„Credință și sănătate în satul românesc”, eveniment organizat de compania Antibiotice și Patriarhia Română

"Cineva și-a bătut joc de domnul Dragnea și i-a scris amendamentul prost", a arătat Claudiu Năsui, deputat USR, pe Facebook, el semnalând că amendamentul prin care preşedintele PSD Liviu Dragnea a cerut tăierea bugetelor serviciilor secrete, pentru a transfera banii la sănătate, a fost scris incorect.  

Sindicatele din sănătate nu au "competențe legale de control și sancțiune în privința plăților informale sau a condiționării actului medical" și consideră că "din strategia de acțiune pentru descurajarea plăților informale trebuie să facă parte asigurarea resurselor necesare pentru tratamentul pacienților", arată reprezentanții Federației Solidaritatea Sanitară, unul dintre cele mai mari sindicate din domeniu, care au participat, ieri, alături de reprezentanții Sanitas, la întâlnirea cu ministrul Sorina Pintea. "Ministerul Sănătății, înainte de a descrie plățile informale ca fiind un fenomen național, este obligat să desfășoare un studiu temeinic pentru identificarea amplorii problemei (și a soluțiilor posibile)", afirmă reprezentanții Solidaritatea Sanitară, într-un comunicat.

Reprezentanții Solidaritatea Sanitară mai spun că "aducerea în discuție a problemei plăților informale în momentul negocierilor pe tema perturbărilor pe care le-a introdus OUG nr. 114/2018 în sistemul de salarizare are ca singur scop încercarea de a abate atenția de la problemele salariale cu care se confruntă salariații din sănătate".

Reacția sindicaliștilor vine după ce ministrul Sănătății, Sorina Pintea, declarase, marți, la finalul întâlnirii cu sindicatele din domeniu, că fenomenul şpăgii în spitalele din România este unul de mare amploare, ministrul adăugând că intenționează să facă, împreună cu federaţiile sindicale din sănătate, un plan de măsuri pentru a limita obiceiul de a se oferi bani în plic în spitalele românești.


Funcționarea rulotelor ca mici restaurante este posibilă printr-un șir de fente ce încalcă prevederile stricte de protecție a securității alimentare. Comercianții de tip fast-food, înghesuiți în rulotele din zona Copou, nu îndeplinesc condițiile de funcționare. Găselnițele din legislație și complicitatea autorităților fac însă ca acest tip de comerț să prospere, punând în pericol sănătatea ieșenilor. Exisă indicii că patronii acestor afaceri au excusivitate și „binecuvântare” de la conducerea Primăriei.  

Fac bani mulți din vânzarea unor produse alimentare preparate pe loc, fără respectarea unor norme legale minime. Este vorba despre rulotele amplasate în zone cu un vad comercial foarte bun, în Parcul Expoziției sau pe Bulevardul Carol I, în apropierea Universității „Alexandru Ioan Cuza“.


Funcționarea rulotelor ca mici restaurante este posibilă printr-un șir de fente ce încalcă prevederile stricte de protecție a securității alimentare. Comercianții de tip fast-food, înghesuiți în rulotele din zona Copou, nu îndeplinesc condițiile de funcționare. Găselnițele din legislație și complicitatea autorităților fac însă ca acest tip de comerț să prospere, punând în pericol sănătatea ieșenilor. Exisă indicii că patronii acestor afaceri au excusivitate și „binecuvântare” de la conducerea Primăriei.  

Fac bani mulți din vânzarea unor produse alimentare preparate pe loc, fără respectarea unor norme legale minime. Este vorba despre rulotele amplasate în zone cu un vad comercial foarte bun, în Parcul Expoziției sau pe Bulevardul Carol I, în apropierea Universității „Alexandru Ioan Cuza“.


Cursă contracronometru până când se poate produce un incident ce va afecta sănătatea elevilor. Reprezentanţii şcolii au contestat decizia Direcţiei de Sănătate Publică, dar au pierdut procesul. Concluziile inspectorilor sună ca un rechizitoriu: fără apă potabilă, toalete insalubre - în afara corpurilor de şcoală, frigiderul pentru lapte prea mic, iluminat natural necorespunzător, săli de clasă subdimensionate, curte fără gard care să împiedice accesul animalelor.  

Şcoala Generală din Andrieşeni se judecă de doi ani cu Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, contestând deciziile de retragere a două autorizaţii sanitare de funcţionare, la Şcoala şi Grădiniţa Andrieşeni, precum şi la Şcoala cu clasele I-VIII Glăvăneşti. Reprezentanţii Direcţiei Iaşi acuză lipsa unor condiţii minime în care o şcoală trebuie să-şi desfăşoare activitatea, iar prima instanţă le-a dat dreptate şi a respins acţiunea unităţii de învăţământ.  


Cursă contracronometru până când se poate produce un incident ce va afecta sănătatea elevilor. Reprezentanţii şcolii au contestat decizia Direcţiei de Sănătate Publică, dar au pierdut procesul. Concluziile inspectorilor sună ca un rechizitoriu: fără apă potabilă, toalete insalubre - în afara corpurilor de şcoală, frigiderul pentru lapte prea mic, iluminat natural necorespunzător, săli de clasă subdimensionate, curte fără gard care să împiedice accesul animalelor.  

Şcoala Generală din Andrieşeni se judecă de doi ani cu Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, contestând deciziile de retragere a două autorizaţii sanitare de funcţionare, la Şcoala şi Grădiniţa Andrieşeni, precum şi la Şcoala cu clasele I-VIII Glăvăneşti. Reprezentanţii Direcţiei Iaşi acuză lipsa unor condiţii minime în care o şcoală trebuie să-şi desfăşoare activitatea, iar prima instanţă le-a dat dreptate şi a respins acţiunea unităţii de învăţământ.  


Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, semnalează  problema dezvoltării urbane tot mai accentuate a marilor orașe din țara noastră, care aduce noi provocări din punctul de vedere al confortului urban, al unei vieți sănătoase și din perspectiva a ceea ce numim oraș modern sau smart city. Termenul de smart city este utilizat pentru a desemna orașele care apelează intensiv la tehnologiile noi, dedicate  îmbunătățirii serviciilor publice, creșterii nivelului de confort al cetățenilor din localitățile urbane și rurale, eficientizării consumurilor de resurse și reducerii cheltuielilor pe termen mediu și lung.

O vasluiancă explică ce simplu e să faci zeci de mii de euro pe un hectar de cultură. Vasluianca Eugenia Ignat a început cultivatul pe un singur hectar, iar acum trece la al doilea. Investiția nu este mare, plantele suportă bine seceta, iar producția se vinde repede pe internet. În anul de producție maxim, un hectar aduce venituri de 80.000 de euro.

 

Pasionată de agricultură, vasluianca Eugenia Ignat, a ajuns să transforme cultivarea fructelor goji într-o adevărată afacere.


O vasluiancă explică ce simplu e să faci zeci de mii de euro pe un hectar de cultură. Vasluianca Eugenia Ignat a început cultivatul pe un singur hectar, iar acum trece la al doilea. Investiția nu este mare, plantele suportă bine seceta, iar producția se vinde repede pe internet. În anul de producție maxim, un hectar aduce venituri de 80.000 de euro.

 

Pasionată de agricultură, vasluianca Eugenia Ignat, a ajuns să transforme cultivarea fructelor goji într-o adevărată afacere.


Pagina 1 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Go to top