suntem români. Mulţi dintre locuitorii comunei au buletin românesc şi lucrează în România. Prin această declaraţie de unire noi am vrut să ne manifestăm apartenenţa la patria mamă. Sperăm ca şi alţi primari să ne urmeze exemplul şi să dăm start unirii. Am vrut să vadă lumea că Basarabia înseamnă România. Dacă s-a putut înfăptui unirea Germaniei, de ce nu am putea şi noi reface România Mare“, se întreabă Pavel Codreanu, primarul din Ruseştii Noi.

 

Declaraţii:

Salut iniţitiva acelor primari şi consilieri locali de a da declaraţii de unire cu Patria mamă. Sunt declaraţii simbolice, dar valoarea lor este mult mai mare. Dacă în urmă cu câţiva ani doar 5% din populaţia Republicii Moldova aveau intenţii unioniste, acum procentul depăşeşte 30%. Când declaraţiile vor fi făcute de câteva sute de comune, atunci e clar că politicienii trebuie să ia în seamă voinţa poporului. Mă aştept ca până la 1 decembrie să se atingă această cifră şi lumea să conştietizeze că doar prin unire cu România putem ieşi din mizerie.“

Maria Ciobanu (deputat PLDM)

Este o dovadă a faptului că cei mulţi se deşteaptă. Apartenenţa la poporul român îşi spune cuvântul. Dacă în 2010 doar 2% dintre cetăţeni se declarau români, în 2014 procentul a ajuns la 20%, iar cei vorbitori de limbă română – 40%. Despre o viitoare întregire a României îmi este greu să avansez o dată, dar acest lucru se vede“

Andrei Eşanu (istoric, scriitor, profesor)

Gest neaşteptat, în condiţiile în care influenţa rusească din Republica Moldova este în creştere după alegerea ca preşedinte a comunistului Igor Dodon. Consilierii locali dintr-o comună, urmaţi apoi de cei din alte cinci localităţi, au solicitat oficial să aibă loc Unirea Basarabiei cu România. „Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european”, spune iniţiatorul Marcel Snegur din Parcova, în timp ce deputatul PLDM Maria Ciobanu susţine că procentul celor care doresc ca acest eveniment să aibă loc a crescut în câţiva ani cu un sfert. După declarația de Unire, Poliția i-a chemat la interogatoriu pe „agitatori”

Primarul comunei Parcova din Republica Moldova, ce a semnat împreună cu consilierii locali o declaraţie de unire cu România, explică pentru REPORTER DE IAŞI gestul său. În documentul adoptat pe 23 ianuarie de primarul comunei Parcova, din raionul Edineţ, Marcel Snegur, se arată că „cetăţenii satelor Parcova şi Fântâna Albă, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, au decis unirea cu Ţara-Mamă, România. Semnatarii Declaraţiei îşi exprimă bucuria de a sărbători împreună cu românii de pretutindeni Centenarul Marii Uniri.”

 

O scânteie unionistă

Deşi spune că a fost un gest simbolic, Marcel Snegur susţine că îşi doreşte ca gestul său să aducă, în cele din urmă, unirea cu România. „Cu o zi înainte, am avut un consiliu, unde, într-o discuţie cu reprezentanţii Organizaţiei Demnitate şi Patri (ODIP), condusă de Vlad Beleţchi şi Sergiu Croitoru, ne-am propus să semnăm această declaraţie de unire, mai ales că a doua zi, 24 ianuarie, sărbătoream Unirea Principatelor Române. Consilierii au fost de acord şi am semnat acea declaraţie simbolică. Noi speram să fie o scânteie care să aprindă focul durerii noastre: reunirea la patria mamă. M-am bucurat că şi alţi primari au dat declaraţii asemănătoare“, zice Snegur, care are dublă cetăţenie şi vine frecvent în România.

Eu am cetăţenie română, iar ambii copii învaţă în România şi mă mândresc cu asta. Fiul meu este la masterat, la «Cuza», iar fiica mea este la Liceul «Garabet Ibrăileanu». Primesc burse, fapt care aici nu ar fi fost posibil. De când învaţă acolo copiii mei, n-am dat niciun leu la şcoală, pe când aici se cere bani pentru orice“, adaugă Snegur.

 

Trăim din ce în ce mai prost“

Snegur consideră că unirea cu România ar însemna o schimbare a condiţiilor de trai pentru locuitorii comunei sale şi pentru moldoveni, în general. „Oamenii au avut posibilitatea să meargă în România şi să vadă cum este acolo. Noi trăim din ce în ce mai prost. Tinerii sunt nevoiţi să plece la muncă sau la studii în România sau în altă parte. Satele rămân îmbătrânite şi nu mai are cine să muncească, să creeze aici. Vrem să aducem bunăstarea la noi acasă, nu să mergem în altă parte. Nici acum 30 de ani nu se trăia foarte bine în Republica Moldova. Atunci aveam strictul necesar, dar eram închişi din toate părţile. Acum putem călători, avem acces la informaţii, dar nivelul de trai este mult mai prost“, menţionează Snegur.

Salariul mediu în Republica Moldova este de 1.500-2.000 lei moldoveneşti, aproximativ 400-500 lei, în timp ce o pensie este de aproximativ 800 lei moldoveneşti, adică 200 lei. „Eu, ca primar, am un salariu de aproape 4.000 lei moldoveneşti, adică vreo mie de lei româneşti. Asta în condiţiile în care un primar de comună din România are câteva mii de lei salariu“, compară Snegur.

 

Europa, un ideal

Primarul din Parcova consideră că pentru basarabeni intrarea în Europa este similară cu unirea cu România: „De când partidul pe care îl reprezint (n.r. – Partidul Liberal Democrat din Moldova) a venit la guvernare, s-a dorit o deschidere spre Europa. În ultimul timp, s-au făcut multe greşeli şi atunci liderii europeni au devenit sceptici în ceea ce priveşte Republica Moldova. Singura noastră şansă este unirea cu România. Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european.

Viaţa în România nu este ideală, nu este ca în alte ţări europene. Dar, faţă de Republica Moldova, România este cel puţin cu 20 de ani înainte, asta în condiţiile în care, în urmă cu 15 ani, se trăia mai bine în Republica Moldova. Doar reunindu-ne cu România putem recupera din handicap. Aşa s-a întâmplat şi în Germania, unde după unificare Estul a reuşit să ajungă din urmă Vestul.”

 

Puşi să dea explicaţii

Chiar dacă de la Guvern sau de la Preşedinţie nu au fost reacţii pe tema unionistă lansată de Marcel Snegur, primarul şi consilierii au fost nevoiţi să dea declaraţie la poliţie după ce o persoană din Chişinău a depus plângere.

Am fost acuzaţi că am făcut un act neconstituţional şi că am profanat drapelul de stat“, explică Snegur.

Noi reprezentăm voinţa oamenilor din Parcova. Cred că toţi îşi doresc să trăiască mai bine, aşa cum văd că este viaţa în România. Cred că singura soluţie pentru noi, în momentul acesta, este unirea cu România. Suntem români şi e normal să ne dorim asta. Deschiderea Uniunii Europene faţă de România este alta şi atunci şi noi am fi priviţi altfel“, zice Ghenadi Carp, consilier local în Parcova. „Nu cred că am încălcat Constituţia pentru că am semnat acea declaraţie. Este ceea ce vrem şi simţim noi şi cred că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită“, spune Natalia Rotaru, un alt consilier local din Parcova.

La noi, la grădiniţă, am primit foarte mult ajutor din partea Guvernului României. Toate reparaţiile s-au făcut cu aceste fonduri. Suntem români şi mi se pare normal ca acest lucru să fie legiferat“, zice Adela Bologa, directorul grădiniţei „Andrieş“ din localitate.

 

Părerile sunt împărţite în sat

Snegur susţine că marea majoritate a locuitorilor comunei sunt români şi îşi doresc unirea. „La ultimul recensământ, 55% din populaţia comunei s-au declarat români şi vorbitori de limbă români. Ruşi sunt 0,01% şi ucraineni 1%. Restul s-au declarat moldoveni, care sunt sceptici sau indecişi“, zice edilul.

Nu de aceeaşi părere este directoarea Gimnaziului „Mircea Bologa“ din localitate, Tatiana Iachim. „Domnul primar nu a întrebat populaţia, a fost decizia dumnealui. Nu mi se pare normal cum a procedat. Republica Moldova este un stat independent şi nu cred că un primar de comună poate declara unirea, de la sine putere“, susţine Iachim. Şi alte cadre didactice se dezic de gestul primarului. „Ne-am dorit atâţia ani independenţa şi acum vrem unirea cu România? Nu mi se pare normal. Noi vorbim limba română, dar suntem moldoveni. Austriecii vorbesc limba germană, dar nu s-au unit cu Germania“, precizează Nadia Sofroni, profesoară de istorie.

Pentru mine, nume precum Lenin, Stalin sau Gorbaciov nu înseamnă nimic. Nu văd nimic bun făcut de aceşti foşti conducători. Au ştiut doar să folosească masele în interes propriu. La fel cum nici nume precum Plahotniuc sau Dodon nu spun nimic bun. Nu reprezintă idealurile mele. Dodon nu este preşedintele meu. A fost ales ilegal!“

Marcel Snegur, primar Parcova

Alte cinci comune au semnat declaraţia

Gestul făcut de Marcel Snegur le-a dat ideea şi altor edili să semneze, împreună cu consilierii locali, o declaraţie de unire cu România. Astfel, comunele Bardar, Ulmu şi Ruseştii Noi din raionul Ialoveni, Feşteliţa din raionul Ştefan Vodă şi Opaci, din raionul Căuşeni şi-au manifestat dorinţa unionistă.

Din 1990, am fost în avangarda manifestaţiilor naţionale. Am fost şi suntem români. Mulţi dintre locuitorii comunei au buletin românesc şi lucrează în România. Prin această declaraţie de unire noi am vrut să ne manifestăm apartenenţa la patria mamă. Sperăm ca şi alţi primari să ne urmeze exemplul şi să dăm start unirii. Am vrut să vadă lumea că Basarabia înseamnă România. Dacă s-a putut înfăptui unirea Germaniei, de ce nu am putea şi noi reface România Mare“, se întreabă Pavel Codreanu, primarul din Ruseştii Noi.

 

Declaraţii:

Salut iniţitiva acelor primari şi consilieri locali de a da declaraţii de unire cu Patria mamă. Sunt declaraţii simbolice, dar valoarea lor este mult mai mare. Dacă în urmă cu câţiva ani doar 5% din populaţia Republicii Moldova aveau intenţii unioniste, acum procentul depăşeşte 30%. Când declaraţiile vor fi făcute de câteva sute de comune, atunci e clar că politicienii trebuie să ia în seamă voinţa poporului. Mă aştept ca până la 1 decembrie să se atingă această cifră şi lumea să conştietizeze că doar prin unire cu România putem ieşi din mizerie.“

Maria Ciobanu (deputat PLDM)

Este o dovadă a faptului că cei mulţi se deşteaptă. Apartenenţa la poporul român îşi spune cuvântul. Dacă în 2010 doar 2% dintre cetăţeni se declarau români, în 2014 procentul a ajuns la 20%, iar cei vorbitori de limbă română – 40%. Despre o viitoare întregire a României îmi este greu să avansez o dată, dar acest lucru se vede“

Andrei Eşanu (istoric, scriitor, profesor)

Dacă legile din România rămân aşa cum au fost adoptate de Parlament, discuţiile despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi aderarea la Schengen vor fi ‘în alţi termeni’, locul ‘natural’ al ţării noastre fiind în zona Schengen, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Acesta a susţinut, la Bruxelles, o conferinţă de presă comună cu preşedintele României, Klaus Iohannis.

Juncker a vorbit despre propunerile de modificare a Legilor Justiţiei din ţara noastră, dar şi despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare, respectiv aderarea la Schengen.

‘Locul natural meritat de România este în interiorul zonei Schengen şi această comisie nu va înceta până când MCV nu va fi abolit, până când România nu va fi recunoscută în mijlocul statelor Schengen’, a punctat preşedintele Comisiei.

Totuşi, el a evidenţiat că, dacă Legile Justiţiei rămân în forma actuală, aceste discuţii se vor purta ‘în alţi termeni’.

‘Dacă legile din România rămân aşa cum au fost adoptate de Parlament, discuţiile despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi aderarea la Schengen se vor pune în alţi termeni. Aşteptăm deciziile Curţii Constituţionale şi dacă totul decurge cum trebuie, trebuie să asigurăm României locul său în spaţiul Schengen, pentru că românii nu merită să fie trataţi ca cetăţeni de mâna a doua’, a evidenţiat Jean-Claude Juncker. (Agerpres/FOTO arhiva bulgaria analytica)

Pagina 1 din 24

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Go to top