A cumpărat un teren la Moara de Vânt cu 35.000 de euro, dar nu poate justifica decât o treime din sumă. Cu toate veniturile sale și ale soției, ca să facă 35.000 de euro într-un an, șeful CJAS trebuia să se hrănească numai cu aer și să nu-și cumpere nicio pereche de șosete. Conform calculelor, poate justifica doar 12.600 de euro din prețul terenului. Restul de 22.000 de euro i-au picat din cer n Important: Robert Dâncă este singurul angajat al CJAS Iași care nu și-a urcat declarația de avere pe site-ul instituției.
Directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) a făcut un număr de prestidigitație. Robert Dâncă și-a luat un teren intravilan la Moara de Vânt fără să-i iasă banii de la un an la altul, în declarațiile de avere.
Au ceva bani
Robert Dâncă și soția sa au venituri în creștere spectaculoasă în ultimii trei ani, salariile cumulate crescând cu 30.000 de lei anual față de 2013. De la 76.000 de lei în 2012 și 108.000 de lei în 2013, ei au trecut de pragul de 130.000 de lei în fiecare dintre ultimii trei ani. Problema este că banii pentru terenul din Moara de Vânt nu se regăsesc nici măcar în aceste venituri.
Șeful CJAS Iași a cumpărat proprietatea în primăvara acestui an, suma fiind confidențială, dar tranzacția fiind raportată pe site-ul ANI. În 2015, Robert Dâncă raporta două depozite de 25.000 de lei fiecare, bani strânși justificând cumva creșterile salariale din ultimii doi ani.
Anul trecut, toată averea lui Dâncă și a soției sale, medic la Cuza-vodă (transferată de la Pneumo, câștigurile sale crescând spectaculos), era formată din: un teren extravilan la Rediu, un apartament de 65 mp, luat în rate, o mașină Skoda veche de 8 ani, două depozite totalizând 50.000 de lei și veniturile anuale de 130.000 de lei.
La capitolul datorii figurau creditul de 85.000 de franci elvețieni și o linie de 5.000 de euro (descoperire pe cont).
40 de euro/mp
În 2016, se păstrează terenul de la Rediu, apartamentul și mașina Skoda, dar apare terenul din Moara de Vânt și dispare un depozit de 25.000 de lei. Creditele au rămas aceleași: 85.000 de franci elvețieni și 5.000 de euro. Veniturile au fost de 130.000 de lei (29.000 de euro). Chiar confidențial, prețul proprietății achiziționate a fost aflat de REPORTER DE IAȘI: 35.000 de euro. Vânzătorul a fost latifundiarul Ioan Zapodeanu, care declarase inițial că vinde la Moara de Vânt cu 70 de euro/mp, dar apoi, când i-am spus prețul exact în cazul lui Robert Dâncă, a recunoscut: „Da, el are în planul doi, e mai în spate, acolo e mai ieftin”.
Șeful CJAS a cumpărat 860 mp (40 de euro/mp). Veniturile sale totale între 2015 și 2016 au fost de 29.000 de euro plus depozitul de 25.000 de lei consumat, adică încă 5.600 de euro. În total, 34.600 de euro, adică aproape cât face terenul.
Robert Dâncă are un lung interimat în fruntea CJAS Iași
Cât rămâne din coșul zilei
Dar Robert Dâncă are un credit în franci elvețieni pe 35 de ani, iar calculatorul de rate, la o dobândă medie de 5%, ne-a dat o valoare de minim 450 de franci pe lună, adică 1.800 de lei. La acestea se adaugă cheltuielile casei, utilitățile, îngrijirea copilului, hrana, hainele, distracțiile de weekend, minim 1.000 de euro pe lună. Din venitul anual de 34.600 de euro (cu tot cu depozit), trebuie să scădem cheltuielile cu viața de zi cu zi (12.000 de euro/an), plus ratele convertite în euro, pentru ușurința calculului: 5.000 de euro. Dacă punem și vacanțele și cheltuielile neprevăzute (cadouri, reparații, gadgeturi), mai dispar 5.000 de euro într-un an.
În total, familia Dâncă a cheltuit 22.000 de euro și a câștigat 34.600 de euro. Diferența rămasă este de 12.600 de euro. Dar terenul a costat 35.000 de euro, iar în declarația de avere nu sunt menționate alte surse de venit, inclusiv împrumuturi de la persoane fizice. Deci nu ies 22.400 de euro.
Un salt de 22.000 de euro într-un an
Robert Dâncă a spus că nu divulgă prețul terenului, fiind o chestiune personală, și că sursele de venit sunt doar cele ale familiei: „Terenul l-am cumpărat din veniturile familiei, nu fac niciun alt comentariu”. Șeful CJAS n-a confirmat dacă a primit bani de la rude, dar oricum sursele trebuiau precizate în declarația de avere.
Concret, sunt două posibilități: fie șeful CJAS și soția sau au câștigat în realitate între iunie 2015-iunie 2016 mai mult cu 22.400 de euro, și banii n-au fost declarați, fie au trăit în tot acest timp numai cu aer, pentru că toate veniturile lor s-au regăsit în valoarea terenului. Nu și-au cumpărat mâncare, haine, n-au mers în vacanțe, i-au întreținut părinții, și au băut numai apă de la chiuvetă, și nici măcar n-au plătit întreținerea, acumulând datorii.
Cazul Robert Dâncă este doar un exemplu-școală despre erorile și fracturile logice care apar în declarațiile de avere ale celor mai importanți șefi de instituții și politicieni din Iași. Neechivalarea sumelor câștigate și cheltuite de la un an la altul poate declanșa verificarea ANI, sesizarea instanței judecătorești și, în final, confiscarea sumei. Necorcondanța minoră de la o declarație la alta poate fi o scăpare, dar în cazul lui șeful CJAS lipsesc două treimi din costul real al terenului cumpărat. El a costat 35.000 de euro, iar Robert Dâncă n-a avut decât 12.600 de euro.
Un salt de 22.000 de euro într-un an e bun pentru România, țară ieftină, bună de trăit dacă ai funcție la stat.
Pe aici sunt terenurile lui Ioan Zapodeanu, în spatele restaurantului Little Texas
Dâncă a cumpărat prin agenție
Ioan Zapodeanu spune că nu l-a cunoscut pe Robert Dâncă: „El a venit la mine cu un agent imobiliar, abia îmi aduc aminte. Valoarea tranzacției n-o mai țin minte, trebuie să mă uit în acte, am zeci de vânzări pe an”. Zapodeanu are în coama dealului de la Moara de Vânt, pe partea stângă, circa 40 de parcele, pe care le-a vândut în totalitate în ultimii doi ani. „Nu mai am nimic acolo, am dat tot”, afirmă el.
Bilanțul pe cinci ani: economie la sânge
În ultimii cinci ani, toate veniturile familiei Dâncă au fost de 575.750 de lei, circa 130.000 de euro. Dacă luăm în calcul ratele la bancă, în valoare totală de 25.200 de euro, rămân 104.800 de euro. Coșul zilei, evaluat la 1.000 de euro pe lună, mai înseamnă în cinci ani, 60.000 de euro. Tot rămân 44.800 de euro. Mai sunt vacanțele și cheltuielile neprevăzute, dar, dacă ar fi fost extrem de economi, soții Dâncă ar fi putut pune deoparte circa 30.000 de euro pentru terenul din Moara de Vânt. Adică ar mai fi cheltuit doar 15.000 de euro pe vacanțe în ultimii cinci ani.
Dar Robert Dâncă nu a menționat niciodată suma de 30.000 de euro că ar fi economisit-o în cinci ani. El a declarat doar depozite de 50.000 de lei (11.000 de euro), din care 25.000 de lei încă îi mai are. Un exemplu că declarațiile de avere sunt completate cu totală indiferență.
Răzbunare cruntă în SUA. Jake a divorţat de Edith după o căsătorie de 20 de ani, pentru a se cupla cu secretara de la muncă.
Bărbatul a câştigat casa familiei, la partaj, o vilă impresionantă, de 5 milioane de dolari. Jake i-a cerut fostei soţii să părăsească rapid casa, pentru că vrea să se mute acolo cu amanta. Edith n-a avut încotro şi- a trebuit să accepte situaţia.
Dar după ce şi-a făcut bagajele, şi-a pus în aplicare planul de răzbunare. A ascuns bucăţi de peşte în perdele şi draperii. Astfel, timp de 3 zile, până s-au mutat acolo noii amorezi, vila a prins un miros de nesuportat. Jake a încercat prin tot felul de metode să scape de odorul de hazna, dar fără succes.
A trebuit să se mute de acolo şi să lase drastic din preţul casei, numai ca să scape de ea. A vândut-o cu aproximativ 500.000 de euro, deşi locuinţa valore de 10 ori mai mult.
(Sursa: realitatea.net)
A cumpărat un teren la Moara de Vânt cu 35.000 de euro, dar nu poate justifica decât o treime din sumă. Cu toate veniturile sale și ale soției, ca să facă 35.000 de euro într-un an, șeful CJAS trebuia să se hrănească numai cu aer și să nu-și cumpere nicio pereche de șosete. Conform calculelor, poate justifica doar 12.600 de euro din prețul terenului. Restul de 22.000 de euro i-au picat din cer n Important: Robert Dâncă este singurul angajat al CJAS Iași care nu și-a urcat declarația de avere pe site-ul instituției.
Directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) a făcut un număr de prestidigitație. Robert Dâncă și-a luat un teren intravilan la Moara de Vânt fără să-i iasă banii de la un an la altul, în declarațiile de avere.
Au ceva bani
Robert Dâncă și soția sa au venituri în creștere spectaculoasă în ultimii trei ani, salariile cumulate crescând cu 30.000 de lei anual față de 2013. De la 76.000 de lei în 2012 și 108.000 de lei în 2013, ei au trecut de pragul de 130.000 de lei în fiecare dintre ultimii trei ani. Problema este că banii pentru terenul din Moara de Vânt nu se regăsesc nici măcar în aceste venituri.
Șeful CJAS Iași a cumpărat proprietatea în primăvara acestui an, suma fiind confidențială, dar tranzacția fiind raportată pe site-ul ANI. În 2015, Robert Dâncă raporta două depozite de 25.000 de lei fiecare, bani strânși justificând cumva creșterile salariale din ultimii doi ani.
Anul trecut, toată averea lui Dâncă și a soției sale, medic la Cuza-vodă (transferată de la Pneumo, câștigurile sale crescând spectaculos), era formată din: un teren extravilan la Rediu, un apartament de 65 mp, luat în rate, o mașină Skoda veche de 8 ani, două depozite totalizând 50.000 de lei și veniturile anuale de 130.000 de lei.
La capitolul datorii figurau creditul de 85.000 de franci elvețieni și o linie de 5.000 de euro (descoperire pe cont).
40 de euro/mp
În 2016, se păstrează terenul de la Rediu, apartamentul și mașina Skoda, dar apare terenul din Moara de Vânt și dispare un depozit de 25.000 de lei. Creditele au rămas aceleași: 85.000 de franci elvețieni și 5.000 de euro. Veniturile au fost de 130.000 de lei (29.000 de euro). Chiar confidențial, prețul proprietății achiziționate a fost aflat de REPORTER DE IAȘI: 35.000 de euro. Vânzătorul a fost latifundiarul Ioan Zapodeanu, care declarase inițial că vinde la Moara de Vânt cu 70 de euro/mp, dar apoi, când i-am spus prețul exact în cazul lui Robert Dâncă, a recunoscut: „Da, el are în planul doi, e mai în spate, acolo e mai ieftin”.
Șeful CJAS a cumpărat 860 mp (40 de euro/mp). Veniturile sale totale între 2015 și 2016 au fost de 29.000 de euro plus depozitul de 25.000 de lei consumat, adică încă 5.600 de euro. În total, 34.600 de euro, adică aproape cât face terenul.
Robert Dâncă are un lung interimat în fruntea CJAS Iași
Cât rămâne din coșul zilei
Dar Robert Dâncă are un credit în franci elvețieni pe 35 de ani, iar calculatorul de rate, la o dobândă medie de 5%, ne-a dat o valoare de minim 450 de franci pe lună, adică 1.800 de lei. La acestea se adaugă cheltuielile casei, utilitățile, îngrijirea copilului, hrana, hainele, distracțiile de weekend, minim 1.000 de euro pe lună. Din venitul anual de 34.600 de euro (cu tot cu depozit), trebuie să scădem cheltuielile cu viața de zi cu zi (12.000 de euro/an), plus ratele convertite în euro, pentru ușurința calculului: 5.000 de euro. Dacă punem și vacanțele și cheltuielile neprevăzute (cadouri, reparații, gadgeturi), mai dispar 5.000 de euro într-un an.
În total, familia Dâncă a cheltuit 22.000 de euro și a câștigat 34.600 de euro. Diferența rămasă este de 12.600 de euro. Dar terenul a costat 35.000 de euro, iar în declarația de avere nu sunt menționate alte surse de venit, inclusiv împrumuturi de la persoane fizice. Deci nu ies 22.400 de euro.
Un salt de 22.000 de euro într-un an
Robert Dâncă a spus că nu divulgă prețul terenului, fiind o chestiune personală, și că sursele de venit sunt doar cele ale familiei: „Terenul l-am cumpărat din veniturile familiei, nu fac niciun alt comentariu”. Șeful CJAS n-a confirmat dacă a primit bani de la rude, dar oricum sursele trebuiau precizate în declarația de avere.
Concret, sunt două posibilități: fie șeful CJAS și soția sau au câștigat în realitate între iunie 2015-iunie 2016 mai mult cu 22.400 de euro, și banii n-au fost declarați, fie au trăit în tot acest timp numai cu aer, pentru că toate veniturile lor s-au regăsit în valoarea terenului. Nu și-au cumpărat mâncare, haine, n-au mers în vacanțe, i-au întreținut părinții, și au băut numai apă de la chiuvetă, și nici măcar n-au plătit întreținerea, acumulând datorii.
Cazul Robert Dâncă este doar un exemplu-școală despre erorile și fracturile logice care apar în declarațiile de avere ale celor mai importanți șefi de instituții și politicieni din Iași. Neechivalarea sumelor câștigate și cheltuite de la un an la altul poate declanșa verificarea ANI, sesizarea instanței judecătorești și, în final, confiscarea sumei. Necorcondanța minoră de la o declarație la alta poate fi o scăpare, dar în cazul lui șeful CJAS lipsesc două treimi din costul real al terenului cumpărat. El a costat 35.000 de euro, iar Robert Dâncă n-a avut decât 12.600 de euro.
Un salt de 22.000 de euro într-un an e bun pentru România, țară ieftină, bună de trăit dacă ai funcție la stat.
Pe aici sunt terenurile lui Ioan Zapodeanu, în spatele restaurantului Little Texas
Dâncă a cumpărat prin agenție
Ioan Zapodeanu spune că nu l-a cunoscut pe Robert Dâncă: „El a venit la mine cu un agent imobiliar, abia îmi aduc aminte. Valoarea tranzacției n-o mai țin minte, trebuie să mă uit în acte, am zeci de vânzări pe an”. Zapodeanu are în coama dealului de la Moara de Vânt, pe partea stângă, circa 40 de parcele, pe care le-a vândut în totalitate în ultimii doi ani. „Nu mai am nimic acolo, am dat tot”, afirmă el.
Bilanțul pe cinci ani: economie la sânge
În ultimii cinci ani, toate veniturile familiei Dâncă au fost de 575.750 de lei, circa 130.000 de euro. Dacă luăm în calcul ratele la bancă, în valoare totală de 25.200 de euro, rămân 104.800 de euro. Coșul zilei, evaluat la 1.000 de euro pe lună, mai înseamnă în cinci ani, 60.000 de euro. Tot rămân 44.800 de euro. Mai sunt vacanțele și cheltuielile neprevăzute, dar, dacă ar fi fost extrem de economi, soții Dâncă ar fi putut pune deoparte circa 30.000 de euro pentru terenul din Moara de Vânt. Adică ar mai fi cheltuit doar 15.000 de euro pe vacanțe în ultimii cinci ani.
Dar Robert Dâncă nu a menționat niciodată suma de 30.000 de euro că ar fi economisit-o în cinci ani. El a declarat doar depozite de 50.000 de lei (11.000 de euro), din care 25.000 de lei încă îi mai are. Un exemplu că declarațiile de avere sunt completate cu totală indiferență.
Florin Boca, cel mai influent pesedist din Iași după Mihai Chirica, își clădește cariera pe un morman de minciuni: sute de mii de lei și zeci de mii de euro împrumutați socrului, clădiri trecute pe numele sorei, tranzacții subevaluate. Florin Boca menționează împrumuturi exorbitante către Gheorghe Popa, viceprimar în Stulpicani: 90.000 de euro și 341.000 de lei. Tata-socru în schimb declară că el i-a împrumutat lui Boca 210.000 de lei. Niciunul nu recunoaște că ar avea datorii către celălalt. Talmeș-balmeș: soția latifundiarului nu declară niciun leu primit sau dat. Unul din cei trei minte. ANI a mai investigat asemenea cazuri, cel mai cunoscut fiind cel al lui Bogdan Olteanu. Albirea banilor negri se face prin declararea unor sume rambursate de rude.
Consilierul local PSD Florin Boca și-a completat declarația de avere în disprețul legii și al normelor de integritate. Cel mai influent lider PSD din Iași, după Mihai Chirica, a menționat în 2015 că i-a împrumutat unui anume Gheorghe Popa 90.000 de euro și 341.000 de lei. În 2016, tot în declarația de avere, Boca menționează din nou 90.000 de euro împrumutați lui Popa, la care se adaugă 129.200 de lei.
Surpriza e alta: la rândul său, Gheorghe Popa, viceprimar la Stulpicani (Suceava), menționează că, dimpotrivă, el i-a împrumutat lui Florin Boca 210.000 de lei. Niciunul nu recunoaște deci nicio datorie. Gheorghe Popa e chiar socrul consilierului ieșean Florin Boca, iar ce-au făcut ei este o rețetă clasică de albit bani negri: când îi vor scoate la suprafață vor spune că sunt rambursări din împrumuturi.
O mână spală pe alta
Cei doi au fost foarte neglijenți în completarea declarațiilor de avere. Mai mult, soția lui Florin Boca, ea însăși șefă de Serviciu la Primăria Iași, n-a menționat la împrumuturi sau debite nicio sumă, deși era obligată prin lege. Talmeș-balmeș cu sute de mii de lei și zeci de mii de euro. Deci Monica Boca nici n-a luat, nici n-a dat.
Ajuns la pensie, Gheorghe Popa a candidat în Stulpicani și a ajuns viceprimar. El nu recunoaște nicio datorie către ginerele său, ci spune invers, că el i-a împrumutat bani: 210.000 de lei. Mențiunea apare la rubrica “plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate”, iar numele sunt trecute în clar de către viceprimarul din Stulpicani: Boca Monica, Boca Florin. „Da, viceprimarul de la noi are fata la Iași. O cheamă Monica și este căsătorită Boca”, ne-a explicat un angajat al Primăriei.
Florin Boca, viitor parlamentar, rechin imobiliar și șef la Urbanism
Demersurile REPORTER DE IAȘI pentru a lămuri pierderile grave de memorie ale celor trei au avut un deznodământ tragi-comic. Căutat la Primăria din Suceava, Popa a răspuns hotărât: „Eu sunt”. Auzind că suntem de la ziar și întrebat ce bani are de dat ginerelui și ce are de luat, viceprimarul pensionar s-a fâstâcit: „N-am timp acum, sunt ocupat, reveniți peste o oră, să mă interesez”. Ulterior, timp de trei zile, n-a mai răspuns la telefon. Luni după-amiază, prins din nou pe telefonul Primăriei, viceprimarul ne-a stupefiat, prefăcându-se ca un elev de școală primară: „Nu sunt eu Gheorghe Popa. Ați greșit”.
La Florin Boca lucrurile stau mai simplu: are tot timpul telefonul închis sau nu răspunde. Nu reacționează nici la mesaje. Jongleria cu sumele mari împrumutate în familie reprezintă o încălcare a legii, act total surprinzător și care nu-i stă în caracter unuia dintre favoriții PSD la alegerile parlamentare, locul 3 pe lista de la Camera Deputaților, tot electoratul așteptându-se ca Florin Boca să fie un model de integritate pentru întreaga comunitate.
Juriștii: așa se ascund banii
Un jurist din cadrul unei instituții din Iași unde sunt depuse periodic declarații de avere, Mihai Gheorghiță, susține că practica este cunoscută și este o metodă prin care cei care le depun mai pot ascunde diverse sume de bani. „Sunt câteva metode clare: nunțile, botezurile, împrumuturile între rude. Eu spun că ai datorie la mine, tu spui ca eu am la tine, suntem din familie și de fapt nu avem niciunul de dat bani celuilalt. Este o situație care trebuie verificată de ANI. O dovadă în sprijinul afirmațiilor este că pe declarația soției nu apare nicio datorie de acest gen. Acea sumă este inexistentă”, ne-a explicat Mihai Gheorghiță.
Florin Boca spune că i-a dat bani socrului. Acesta spune invers, că el i-a dat bani. Ambele situații sunt acoperire pentru eventualii bani negri din viitor
O tranzacție suspect de mică
Florin Boca este total nesincer în tranzacțiile pe care le manevrează, încercând să convingă opinia publică de faptul că nu are interese imobiliare în Iași. De altfel, el se declară cetățean simplu, fără nicio firmă proprie. Soția sa, care este funcționar public, deține un coafor pe Străpungere Silvestru, dar și-aici administrator și asociat unic e mama sa din Stulpicani, soția viceprimarului care spune la telefon că nu e el.
Florin Boca a construit un bloc cu 16 apartamente în Păcurari pe o autorizație de casă, el fiind atunci membru în Comisia de Urbanism, iar acum e chiar președintele comisiei. Ca să acopere ilegalitatea, Boca, încercând să demonstreze că n-are interese imobiliare în Iași, în mai 2015 i-a vândut clădirea, deja ridicată, firmei Rafant SRL, aparținând sorei sale. Tranzacția s-a făcut pe doar 25.000 de euro, deși avea 16 apartamente în construcție. Rafant a obținut certificatul de urbanism peste o lună, în octombrie a primit și autorizația de la Primărie, iar peste două săptămâni s-a semnat procesul-verbal de recepție, clădirea fiind gata.
Subevaluarea unui imobil în tranzacții este o practică neortodoxă pentru un viitor parlamentar. Un notar ne-a explicat: „Nu putem ști cu cât s-a vândut o proprietate, este înțelegerea părților. Valoarea reală e cunoscută doar de vânzător și cumpărător. Am avut camere de cămin vândute cu 25.000 de euro. Însă taxa notarială se achită la valoarea reală a construcției, conform unei grile transmise de ANAF, care ia în calcul suprafața și zona”, afirmă Sabina Udișteanu.
„În ceea ce priveşte proiectele Rafant, nu am absolut nicio implicare.” Florin Boca, 5 octombrie, Ziarul de Iaşi
Un consilier de la Mureș cercetat pentru fals
Florin Boca trebuie să-și lămurească problema din declarațiile de avere ale sale și ale socrului, pentru că ANI a precizat că va începe verificările. “A fost primită o sesizare pe acest caz și vor fi făcute verificări”, a menționat, într-o scurtă declarație, instituția. În cazul în care inspectorii vor descoperi intenția unui fals, există situații asemănătoare. În 2012, Agenția Națională de Integritate a trimis în judecată un consilier județean de la Mureș, Iosif Carol Szalkay, pentru fals. Acesta nu a trecut în declarații trei împrumuturi de la persoane fizice și inspectorii le-au descoperit. În cazul lui Boca, ori el, ori socrul său au realizat un fals în declarații.
Principalul suţinător a lui Boca este primarul Mihai Chirica
Profilul lui Boca: interpuşi, legi încălcate, controverse
O obişnuinţă de familie: nu avem nici o firmă, dar, pe la spate, manevrăm cel puţin două. Deşi a negat faptul că ştie ce proiecte imobiliare pune la cale sora sa, există multe detalii care arată că şeful Comisiei de Urbanism din Consiliul Local minte. REPORTER DE IAŞI prezintă o serie de documente care demontează afirmaţia lui Boca.
Primarul Mihai Chirica şi mafia imobiliară din Iaşi au făcut scut în jurul preşedintelui Comisiei de Urbanism din Consiliul Local, pesedistul Florin Adrian Boca. Membru al acestei comisii şi în mandatul 2012-2016, acesta este implicat prin interpuşi în proiecte imobiliare controversate. Este şi arbitru, şi jucător, dar neagă cu înverşunare acest lucru, iar primarul îl menţine în funcţie. REPORTER DE IAŞI enumeră mai multe fapte, preluate din acte oficiale, care indică incompatibilitatea lui Boca în funcţia de preşedinte şi membru al comisiei.
A minţit sau spune adevărul?
Ziarul de Iaşi şi echipa REPORTER DE IAȘI au dezvăluit faptul că, prin firma Rafant Company, familia Boca are două proiecte imobiliare în municipiul Iaşi. Este vorba de blocul Sunny Residence din Păcurari, a cărui autorizaţie s-a transformat cu viteza fulgerului din vilă în bloc de locuinţe, şi un turn cu 13 niveluri în centrul Iaşului. Firma o are drept unic asociat şi administrator pe sora lui Boca, Irina Ramona, iar fratele său spune că nu are nici nici o legătură cu proiectele. REPORTER DE IAŞI a descoperit mai multe indicii care pun sub semnul întrebării negaţia lui Boca. Datele prezentate în acest articol au fost accesate luni, 10 octombrie 2016.
„Atât timp cât nu sunt interese imobiliare directe sau indirecte de când sunt eu membru sau preşedinte al Comisiei de Urbanism, şi niciunul dintre proiecte nu poartă semnătura mea în nicio calitate din această Comisie, nu văd nicio incompatibilitate şi nicio problemă.” Florin Adrian Boca, 10 octombrie, Ziarul de Iaşi
Mail-ul personal la datele firmei surorii şi mobilul soţiei
Conform listafirme.ro, o bază de date asemănătoare celei de la Registrul Comerţului, la datele de contact ale Rafant Company apare de mai mulţi ani mail-ul lui Florin Adrian Boca This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.. Pe site-ul Ministerului de Finanţe, www.mfinante.ro, loc unde sunt prezentate bilanţurile contabile ale societăţilor, la numărul de contact figurează numărul de telefon mobil al soţiei lui Boca, Monica Ioana, angajată a Primăriei Iaşi. Timp de mai mulţi ani, până în acest an, sediul Rafant a fost într-o casă din Vişan deţinută de Florin Adrain Boca şi soţia sa.
Tradiţie de a pune firme pe interpuşi
În nici una dintre declaraţiile de avere semnate de Florin Adrian Boca din momentul când a intrat în politică şi până acum (2012-2016), precum şi de soţia sa, Monica Ioana, angajată în Primărie (2015-2016) nu figurează acţiuni sau calitatea de administrator la vreo firmă. Monica a fost acţionar, anterior slujbei de la Primărie, la o firmă de cosmetică, Antraf Company, dar a trecut acţiunile pe mama ei, pensionară din Stulpicani-Suceava. La fel ca soţul ei, însă, Monica Ioana Boca apare şi acum în datele societăţii. Listafirme.ro, la datele de contact, arată numărul ei de mobil, precum şi mail-ul ei This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.. Aceeaşi situaţie ca la Rafant Company, în cazul soţului.
Sora lui Florin Boca bate discotecile cât el este în ședinte de la Urbanism
Terenul vândut de Boca surorii
Cazul blocului din Păcurari, autorizat când era deja ridicat, nu reprezintă prima încălcare a legilor de urbanism de către Florin Boca. În martie 2007, urmare a unei sesizări primite de către Serviciul de Control Urbanism din cadrul Primăriei, s-a constatat că acesta începuse lucrări de construire a unei locuinţe fără autorizaţie de construire, fiind executate demisolul, structura de rezistenţă a parterului şi cofrarea stâlpilor de la etaj. A fost amendat cu 3.000 de lei şi i s-a cerut să obţină autorizaţiile necesare. Boca a plătit amenda, iar apoi Primăria a cerut în instanţă demolarea casei, pe motiv că Boca nu a făcut demersurile intrării în legalitate în termenul cerut, dar, în final, acesta a obţinut autorizaţia de construcţie în timpul procesului, iar acţiunea a fost respinsă.
Misterioasa soră, o anonimă cu avere de milioane?
Un mare mister îl reprezintă modul în care sora lui Boca deţine sumele necesare unor proiecte de sute şi milioane de euro, cum sunt cele din Păcurari şi Splai Bahlui. Această informaţie, corelată cu lipsa ei din datele de contact ale firmelor, ar putea arăta că este o interfaţă, o interpusă. Puţinele informaţii disponibile despre Boca Irina Ramona indică faptul că are 28 de ani, este mediator cu adresa în Gura Humorului, a studiat Dreptul la Universitatea „Petre Andrei”, a dat în acest an concurs pentru a se înscrie la Şcoala Naţională de Grefieri şi este o obişnuită a cluburilor şi călătoriilor. Profilul şi preocupările nu corespund deloc cu duritatea unui domeniu cum este cel al construcţiilor.
Fosta soţie a lui Ioan Gyuri Pascu, Daniela Marin, povesteşte, pe blogul său, noaptea în care a murit artistul. Aceasta afirmă că, la sosirea primei ambulanţe, acesta îşi revenise complet şi că nu mai existau nici măcar simptome ale unui atac de panică, scrie News.ro.
„Desigur, dacă profesional vorbind a omis să mai facă ceva doctoriţa care a venit cu prima salvare, să se acţioneze în consecinţă... nu e treaba mea. Asta nu-l ajută pe Gyuri şi din păcate, părerea mea e că nu va ajuta pe nimeni altcineva decât pe doamna în cauză. Dar, când a venit dumneaei, Gyuri îşi revenise complet. Chiar am şi zis că e ca în sala de aşteptare la stomatologie când, de frică, nu te mai doare nimic. Nici măcar ceea ce denumea atac de panică nu a avut loc în prezenţa doamnei doctor. I-a explicat ce simţea, i-a răspuns la întrebări... Chiar mă uitam cu speranţă că atunci parcă uitase de panică complet”, scrie Daniela Marin în textul intitulat „Pentru Gyuri”.
Ea spune şi că inclusiv după ce a condus-o pe doctoriţă la poartă şi s-a întors, Ioan Gyuri Pascu era bine. „Am mai stat puţin şi-apoi l-am întrebat dacă nu vrea să meargă să se întindă în pat. A zis că da, şi spre uimirea mea s-a ridicat cu uşurinţă în picioare, ba mai mult, a spus că nu vrea să meargă cu cârjele. Asta nu se mai întâmplase de mult prea multe zile. Mai exact din 13 septembrie, o zi în care cu 26 de ani în urmă murise mama mea. Nu ştiu dacă s-ar fi putut salva, nu ştiu dacă îşi dorea să fie salvat, chiar dacă, cu mare speranţă şi încredere aştepta să treacă noaptea ca să mergem a doua zi la Târgovişte, la acupunctură. Marea lui încredere era în acel tratament şi singura problemă recunoscută, în afară de diabet şi de reducerea considerabilă a vederii era aceea cu piciorul. Cu toate că de la bun început l-am rugat să înţeleagă că trebuie să meargă şi la neurologie şi cardiologie, măcar pentru un control, chiar dacă urma să facă în continuare tratamentul de acupunctură, nu a vrut. După cum mi-a povestit ce se întâmplase cu piciorul, mie asta mi-a venit instantaneu în minte. Dar eu nu sunt medic. Şi nici n-am reuşit în toţi aceşti ani să-l conving vreodată să meargă la controale medicale. Nici eu, nici copilul nostru, nici prietena, nici nimeni. Îmi va trebui ceva timp să accept că până şi-n asta a făcut tot cum a vrut el. Acesta este adevărul”, scrie Daniela Marin.
(Sursa: digi24.ro)
Cine nu-l cunoaște pe Kim Jong-un, conducătorul suprem al Coreei de Nord! Fiorosul lider de la Phenian are, însă, o soție, despre care nu s-au spus multe.
Ri Sol Ju este cea care îi face toate poftele celui care a băgat spaima în occident cu forța nucleară de care este capabilă țara sa.
Ri Sol Ju a fost o cântăreață cunoscut în Coreea de Nord și i-a furat inima liderului suprem. Acesta s-a lăsat cucerit și se poate vedea în ochii săi că savurează fiecare secundă alături de soția sa.
(Sursa: EVZ.ro)
Continuă audierile în dosarul lui Bogdan Olteanu. Părinții și fosta soție a fostului viceguvernator al BNR au ajuns luni dimineață la DNA pentru a fi audiați ca martori.
Ecaterina și Dănuț Olteanu, dar și fosta soție Cristina Andone, vor fi audiați ca martori. La începutul lunii, Instanţa Supremă a decis că Bogdan Olteanu nu are voie să discute cu aceștia.
Săptămâna trecută au avut loc audieri în același dosar. Deputații Dan Motreanu și Octavian Popa au fost adudiați și ei ca martori.
Fostul guvernator al BNR a fost eliberat din arestul preventiv pe 1 septembrie. El va fi cercetat în dosarul de trafic de influenţă de un milion de euro în arest la domiciliu. Fostul viceguvernator al BNR a reuşit să îi convingă pe magistraţi să înlocuiască detenţia, după ce prima instanţă hotărâse prelungirea arestului preventiv.
Procurorii spun că Bogdan Olteanu ar fi luat un milion de euro mită de la Sorin Ovidiu Vîntu ca să-l numească pe Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde omul de afaceri avea interese.
Liviu Mihaiu a fost numit, în septembrie 2008, de către premierul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, în funcţia de guvernator al rezervaţiei naturale Delta Dunării, post pe care l-a ocupat până în februarie 2009.
(Sursa: digi24.ro)
