Marti, 16 10 2018
Managementul traficului se reduce la doi timpi de așteptare în intersecțiile modernizate: unul de zi și altul de seară, cu o diferență de 15-20 de secunde între acestea. Am testat în teren cum funcționează sistemul de management al traficului în 20 de intersecții din oraș. După câteva ture de oraș în care timpii au fost măsurați, avem o concluzie: sunt mici diferențe între timpii de dimineață și cei de seară. Angajații de la monitorizarea traficului spun că se merge în pricipal pe setări prestabilite, nicidecum pe corecții automate ale sistemului. În câteva intersecții mari sistemul este ori nefuncțional, ori inexistent. Percepția șoferilor din Iași despre semafoarele inteligente: sunt praf.

 

Am măsurat timpii la semafoarele din 20 de intersecții din Iași, cele mai multe modernizate prin proiectul european de management al traficului. Surprinzător, câteva intersecții mari din zonele aglomerate din Centru au rămas clasice: Târgu Cucu, Tudor Vladimirescu (Iulius Mall) sau Baza 3.

Managementul traficului se reduce la doi timpi de așteptare în intersecțiile modernizate: unul de zi și altul de seară, cu o diferență de 15-20 de secunde între acestea. Am testat în teren cum funcționează sistemul de management al traficului în 20 de intersecții din oraș. După câteva ture de oraș în care timpii au fost măsurați, avem o concluzie: sunt mici diferențe între timpii de dimineață și cei de seară. Angajații de la monitorizarea traficului spun că se merge în pricipal pe setări prestabilite, nicidecum pe corecții automate ale sistemului. În câteva intersecții mari sistemul este ori nefuncțional, ori inexistent. Percepția șoferilor din Iași despre semafoarele inteligente: sunt praf.

 

Am măsurat timpii la semafoarele din 20 de intersecții din Iași, cele mai multe modernizate prin proiectul european de management al traficului. Surprinzător, câteva intersecții mari din zonele aglomerate din Centru au rămas clasice: Târgu Cucu, Tudor Vladimirescu (Iulius Mall) sau Baza 3.

Deputatul PNL Dumitru Oprea îşi exprimă convingerea că, prin recentele acţiuni, coaliţia PSD-ALDE demonstrează că este gata să meargă până la capăt pentru a întoarce România în „epoca demaur“ a lui Adrian Năstase. Într-o declarație politică, parlamentarul ieşean consideră că solicitarea Ministrului Justiţiei de revocare a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, are drept scop final lipsirea Justiţiei de independenţă, „singura garanţie că se vor bucura de «fructele» fărădelegilor făcute fără ca cineva să îi mai întrebe de lege sau să răspundă în fața justiției“.

In cazul apartamentelor situate în același bloc, diferența de preț a fost net în favoarea sistemului centralizat de încălzire. Iar gazul metan va crește la preț în continuare, după ce s-a înregistrat o premieră: s-a scumpit iarna. Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, două familii au păstrat centrala și au făcut comparația timp de un an. Tocmai au renunțat la ea.

Condiții de utilizare normală, în viața reală, nu pe hârtie, centrala termică individuală a ajuns să fie bătută de sistemul centralizat. Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, două familii au avut ambele sisteme în paralel, câteva luni din anul trecut.

În această iarnă, și-au închis centralele termice de apartament: „După ce am văzut care-i sistemul mai ieftin, centrala devine piesă de muzeu”, spun reprezentanții lor.

 

Au renunțat la centrale

Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, oamenii au avut în paralel, timp de un an, centrale termice de apartament și agent termic în sistem centralizat de la Veolia. Au testat singuri fluctuația prețurilor facturilor în funcție de ce anume foloseau pentru încălzire și apă caldă și, în această iarnă, au renunțat definitiv la centrale. „Au devenit obiecte de muzeu în casele noastre”, spune ei.

Familiile Tănase și Calistru de la blocul T6, tronson 1, de pe Străpungere Silvestru au început experimentul după ce, în iarna trecută, au fost de acord să-și monteze sisteme de distribuție pe orizontală de la Veolia. „S-au convins între timp, au văzut că nu-i păcălea nimeni. Au făcut trecerea înapoi în sistem centralizat cu oarecare temere, după aceea au văzut facturile”, explică fostul administrator al asociației de proprietari

 

Preț mai mic la Veolia

Fostul administrator al asociației de locatari din T6, Alexandrina Bivolaru, care este actualul cenzor al aceleiași entități, a făcut propriul experiment cu facturile care îi veneau, comparându-le cu ale vecinilor cu centrale pe gaz. Și a ajuns la un rezultat surprinzător. Ieșea mai ieftin cu 10% fiind client Veolia.

Ca să dau un exemplu concret, în luna aprilie a anului trecut, când încă a mai fost frig, am avut factură emisă de Veolia de 124 de lei pentru agent termic și de 174 de lei pentru apă caldă. În total, pe o lună de primăvară grea a fost 298 de lei. La 4 camere, însă, cu suprafață mare, și cu mulți membri în familie. Adică am consumat agent termic, am avut cald și apă caldă la discreție. Vecini cu centrale pe gaz au avut, în aceeași lună, calculând doar gazul, nu mai pun și curentul electric consumat de centrale la socoteală, peste 330 de lei”, ne-a explicat Alexandrina Bivolaru.

 

Diferențe și acum, în iarnă

Situația s-a repetat în această iarnă. Au venit deja facturile pe octombrie și noiembrie, care au făcut diferența. Cei cu distribuție pe orizontală de la Veolia au avut facturi pentru agent termic între 119 și 150 de lei în octombrie, cei pe gaz metan au avut facturi de 150-170 de lei.

Pe luna noiembrie, la fel: 300 de lei agentul termic la 4 camere, peste 330 de lei gazul. „Au mai fost vecini care au distribuție pe orizontală și au avut facturi puțin mai mari, de 400 de lei tot la 4 camere, dar nu au știut să-și seteze termostatul și robineții. După ce au înțeles cum funcționează le-a scăzut consumul”, ne-a mai spus Alexandrina Bivolaru.

Gaz mai scump cu 8%

Prețul gazului românesc încă nu este aliniat la cel european, scumpirile abia urmează)

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat, luni, că în luna ianuarie facturile la gaz din România vor fi mai mari. Scumpirea fusese anunțată inițial anul trecut, pentru 1 octombrie, dar a fost amânată pentru noiembrie, apoi pentru ianuarie. Scumpirea este cu circa 8% și este generată de componenta principală a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale (CUG), care crește de la 81,48 de lei/Mwh la 88,28 de lei/Mwh.

În CUG sunt cuprinse preţul de achiziţie pentru gazele din producţia României, tarifele aferente serviciilor de înmagazinare şi costurile aferente finanţării pentru gazele naturale extrase din înmagazinare. În factura finală, însă, consumatorii mai plătesc şi alte servicii: costul de distribuţie şi furnizare.

Într-un final, consumatorii casnici din România vor resimţi, în medie, o creştere lunară de cel puţin 5 lei a prețului gazelor. Dar o factură la gaz de 300 de lei în prezent va fi cu 24 de lei mai scumpă, astfel încât decalajul de preț dintre sistemul centralizat de încălzire și centralele termice se va mări.

De altfel, ANRE a mai precizat, în același comunicat de luni, că vor fi actualizate şi alte componente ale preţurilor, deci sunt posibile și alte creșteri de preț în perioada următoare.

In cazul apartamentelor situate în același bloc, diferența de preț a fost net în favoarea sistemului centralizat de încălzire. Iar gazul metan va crește la preț în continuare, după ce s-a înregistrat o premieră: s-a scumpit iarna. Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, două familii au păstrat centrala și au făcut comparația timp de un an. Tocmai au renunțat la ea.

Condiții de utilizare normală, în viața reală, nu pe hârtie, centrala termică individuală a ajuns să fie bătută de sistemul centralizat. Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, două familii au avut ambele sisteme în paralel, câteva luni din anul trecut.

În această iarnă, și-au închis centralele termice de apartament: „După ce am văzut care-i sistemul mai ieftin, centrala devine piesă de muzeu”, spun reprezentanții lor.

 

Au renunțat la centrale

Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, oamenii au avut în paralel, timp de un an, centrale termice de apartament și agent termic în sistem centralizat de la Veolia. Au testat singuri fluctuația prețurilor facturilor în funcție de ce anume foloseau pentru încălzire și apă caldă și, în această iarnă, au renunțat definitiv la centrale. „Au devenit obiecte de muzeu în casele noastre”, spune ei.

Familiile Tănase și Calistru de la blocul T6, tronson 1, de pe Străpungere Silvestru au început experimentul după ce, în iarna trecută, au fost de acord să-și monteze sisteme de distribuție pe orizontală de la Veolia. „S-au convins între timp, au văzut că nu-i păcălea nimeni. Au făcut trecerea înapoi în sistem centralizat cu oarecare temere, după aceea au văzut facturile”, explică fostul administrator al asociației de proprietari

 

Preț mai mic la Veolia

Fostul administrator al asociației de locatari din T6, Alexandrina Bivolaru, care este actualul cenzor al aceleiași entități, a făcut propriul experiment cu facturile care îi veneau, comparându-le cu ale vecinilor cu centrale pe gaz. Și a ajuns la un rezultat surprinzător. Ieșea mai ieftin cu 10% fiind client Veolia.

Ca să dau un exemplu concret, în luna aprilie a anului trecut, când încă a mai fost frig, am avut factură emisă de Veolia de 124 de lei pentru agent termic și de 174 de lei pentru apă caldă. În total, pe o lună de primăvară grea a fost 298 de lei. La 4 camere, însă, cu suprafață mare, și cu mulți membri în familie. Adică am consumat agent termic, am avut cald și apă caldă la discreție. Vecini cu centrale pe gaz au avut, în aceeași lună, calculând doar gazul, nu mai pun și curentul electric consumat de centrale la socoteală, peste 330 de lei”, ne-a explicat Alexandrina Bivolaru.

 

Diferențe și acum, în iarnă

Situația s-a repetat în această iarnă. Au venit deja facturile pe octombrie și noiembrie, care au făcut diferența. Cei cu distribuție pe orizontală de la Veolia au avut facturi pentru agent termic între 119 și 150 de lei în octombrie, cei pe gaz metan au avut facturi de 150-170 de lei.

Pe luna noiembrie, la fel: 300 de lei agentul termic la 4 camere, peste 330 de lei gazul. „Au mai fost vecini care au distribuție pe orizontală și au avut facturi puțin mai mari, de 400 de lei tot la 4 camere, dar nu au știut să-și seteze termostatul și robineții. După ce au înțeles cum funcționează le-a scăzut consumul”, ne-a mai spus Alexandrina Bivolaru.

Gaz mai scump cu 8%

Prețul gazului românesc încă nu este aliniat la cel european, scumpirile abia urmează)

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat, luni, că în luna ianuarie facturile la gaz din România vor fi mai mari. Scumpirea fusese anunțată inițial anul trecut, pentru 1 octombrie, dar a fost amânată pentru noiembrie, apoi pentru ianuarie. Scumpirea este cu circa 8% și este generată de componenta principală a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale (CUG), care crește de la 81,48 de lei/Mwh la 88,28 de lei/Mwh.

În CUG sunt cuprinse preţul de achiziţie pentru gazele din producţia României, tarifele aferente serviciilor de înmagazinare şi costurile aferente finanţării pentru gazele naturale extrase din înmagazinare. În factura finală, însă, consumatorii mai plătesc şi alte servicii: costul de distribuţie şi furnizare.

Într-un final, consumatorii casnici din România vor resimţi, în medie, o creştere lunară de cel puţin 5 lei a prețului gazelor. Dar o factură la gaz de 300 de lei în prezent va fi cu 24 de lei mai scumpă, astfel încât decalajul de preț dintre sistemul centralizat de încălzire și centralele termice se va mări.

De altfel, ANRE a mai precizat, în același comunicat de luni, că vor fi actualizate şi alte componente ale preţurilor, deci sunt posibile și alte creșteri de preț în perioada următoare.

Veolia Energie Iași a anunțat că anul viitor va investi 2,8 milioane de euro din fonduri proprii într-un proiect important din Iași. Compania urmărește realizarea cogenerării pe perioada de vară la CET I Tudor Vladimirescu prin instalarea unui motor de cogenerare cu puterea electrică între 4,1 și 4,7 MW și o putere termică între 4,1 și 5 MW. Motorul va funcționa în paralel cu CAF 1 și va respecta standardele de mediu în vigoare.

 

Dorim creșterea eficienței economice a producției energiei termice pentru perioada de vară. Trecerea la o soluție bazată pe cogenerare, față de producerea separată a energiei electrice și termice, conduce la scăderea emisiilor poluante în atmosferă. Investiția va fi derulată din fonduri proprii și va fi derulată de Veolia Energie Iași. În perioada următoare ne propunem să achiziționăm motorul, să obținem autorizațiile necesare și să îl instalăm”, au declarat reprezentanții Veolia Energie Iași.

 

Noul motor va fi pus în funcțiune până în luna iulie a anului viitor.

 



Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Iași

UPDATE ora 10:00 – Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate este funcțională, fiind remediate problemele tehnice apărute marți dimineață, potrivit site-ului CNAS.

Sistemul informatic al CNAS devenise indisponibil marți dimineață, începând cu ora 7,00, din cauza unor probleme tehnice.

Până la remedierea problemelor apărute în sistem, serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale s-au acordat în regim offline.


Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate este indisponibilă de astăzi dimineaţă, de la ora 7,00, din cauza unor probleme tehnice.

Potrivit unui comunicat de presă al CNAS, până la remedierea problemelor tehnice apărute, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale se acordă/ se eliberează în regim offline.

‘Pentru transmiterea şi validarea serviciilor acordate în această perioadă sunt aplicabile dispoziţiile art. 199 – 202 din HG 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 361 – 364 din HG 206/2015, cu modificările şi completările ulterioare’, se arată în comunicat.

În acest sens, până la termenul de raportare a activităţii lunare pentru perioada în care au fost constatate întreruperi în funcţionarea PIAS, preşedintele CNAS va emite ordin, conform prevederilor legale menţionate. (Agerpres/FOTO arhivă cnas.ro)

Ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană, a declarat vineri, la Oradea, că sistemul Radarul Pădurilor va fi mult mai funcțional prin Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), cu care s-a semnat un contract de colaborare în 20 septembrie a.c.

 

Radarul este o dezvoltare a SUMAL-ului, care este din 2008, deci are aproape zece ani ca sistem informatic și e un pic învechit. Până la finalul acestui an, o firmă externă va trebui să-l evalueze exact. Deja s-a făcut licitația, pe SEAP. În urma evaluării vedem ce parte de hard trebuie să cumpărăm noi, ministerul. Și ei, STS, încep pe tot parcursul anului 2018 reproiectarea lui pe surse deschise și dezvoltarea. Iar în prima parte a anului 2019, eu cred că vor termina mai repede, vor realiza testările”, a declarat, pentru Agerpres, Doina Pană.

 

După semnarea, în luna mai, a contractului de proiectare a Sistemului Integrat de Supraveghere Video pentru creşterea siguranţei sociale şi prevenirea criminalităţii în spaţiile publice ale municipiului Iaşi”, studiul a fost predat recent municipalităţii.

 

Ministerul Dezvoltării (MDRAPFE) a publicat Ordinul cu finanțările pentru Programul "Termoficare"- pentru cele doua proiecte ale Iasului (extinderea în Bucium și Copou și, respectiv, refacerea izolației pe magistrala de legătură dintre cele două centrale) s-a alocat pentru anul 2017 suma de 7 milioane de lei, ce reprezintă 81% din suma solicitată de autoritățile ieșene. Suma este, însă, mai mult decât suficientă pentru acțiunile și lucrările ce se pot realiza în cursul anului 2017, urmând să fie completată anul viitor cu restul co-finanțării din partea Guvernului.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top