Marti, 17 07 2018
Un caz care-ţi face părul măciucă: sufletul bolnav de care şi-au bătut joc tatăl şi fratele. Poveste tulburătoare a unei ieşence dintr-un sat de lângă Paşcani. Tânăra, bolnavă psihic, a adus pe lume un copil după ce a fost violată de propriul frate. Acesta a recunoscut că şi-a abuzat sexual sora de-abia după 4 ani. Fusese pus în faţa rezultatelor unei expertize ADN cerută de anchetatori. Trimis în judecată de procurori, bărbatul a fost condamnat de Judecătoria Paşcani la 9 ani şi 2 luni de închisoare, după doar un termen de judecată.

 

O tânără bolnavă psihic, dintr-o comună din judeţul Iaşi, are un băieţel cu fratele său, după ce acesta a violat-o. Fata de 27 de ani, cu handicap gradul I, a fost chinuită şi de propriul tată, care a ţinut-o legată, fără apă, într-o locuinţă dezafectată din Paşcani.

Un caz care-ţi face părul măciucă: sufletul bolnav de care şi-au bătut joc tatăl şi fratele. Poveste tulburătoare a unei ieşence dintr-un sat de lângă Paşcani. Tânăra, bolnavă psihic, a adus pe lume un copil după ce a fost violată de propriul frate. Acesta a recunoscut că şi-a abuzat sexual sora de-abia după 4 ani. Fusese pus în faţa rezultatelor unei expertize ADN cerută de anchetatori. Trimis în judecată de procurori, bărbatul a fost condamnat de Judecătoria Paşcani la 9 ani şi 2 luni de închisoare, după doar un termen de judecată.

 

O tânără bolnavă psihic, dintr-o comună din judeţul Iaşi, are un băieţel cu fratele său, după ce acesta a violat-o. Fata de 27 de ani, cu handicap gradul I, a fost chinuită şi de propriul tată, care a ţinut-o legată, fără apă, într-o locuinţă dezafectată din Paşcani.

Doi jandarmi din Prahova, aflați în misiune, au fost atacați de patru bărbați, suspecți că participau la furt de motorină dintr-o cisternă.

 

Ieşeanul Corneliu Nedelcu s-a plâns procurorilor că, după ce a fost supus unor tratamente cu Avastin de către medicul Narcisa Ianopol, a rămas fără vedere la un ochi. Dosarul a fost clasat de două ori şi, de fiecare dată, judecătorii l-au trimis înapoi la Parchet pentru începerea sau completarea urmăririi penale. Faptele se vor prescrie anul viitor.

2009. Atunci a început drama ieşeanului Corneliu Nedelcu (60 de ani). Un tratament administrat de medicul Narcisa Ianopol, care trebuia să-i îmbunătăţească vederea, i-a înrăutăţit starea de sănătate. Pacientul a fost supus unor experimente cu Avastin, fiind injectat în ambii ochi cu acest medicament. În urma tratamentului, pentru care a plătit 6.400 de lei, ieşeanului i-a fost agravată boala de care suferea - retinopatie diabetică proliferativă moderată - şi şi-a pierdut vederea la ochiul drept. Corneliu Nedelcu a făcut atunci o plângere la Colegiul Medicilor Iaşi împotriva medicului primar oftalmolog Narcisa Ianopol, care activa pe atunci la Spitalul CF Iaşi. În 2010, doctoriţa a fost sancţionată cu avertisment.

 

Plângere penală împotriva medicului

Pe de altă parte, Ianopol a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, sub acuzaţiile de înşelăciune, vătămare corporală din culpă, primire de foloase necuvenite şi primire de foloase necuvenite. Vizaţi au fost medicul Narcisa Ianopol, directorul de atunci al spitalului, Lucian Burlea, Asociaţia Oftalmologilor Edelweiss şi Cabinetul Medical Ianopol Narcisa.

În martie 2011, doctorului Ianopol i-a fost desfăcut contractul de muncă de la Spitalul CF pentru că a continuat studiul clinic cu Avastin. Decizia a fost anulată, la sfârşitul aceluiaşi an, de Tribunalul Iaşi, care a dispus reintegrarea sa în funcţie.

 

Niciun vinovat

În ceea ce priveşte dosarul penal, procurorii nu au găsit niciun vinovat şi au dispus neînceperea urmăririi penale în acest caz. „Legătura de cauzalitate între tratament şi eventuala urmare prejudiciabilă pentru integritatea corporală a persoanei vătămate rămâne la nivel dubitativ”, preciza atunci procurorul de caz.

Pacientul a avut însă câştig de cauză la Judecătoria Iaşi, care a dispus trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi pentru începerea urmăririi penale atât pentru medic şi pentru celelalte persoane reclamate în dosar. „În ceea ce priveşte acuzaţiile că eu aş fi mutilat vreun pacient, acestea sunt nişte aberaţii", declara, în 2011, Narcisa Ianopol pentru un ziar local.

 

De trei ani, „în lucru”

După alţi trei ani, procurorii au ajuns din nou la aceeaşi concluzie: niciun vinovat şi au clasat cauza. Din nou soluţia a fost desfiinţată de judecători în faţa cărora s-a dus Nedelcu. Tribunalul a trimis din nou, în aprilie 2015, dosarul la Parchet pentru completarea urmăririi penale în ceea ce o priveşte doar pe doctoriţa Ianopol. Nici până acum anchetatorii nu au ajuns însă la nicio concluzie. „Dosarul se află în lucru, cercetările fiind efectuate de I.P.J. Iaşi – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi. (...) În cauză a fost administrată proba cu expertiza medico-legală în primul ciclu al urmăririi penale, iar după infirmarea dispusă în anul 2015 s-a efectuat o nouă expertiză medico-legală, în conformitate cu dispoziţiile instanţei”, a precizat prim-procurorul adjunct Alexandru Pecincu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi.

 

Contestaţie la instanţă

Corneliu Nedelcu a formulat zilele trecute, la Tribunalul Iaşi, o contestaţie privind durata urmăririi penale. „Am formulat prezenta contestaţie la durata urmăririi penale, deoarece, în 2019, toate faptele se vor prescrie, mai exact peste un an de zile. Clientul meu este extrem de nemulţumit, deoarece de 9 ani de zile nu a fost tras nimeni la răspundere pentru faptul ca el şi-a pierdut vederea la un ochi”, a precizat avocatul Codrin Stupariu, cel care îl reprezintă pe Corneliu Nedelcu. „Mi-am pierdut orice speranţă. În tot acest timp, am avut impresia că mă judec cu Parchetul, nu cu medicul Narcisa Ianopol. În 2015, ţin minte că procurorul de şedinţă motiva că dosarul a stat atât de mult timp la Parchet pentru că a fost temeinic argumentat şi justificat”, a declarat Corneliu Nedelcu pentru REPORTER DE IAŞI. Doctoriţa Narcisa Ianopol nu a putut fi contactată pentru a comenta situaţia.

Eu mergeam de cel puţin cinci ani la acest medic, aveam încredere în el. Mi-a spus că va fi un tratament extraordinar care ma va ajuta să văd mai bine. De abia acum, când am un singur ochi, «văd mai bine» cum am fost păcălit şi înşelat”

Corneliu Nedelcu

Medicul Ianopol s-a stabilit între timp în SUA

Poliţistul Dan Ciprian Sfichi a fost transferat cu o ambulanţă MAI de la Iaşi la Clinica de recuperare a Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central ‘Carol Davila’, potrivit paginii de Facebook a MAI.

Conform protocolului medical, acesta va fi reevaluat.

Poliţistul Dan Ciprian Sfichi de la Serviciul de Acţiuni Speciale Suceava a fost grav rănit în dimineaţa zilei de 5 decembrie, după ce a fost atacat cu o sabie în timpul unei percheziţii ce se desfăşura la Rădăuţi, potrivit IGPR.(Agerpres/FOTO arhiva telegraf)

Acuzaţii grave la adresa a doi medici de familie din Iaşi. Aceştia i-ar fi prescris unei pensionare un medicament într-o doză de şase ori mai mare decât cea recomandată de un specialist. Rezultatul: după cinci zile de tratament, femeia a fost dusă cu ambulanţa la spital. Aceasta i-a dat în judecată pe cei doi doctori şi solicită despăgubiri pentru că i-a fost pusă viaţa în pericol.

Proces care se anunţă foarte lung la Iaşi, aşa cum sunt, de altfel, toate dosarele în care pacienţi acuză neglijenţa sau greşeli comise de cadrele medicale.

 

Jonglerie cu parafe

Valeria C. s-a prezentat, pe 17 decembrie 2014, la Clinica de Reumatologie II a Spitalului de Recuperare din Iaşi pentru un consult de specialitate şi a primit tratament pentru un an, se arată în plângerea adresată instanţei. Pentru a i se elibera reţeta, pensionara a mers apoi la medicul de familie Armand Daneliuc, care ar fi consultat-o şi i-ar fi prescris medicamente. Însă, pe reţetă, apare parafa şi semnătura soţiei doctorului, Liliana Daneliuc, şi ea medic de familie, a mai explicat Valeria C. judecătorilor. Cei doi medici împart acelaşi cabinet, pe strada Muşatini numărul 59.

 

Două erori

Astfel, pensionarei i s-ar fi prescris Methotrexate PCH, un medicament utilizat şi în cazul poliartritei reumatoide sau a psoriazis-ului, într-o doză de şase ori mai mare decât cea recomandată de specialistul de la Spitalul de Recuperare. „Reclamanta susţine că medicul i-a prescris medicamentul Metrotrexat PCH 10 mg (Methotrexate PCH) de două ori pe zi şi nu de două ori pe săptămână, potrivit recomandării specialistului şi fără acid folic, deşi îi fusese recomandat”, se menţionează într-un document obţinut de REPORTER DE IAŞI.

 

A ajuns la spital

Valeria C. a urmat timp de cinci zile tratamentul, timp în care s-a simţit din ce în ce mai rău. Astfel, în a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie 2014, a chemat ambulanţa şi a ajuns la spital. „Reclamanta arată că a stat internată în spital 14 zile, iar la externare, pe biletul de ieşire din spital s-a menţionat că afecţiunea constituia efect secundar urmare a administrării de Metotrexat”, se mai precizează în acelaşi document.

Împotriva medicilor de familie Armand şi Liliana Daneliuc, pensionara a depus o plângere la Colegiul Judeţean al Medicilor Iaşi, care a decis sancţionarea acestora cu mustrare. De asemenea, a fost depusă şi o plângere penală împotriva doctorilor, dosarul nefiind încă soluţionat de anchetatori.

 

I-a dat în judecată

Valeria C. i-a dat în judecată, anul trecut, la Tribunalul Iaşi, pe cei doi medici de familie şi le-a cerut daune morale şi materiale. „Consideră reclamanta că reţeta prescrisă de pârâţi a fost greşită, iar ca urmare a administrării tratamentului viaţa i-a fost pusă în pericol, a stat mult timp la pat fără a putea desfăşura vreo activitate şi a suportat mari cheltuieli cu medicamentele”, se mai arată în document.

Armand şi Liliana Daneliuc au solicitat chemarea în garanţie a SC Asigurare Reasigurare Astra SA prin Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Medicii su solicitat, în întâmpinare, să se aprecieze că acţiunea pacientei este întemeiată în parte, iar firma de asigurări trebuie obligată la plata despăgubirilor. Tribunalul a constatat că nu este competent să judece dosarul şi l-a declinat la Judecătoria Iaşi, unde procesul va începe de abia în 22 februarie.

Contactata de REPORTER DE IAŞI, Valeria C. a precizat că momentan nu doreşte să discute despre acest caz, iar avocata Ioana Macovei, care o reprezintă, nu a oferit un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

 

Medic: „Nu mă interesează”

Nici nu mă interesează. Am lăsat totul pe seama avocatului”, a declarat medicul Armand Daneliuc, care, întrebat de acuzaţiile pe care i le aduce pacienta, a adăugat: „Astea sunt poveşti”.

Adrian Fetcu, avocatul care îi reprezintă pe medicii Liliana şi Armand Daneliuc, a susţinut că a fost „un concurs de împrejurări”, iar pacientei nu i-a fost pusă viaţa în pericol. „Aşteptăm concluzia instanţei şi avem încredere în justiţie”, a precizat avocatul celor doi medici de familie.

O controversă legată medicul Daneliuc

În 1998, actuala publicaţie Ziarul de Iaşi, pe atunci Monitorul, scria sub titlul „Un medic îşi şantajează pacienţii” că „Tratamentul medicamentos al unei fetiţe, în vârstă de 11 ani, din Iaşi, a fost întrerupt, deoarece medicul de circă, dr. Armand Daneliuc, a refuzat să-i elibereze medicamentele, după cum ne-a declarat mama acesteia. Maria Gheorghică susţine că medicul i-a condiţionat acordarea medicamentelor gratuit de alegerea acestuia ca medic de familie.”

Conform celei mai recente situaţii a Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi, pe luna decembrie 2017, soţii Daneliuc se află aproape de limita superioară a decontărilor lunare pentru serviciile prestate, încasând împreună circa 25.000 de lei.

 

Emoţii pentru medicul ginecolog Mircea Onofriescu

Alt dosar: ce cer daune de 500.000 de euro

Suma de 500.000 de euro o solicită o fostă pacientă de la medicul Mircea Onofriescu, unul din cei mai cunoscuţi ginecologi din Moldova. Parte în dosar mai este şi Spitalul „Cuza Vodă”. Andreea T. susţine că în, octombrie 2015, în timpul unei intervenţii pentru extirparea uni chist, doctorul i-a perforat colonul, ceea ce ar fi dus, ulterior, la apariţia unei peritonite generalizate. Operată de urgenţă la Spitalul „Sf. Spiridon”, tinerei i-a fost ataşată o pungă de colostomie şi i-au fost extirpate trompa uterină şi ovarul din partea stângă. După patru luni, a fost supusă unei alte intervenţii pentru refacerea continuităţii tractului digestiv. Următorul termen al procesului este în 22 martie, la Judecătoria Iaşi, când la dosar ar trebui depus un raport de expertiză medico- legală.

Acuzaţii grave la adresa a doi medici de familie din Iaşi. Aceştia i-ar fi prescris unei pensionare un medicament într-o doză de şase ori mai mare decât cea recomandată de un specialist. Rezultatul: după cinci zile de tratament, femeia a fost dusă cu ambulanţa la spital. Aceasta i-a dat în judecată pe cei doi doctori şi solicită despăgubiri pentru că i-a fost pusă viaţa în pericol.

Proces care se anunţă foarte lung la Iaşi, aşa cum sunt, de altfel, toate dosarele în care pacienţi acuză neglijenţa sau greşeli comise de cadrele medicale.

 

Jonglerie cu parafe

Valeria C. s-a prezentat, pe 17 decembrie 2014, la Clinica de Reumatologie II a Spitalului de Recuperare din Iaşi pentru un consult de specialitate şi a primit tratament pentru un an, se arată în plângerea adresată instanţei. Pentru a i se elibera reţeta, pensionara a mers apoi la medicul de familie Armand Daneliuc, care ar fi consultat-o şi i-ar fi prescris medicamente. Însă, pe reţetă, apare parafa şi semnătura soţiei doctorului, Liliana Daneliuc, şi ea medic de familie, a mai explicat Valeria C. judecătorilor. Cei doi medici împart acelaşi cabinet, pe strada Muşatini numărul 59.

 

Două erori

Astfel, pensionarei i s-ar fi prescris Methotrexate PCH, un medicament utilizat şi în cazul poliartritei reumatoide sau a psoriazis-ului, într-o doză de şase ori mai mare decât cea recomandată de specialistul de la Spitalul de Recuperare. „Reclamanta susţine că medicul i-a prescris medicamentul Metrotrexat PCH 10 mg (Methotrexate PCH) de două ori pe zi şi nu de două ori pe săptămână, potrivit recomandării specialistului şi fără acid folic, deşi îi fusese recomandat”, se menţionează într-un document obţinut de REPORTER DE IAŞI.

 

A ajuns la spital

Valeria C. a urmat timp de cinci zile tratamentul, timp în care s-a simţit din ce în ce mai rău. Astfel, în a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie 2014, a chemat ambulanţa şi a ajuns la spital. „Reclamanta arată că a stat internată în spital 14 zile, iar la externare, pe biletul de ieşire din spital s-a menţionat că afecţiunea constituia efect secundar urmare a administrării de Metotrexat”, se mai precizează în acelaşi document.

Împotriva medicilor de familie Armand şi Liliana Daneliuc, pensionara a depus o plângere la Colegiul Judeţean al Medicilor Iaşi, care a decis sancţionarea acestora cu mustrare. De asemenea, a fost depusă şi o plângere penală împotriva doctorilor, dosarul nefiind încă soluţionat de anchetatori.

 

I-a dat în judecată

Valeria C. i-a dat în judecată, anul trecut, la Tribunalul Iaşi, pe cei doi medici de familie şi le-a cerut daune morale şi materiale. „Consideră reclamanta că reţeta prescrisă de pârâţi a fost greşită, iar ca urmare a administrării tratamentului viaţa i-a fost pusă în pericol, a stat mult timp la pat fără a putea desfăşura vreo activitate şi a suportat mari cheltuieli cu medicamentele”, se mai arată în document.

Armand şi Liliana Daneliuc au solicitat chemarea în garanţie a SC Asigurare Reasigurare Astra SA prin Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Medicii su solicitat, în întâmpinare, să se aprecieze că acţiunea pacientei este întemeiată în parte, iar firma de asigurări trebuie obligată la plata despăgubirilor. Tribunalul a constatat că nu este competent să judece dosarul şi l-a declinat la Judecătoria Iaşi, unde procesul va începe de abia în 22 februarie.

Contactata de REPORTER DE IAŞI, Valeria C. a precizat că momentan nu doreşte să discute despre acest caz, iar avocata Ioana Macovei, care o reprezintă, nu a oferit un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

 

Medic: „Nu mă interesează”

Nici nu mă interesează. Am lăsat totul pe seama avocatului”, a declarat medicul Armand Daneliuc, care, întrebat de acuzaţiile pe care i le aduce pacienta, a adăugat: „Astea sunt poveşti”.

Adrian Fetcu, avocatul care îi reprezintă pe medicii Liliana şi Armand Daneliuc, a susţinut că a fost „un concurs de împrejurări”, iar pacientei nu i-a fost pusă viaţa în pericol. „Aşteptăm concluzia instanţei şi avem încredere în justiţie”, a precizat avocatul celor doi medici de familie.

O controversă legată medicul Daneliuc

În 1998, actuala publicaţie Ziarul de Iaşi, pe atunci Monitorul, scria sub titlul „Un medic îşi şantajează pacienţii” că „Tratamentul medicamentos al unei fetiţe, în vârstă de 11 ani, din Iaşi, a fost întrerupt, deoarece medicul de circă, dr. Armand Daneliuc, a refuzat să-i elibereze medicamentele, după cum ne-a declarat mama acesteia. Maria Gheorghică susţine că medicul i-a condiţionat acordarea medicamentelor gratuit de alegerea acestuia ca medic de familie.”

Conform celei mai recente situaţii a Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi, pe luna decembrie 2017, soţii Daneliuc se află aproape de limita superioară a decontărilor lunare pentru serviciile prestate, încasând împreună circa 25.000 de lei.

 

Emoţii pentru medicul ginecolog Mircea Onofriescu

Alt dosar: ce cer daune de 500.000 de euro

Suma de 500.000 de euro o solicită o fostă pacientă de la medicul Mircea Onofriescu, unul din cei mai cunoscuţi ginecologi din Moldova. Parte în dosar mai este şi Spitalul „Cuza Vodă”. Andreea T. susţine că în, octombrie 2015, în timpul unei intervenţii pentru extirparea uni chist, doctorul i-a perforat colonul, ceea ce ar fi dus, ulterior, la apariţia unei peritonite generalizate. Operată de urgenţă la Spitalul „Sf. Spiridon”, tinerei i-a fost ataşată o pungă de colostomie şi i-au fost extirpate trompa uterină şi ovarul din partea stângă. După patru luni, a fost supusă unei alte intervenţii pentru refacerea continuităţii tractului digestiv. Următorul termen al procesului este în 22 martie, la Judecătoria Iaşi, când la dosar ar trebui depus un raport de expertiză medico- legală.

Simona Halep a fost spitalizată din cauza deshidratării pentru câteva ore după finala Australian Open, a anunţat ESPN.

Potrivit sursei citate, Halep a rămas în spital circa patru ore, înainte de a reveni la hotel. Simona Halep, locul I WTA, a fost învinsă, sâmbătă, cu scorul de 7-6 (2), 3-6, 6-4, de daneza Caroline Wozniacki, locul 2 WTA, în finala Australian Open. Românca a pierdut a treia finală de grand slam jucată în carieră şi va coborî, începând de luni, pe poziţia a doua a clasamenului WTA, după 16 săptămâni, adversara ei de sâmbătă urmând a fi noul lider WTA.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

Problema amplasamentului la Moara de Vânt este că se bazează pe promisiunea că se vor face drumuri, dar realist Șoseaua de Centură nu va trece pe-acolo mai devreme de 10 ani, iar Comisia Europeană vrea șosele care există în prezent, nu vorbe goale.

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

 

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Pagina 1 din 30

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top