Duminica, 19 08 2018
Potopul a însemnat 10 l/mp în 10 minute, sâmbătă, 16 iunie, între orele 8.30-9.30. O ploaie torențială este luată în considerare de la 0,17 l/mp într-un minut. S-a depășit de 6 ori capacitatea de colectare. Apavital a raportat doar 15 canale înfundate din cele 8.600 existente în oraș. Sistemele de canalizare și de ape pluviale converg în bazine de colectare comune, o deficiență majoră. Separarea costă însă enorm, iar statistica arată că un potop pe o repriză foarte scurtă de timp se produce odată la câteva decenii. Conductele se înfundă cu resturi menajere, PET-uri în principal. Apavital nu inspectează preventiv conductele, ci doar acolo unde se raportează colmatări.

 

Cu sistemul de canalizare actual, Iaşul este la mila cerului. Potrivit specialiştilor, sunt mai multe cauze care produc evacuarea dificilă a apelor, de multe ori în zone care nu sunt de fapt expuse unui asemenea risc, cum sunt Sfântul Lazăr sau Baş Ceauş.

Potopul a însemnat 10 l/mp în 10 minute, sâmbătă, 16 iunie, între orele 8.30-9.30. O ploaie torențială este luată în considerare de la 0,17 l/mp într-un minut. S-a depășit de 6 ori capacitatea de colectare. Apavital a raportat doar 15 canale înfundate din cele 8.600 existente în oraș. Sistemele de canalizare și de ape pluviale converg în bazine de colectare comune, o deficiență majoră. Separarea costă însă enorm, iar statistica arată că un potop pe o repriză foarte scurtă de timp se produce odată la câteva decenii. Conductele se înfundă cu resturi menajere, PET-uri în principal. Apavital nu inspectează preventiv conductele, ci doar acolo unde se raportează colmatări.

 

Cu sistemul de canalizare actual, Iaşul este la mila cerului. Potrivit specialiştilor, sunt mai multe cauze care produc evacuarea dificilă a apelor, de multe ori în zone care nu sunt de fapt expuse unui asemenea risc, cum sunt Sfântul Lazăr sau Baş Ceauş.

De la intrarea în funcțiune a „Regulamentului șantierelor”, august 2017, nimeni din Iași nu l-a respectat. Zeci de reguli stabilite în Consiliul Local sunt încălcate pe toate șantierele. Nici măcar noroiul nu este curățat. În cinci luni, Poliția Locală a dat doar patru amenzi. La Brașov, regulamentul este draconic, planul de mediu fiind respectat. La Iași, primarul Chirica spune că praful vine din Ucraina.

Pe 29 august 2017, Consiliul Local Iaşi aproba „Biblia curăţeniei pe şantiere”. Documentul, intitulat „Regulament privind respectarea condiţiilor de protecţia mediului în timpul executării lucrărilor de construcţii în Municipiul Iaşi”, stabilea norme clare care ar fi urmat să ducă la scăderea prafului şi noxelor din atmosferă. Scopul regulamentului nu a fost însă atins.

 

O vizită pe câteva şantiere din Iaşi arată că, de fapt, dezvoltatorilor nu le pasă şi scot tone de pământ pe stradă. Nici nu au motive să se teamă: Poliţia Locală oricum trece rar pe la şantiere, iar amenda este mai mică decât preţul plătit pentru respectarea normelor impuse în acest regulament.

 

45 de prevederi și...

Grămezile de pământ trebuie stropite periodic şi acoperite, suprafeţele unde se lucrează trebuie stropite cu apă (când sunt temperaturi mari afară), pământul excavat este preluat de camioane acoperite cu prelate, sunt instalate monitoare automate de praf PM10.

În plus, marginile drumurilor sunt curăţate în permanenţă, se montează şi se utilizează sisteme mobile şi fixe de stropire cu aspersor, pentru spălarea drumurilor din şantier şi de pe stradă, materialul fin este depozitat în spaţii închise sau în containere închise.

O măsură eficientă şi obligatorie este considerată montarea de bariere eficiente (cu plasă densă) de minimum 3 metri înălţime. Toate vehiculele stau la încărcat cu motorul oprit, se construieşte şi se foloseşte în permanenţă o rampă de spălare a cauciucurilor, la ieşirea din şantier. În total, regulamentul are 45 de prevederi cu caracter obligatoriu pentru constructori şi investititori. Multe dintre puncte se referă la zgomot sau la substanţe toxice ce trebuie depozitate în spaţii sau containere de diferite tipuri.

 

...situaţia reală: niciuna respectată

Una dintre măsurile de bază din regulament şi una dintre cele mai ieftin de implementat este spălarea utilajelor la ieşirea pe drumurile publice. Numai că nici măcar acest punct nu este băgat în seamă de dezvoltatori.

Marţi dimineaţă, în centrul oraşului, la 200 de metri de Palas în linie dreaptă, din două şantiere se scotea noroi cu zecile de kilograme, iar străzile erau murdare. „Poliţia Locală are obligaţia de a verifica şantierele în permanenţă, tot ei dau şi amenzile.

În pricipal, se uită dacă sunt respectate prevederile referitoare la roţi curate şi la instalarea dotărilor menţionate în acel regulament”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez. Numai că Poliţia Locală nu era prezentă lângă Palas. Cum nu este prezentă nici la celelalte şantiere.

 

Controale săptămânale la Brașov

În cinci luni pline câte au trecut de la aprobarea şi intrarea în vigoare a regulamentului, au fost date 4 amenzi. Valoarea lor totală este de 7.000 de lei. „Anul trecut, însă, au mai fost date câteva zeci de amenzi pentru camioane murdare găsite prin oraş, pe drumurile publice. La şantiere, efectiv, doar acele patru amenzi au fost”, a spus Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Iaşi.

Şi la Braşov există acelaşi tip de regulament, diferenţa fiind însă frecvenţa cu care Poliţia Locală verifică şantierele. „Săptămânal, pentru că dacă nu facem asta, investitorii au tendinţa de a se relaxa şi de a încălca acele norme. Dacă trimitem des Poliţia Locală, ei văd asta şi respectă normele, nu mai ajungem la amenzi, ne atingem scopul”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

 

Amenzi mici, nebăgate în seamă

Amenzile prevăzute în regulamentul pentru şantiere sunt între 500 şi 2.500 de lei, în funcţie de gravitatea abaterilor sau de dimensiunea şantierului. „La asemenea sume putem afirma cu certitudine că este mult mai ieftin pentru constructor sau dezvoltator să ia o amendă din când în când decât să investească în dotarea necesară. Trebuie verificaţi şi amendaţi zilnic pentru a schimba ceva”, spune profesorul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza.

Acel regulament este oricum o glumă, nu atinge esenţa problemei. Pentru simplul fapt că au pus Poliţia Locală să verifice şantierele, dar oamenii nu au aparatură de măsurare a noxelor din atmosferă. Ei verifică doar vizual, dacă este sau nu este noroi pe acolo, nu intră în amănunte, nu se uită la toate prevederile”, a mai spus Silviu Gurlui. Calculele pentru costurile respectării câtorva prevederi din regulament sunt importante: un singur val de plasă de protecţie costă 150 de lei şi pentru a acoperi un santier de 700 metri pătraţi cu o barieră de 3 metri trebuie cel puţin 10 bucăţi – 1.500 de lei doar de aici. Cu rampă construită pentru spălat maşini, cu turbojet şi apă consumată, preţurile cresc. Şi sunt doar două elemente dintre cele care ar trebui respectate.

Iaşul rămâne cel mai poluat din ţară

Topul oraşelor poluate cu praf din ţară nu s-a schimbat de la aprobarea regulamentului, pe primul loc a rămas tot Iaşul. Faţă de Braşov, unde aprobarea unui regulament asemănător a însemnat reducerea prafului din atmosferă. „Este mult mai comod să ne uităm spre Ucraina şi să spunem că ne vine praf de acolo decât să facem ceva cu şantierele din oraş”, a mai spus Silviu Gurlui.

Alt şantier, alt haos care nu este sancţionat

De la intrarea în funcțiune a „Regulamentului șantierelor”, august 2017, nimeni din Iași nu l-a respectat. Zeci de reguli stabilite în Consiliul Local sunt încălcate pe toate șantierele. Nici măcar noroiul nu este curățat. În cinci luni, Poliția Locală a dat doar patru amenzi. La Brașov, regulamentul este draconic, planul de mediu fiind respectat. La Iași, primarul Chirica spune că praful vine din Ucraina.

Pe 29 august 2017, Consiliul Local Iaşi aproba „Biblia curăţeniei pe şantiere”. Documentul, intitulat „Regulament privind respectarea condiţiilor de protecţia mediului în timpul executării lucrărilor de construcţii în Municipiul Iaşi”, stabilea norme clare care ar fi urmat să ducă la scăderea prafului şi noxelor din atmosferă. Scopul regulamentului nu a fost însă atins.

 

O vizită pe câteva şantiere din Iaşi arată că, de fapt, dezvoltatorilor nu le pasă şi scot tone de pământ pe stradă. Nici nu au motive să se teamă: Poliţia Locală oricum trece rar pe la şantiere, iar amenda este mai mică decât preţul plătit pentru respectarea normelor impuse în acest regulament.

 

45 de prevederi și...

Grămezile de pământ trebuie stropite periodic şi acoperite, suprafeţele unde se lucrează trebuie stropite cu apă (când sunt temperaturi mari afară), pământul excavat este preluat de camioane acoperite cu prelate, sunt instalate monitoare automate de praf PM10.

În plus, marginile drumurilor sunt curăţate în permanenţă, se montează şi se utilizează sisteme mobile şi fixe de stropire cu aspersor, pentru spălarea drumurilor din şantier şi de pe stradă, materialul fin este depozitat în spaţii închise sau în containere închise.

O măsură eficientă şi obligatorie este considerată montarea de bariere eficiente (cu plasă densă) de minimum 3 metri înălţime. Toate vehiculele stau la încărcat cu motorul oprit, se construieşte şi se foloseşte în permanenţă o rampă de spălare a cauciucurilor, la ieşirea din şantier. În total, regulamentul are 45 de prevederi cu caracter obligatoriu pentru constructori şi investititori. Multe dintre puncte se referă la zgomot sau la substanţe toxice ce trebuie depozitate în spaţii sau containere de diferite tipuri.

 

...situaţia reală: niciuna respectată

Una dintre măsurile de bază din regulament şi una dintre cele mai ieftin de implementat este spălarea utilajelor la ieşirea pe drumurile publice. Numai că nici măcar acest punct nu este băgat în seamă de dezvoltatori.

Marţi dimineaţă, în centrul oraşului, la 200 de metri de Palas în linie dreaptă, din două şantiere se scotea noroi cu zecile de kilograme, iar străzile erau murdare. „Poliţia Locală are obligaţia de a verifica şantierele în permanenţă, tot ei dau şi amenzile.

În pricipal, se uită dacă sunt respectate prevederile referitoare la roţi curate şi la instalarea dotărilor menţionate în acel regulament”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez. Numai că Poliţia Locală nu era prezentă lângă Palas. Cum nu este prezentă nici la celelalte şantiere.

 

Controale săptămânale la Brașov

În cinci luni pline câte au trecut de la aprobarea şi intrarea în vigoare a regulamentului, au fost date 4 amenzi. Valoarea lor totală este de 7.000 de lei. „Anul trecut, însă, au mai fost date câteva zeci de amenzi pentru camioane murdare găsite prin oraş, pe drumurile publice. La şantiere, efectiv, doar acele patru amenzi au fost”, a spus Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Iaşi.

Şi la Braşov există acelaşi tip de regulament, diferenţa fiind însă frecvenţa cu care Poliţia Locală verifică şantierele. „Săptămânal, pentru că dacă nu facem asta, investitorii au tendinţa de a se relaxa şi de a încălca acele norme. Dacă trimitem des Poliţia Locală, ei văd asta şi respectă normele, nu mai ajungem la amenzi, ne atingem scopul”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

 

Amenzi mici, nebăgate în seamă

Amenzile prevăzute în regulamentul pentru şantiere sunt între 500 şi 2.500 de lei, în funcţie de gravitatea abaterilor sau de dimensiunea şantierului. „La asemenea sume putem afirma cu certitudine că este mult mai ieftin pentru constructor sau dezvoltator să ia o amendă din când în când decât să investească în dotarea necesară. Trebuie verificaţi şi amendaţi zilnic pentru a schimba ceva”, spune profesorul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza.

Acel regulament este oricum o glumă, nu atinge esenţa problemei. Pentru simplul fapt că au pus Poliţia Locală să verifice şantierele, dar oamenii nu au aparatură de măsurare a noxelor din atmosferă. Ei verifică doar vizual, dacă este sau nu este noroi pe acolo, nu intră în amănunte, nu se uită la toate prevederile”, a mai spus Silviu Gurlui. Calculele pentru costurile respectării câtorva prevederi din regulament sunt importante: un singur val de plasă de protecţie costă 150 de lei şi pentru a acoperi un santier de 700 metri pătraţi cu o barieră de 3 metri trebuie cel puţin 10 bucăţi – 1.500 de lei doar de aici. Cu rampă construită pentru spălat maşini, cu turbojet şi apă consumată, preţurile cresc. Şi sunt doar două elemente dintre cele care ar trebui respectate.

Iaşul rămâne cel mai poluat din ţară

Topul oraşelor poluate cu praf din ţară nu s-a schimbat de la aprobarea regulamentului, pe primul loc a rămas tot Iaşul. Faţă de Braşov, unde aprobarea unui regulament asemănător a însemnat reducerea prafului din atmosferă. „Este mult mai comod să ne uităm spre Ucraina şi să spunem că ne vine praf de acolo decât să facem ceva cu şantierele din oraş”, a mai spus Silviu Gurlui.

Alt şantier, alt haos care nu este sancţionat

Primăria a prezentat ieri stadiul lucrărilor pe actualele şantiere şi a anunţat că, în zilele următoare, vor demara noi proiecte de modernizare.

 

Licitația privind realizarea de lucrări de modernizare a încă şapte artere rutiere importante din Iași a fost finalizată. Deși deschiderea ofertelor firmelor participante a avut loc în data de 14 martie, procedura nu a avansat din cauza unei contestații depuse. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a soluționat săptămâna trecută contestația depusă.

 

Insolitul interviu acordat de primar, la începutul lunii martie, unui site dedicat problemelor de mediu a lansat mai multe teme controversate, cum a fost şi „şobolanii din reţeaua de apă”. Primarul Iaşului, Mihai Chirica, susţine că există o singură cauză pentru faptul că oraşul pe care îl conduce este pe lista celor care au provocat un infringement pe mediu impus României de Comisia Europeană: un fast-food din zona Podu de Piatră. Coşul de fum de la bucătărie ar fi amplasat prea aproape de o staţie de măsurare a calităţii aerului ceea ce a dat datele peste cap. Un fizician şi directorul de la Protecţia Mediului spun că primarul dezinformează: este imposibil să fie aşa, pentru că tot Iaşul este poluat, nu doar Podu de Piatră şi nu de la un fast-food, ci de la şantiere şi trafic.

 

Mihai Chirica, primarul Iaşului, a povestit într-un interviu acordat recent site-ului green-report.ro, că Iaşul a declanşat procedura de infringement pe mediu împotriva României, alături de Bucureşti şi Braşov, din cauza unei „brutării”. Chirica se referă la datele obţinute de la staţia din Podu de Piatră, care ar fi amplasată lângă o „brutărie”, „o fabrică de pâine”, „pizzerie”, „patiserie, şi restaurant”, după cum a afirmat ulterior. În realitate, localul este un mic fast-food care are un coş pentru fumul evacuat din bucătărie. Ce spun experţii? Afirmaţia primarului este „hazardată”: noxele emise de un coş de bucătărie arată altfel decât ceea se măsoară în mod curent în Iaşi. „Dacă ar fi aşa, ar însemna că în restul oraşului probele sunt în valorile normale. Nu este nici pe departe aşa, sunt depăşiri peste tot”, spune conferenţiarul universitar Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Acesta a realizat propriile măsurători şi spune că tot oraşul este poluat. Şi nu de la coşuri de fum de la bucătării, ci din cauza traficului şi şantierelor. Agenţia de Protecţia Mediului confirmă afirmaţiile lui Gurlui.

 

Insolitul interviu acordat de primar, la începutul lunii martie, unui site dedicat problemelor de mediu a lansat mai multe teme controversate, cum a fost şi „şobolanii din reţeaua de apă”. Primarul Iaşului, Mihai Chirica, susţine că există o singură cauză pentru faptul că oraşul pe care îl conduce este pe lista celor care au provocat un infringement pe mediu impus României de Comisia Europeană: un fast-food din zona Podu de Piatră. Coşul de fum de la bucătărie ar fi amplasat prea aproape de o staţie de măsurare a calităţii aerului ceea ce a dat datele peste cap. Un fizician şi directorul de la Protecţia Mediului spun că primarul dezinformează: este imposibil să fie aşa, pentru că tot Iaşul este poluat, nu doar Podu de Piatră şi nu de la un fast-food, ci de la şantiere şi trafic.

 

Mihai Chirica, primarul Iaşului, a povestit într-un interviu acordat recent site-ului green-report.ro, că Iaşul a declanşat procedura de infringement pe mediu împotriva României, alături de Bucureşti şi Braşov, din cauza unei „brutării”. Chirica se referă la datele obţinute de la staţia din Podu de Piatră, care ar fi amplasată lângă o „brutărie”, „o fabrică de pâine”, „pizzerie”, „patiserie, şi restaurant”, după cum a afirmat ulterior. În realitate, localul este un mic fast-food care are un coş pentru fumul evacuat din bucătărie. Ce spun experţii? Afirmaţia primarului este „hazardată”: noxele emise de un coş de bucătărie arată altfel decât ceea se măsoară în mod curent în Iaşi. „Dacă ar fi aşa, ar însemna că în restul oraşului probele sunt în valorile normale. Nu este nici pe departe aşa, sunt depăşiri peste tot”, spune conferenţiarul universitar Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Acesta a realizat propriile măsurători şi spune că tot oraşul este poluat. Şi nu de la coşuri de fum de la bucătării, ci din cauza traficului şi şantierelor. Agenţia de Protecţia Mediului confirmă afirmaţiile lui Gurlui.

 

Şase persoane pe numele cărora autorităţile din Austria au emis mandate de arestare, după ce ar fi furat unelte de pe şantierele unor firme de construcţii, au fost prinse de poliţiştii din judeţul Olt. Suspecţii au fost reţinuţi şi urmează să fie prezentaţi magistraţilor Curţii de Apel Craiova cu propunere de arestare preventivă, informează News.ro.

 

Actorul Michael Douglas a acordat un interviu pentru CNN, luni, în care, vorbind despre viaţa şi cariera tatălui său, Kirk Douglas, starul hollywoodian a abordat chestiunea imigraţiei şi a spus că în timpul unei plimbări prin Londra, a trecut pe lângă multe clădiri aflate în construcţie, în care a auzit vorbindu-se „doar în limba română”.

 

În acest interviu, acordat jurnalistei Christiane Amanpour, celebrul actor american a vorbit despre viaţa lui, familie, carieră, realizările tatălui său, Kirk Douglas, dar şi despre alegerile prezidenţiale americane, scrie News.ro.

 

Starul american s-a referit la originile familiei sale. Kirk Douglas, care va împlini vârsta de 100 de ani în luna decembrie, a publicat recent un op-ed în The Huffington Post, în care a spus că nu mai recunoaşte America din tinereţea lui, care primea imigranţi, în contextul în care imigranţii au fost cu adevărat „demonizaţi” în actuala campanie electorală americană.

 

„Bunicii mei erau evrei ruşi din Bielorusia, care au ajuns în Statele Unite în 1914. Tatăl meu s-a născut în 1916. Bunicii mei nu erau comunişti, nu vorbeau limba engleză. Însă tata a muncit din greu, a avut un profesor minunat în şcoala generală, care l-a ajutat să obţină o bursă de liceu, a făcut «naveta» spre liceu cu un camion de salubrizare. A muncit, a devenit campion de wrestling, apoi a devenit actor şi a avut o carieră extraordinară”, a spus Michael Douglas.

 

„A strâns o avere mare pe parcursul vieţii, iar acum, a început să o doneze pe toată. A supravieţuit mai multor accidente vasculare cerebrale şi unui accident de elicopter. Iar toate acestea l-au făcut să aibă o atitutine ostilă faţă de ideea construirii unui zid în ţara noastră. În mod sigur, problema imigraţiei din Europa ne aduce aminte că, pe vremea lui, nici catolicii nu erau bine primiţi în Statele Unite. Nici evreii. A existat o animozitate puternică, dar am reuşit să o învingem, pentru că suntem un creuzet. Ne diferenţiem de Europa pentru că suntem o ţară de imigranţi. Nu ar fi deloc onest să dăm vina pe imigranţi pentru problemele economice”, a adăugat starul hollywoodian.

 

„Mă plimbam prin Londra ieri dimineaţă, erau şantiere de construcţii ici şi colo, am auzit vorbindu-se doar în limba română. Există mulţi imigranţi care fac munci pe care mulţi dintre cetăţenii unei ţări aleg să nu le facă. Aceasta este o chestiune la care tatăl meu ţine foarte mult, pentru că îi aduce aminte de propriile lui rădăcini. Avem tendinţa de a uita că noi, cei de aici, din Statele Unite, suntem cu toţii imigranţi”, a mai spus Michael Douglas.

 

Actorul a mai dezvăluit că tatăl lui a supravieţuit unui accident de elicopter în jurul vârstei de 70 de ani, în care şi-a pierdut viaţa un tânăr de 18 ani. Acea tragedie l-a făcut pe Kirk Douglas să îşi pună întrebări, să se redefinească, să studieze religia iudaică cu ajutorul unui rabin şi să se implice în numeroase cauze umanitare.

 

(Sursa: digi24.ro)

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top