Vineri, 15 12 2017

În judeţul Iaşi pe DN2 Suceava – Siret, traficul rutier se desfăşoară pe un fir alternativ, pe raza comunei Pătrăuţi, din cauza unui accident rutier în care au fost implicate două autoturisme. În urma evenimentului o persoană a decedat iar o alta a fost rănită uşor.

Se estimează ca în aproximativ o oră traficul să fie reluat în condiţii normale, potrivit centrului info trafic.

(Radio Iaşi/FOTO arhivă sursazilei.ro)

1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 

1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 

O bătaie în trafic i-a mai adus omului de afaceri Lucian Zlate un dosar penal, pentru „lovire”. Fiul fostului director comercial de la Terom mai are în „palmares” un scandal cu împuşcături, o evaziune fiscală şi acuzaţii de înşelăciune. Nici mama sa nu a fost scutită de probleme cu legea, fiind condamnată la închisoare cu executare în dosarul devalizării Terom. Iubita şi tatăl sunt şi ei judecaţi în cauza de înşelăciune, alături de Lucian Zlate, femeia fiind şi ea inculpată, în trecut, într-un dosar de evaziune fiscală.

Problemele penale se ţin lanţ de omul de afaceri Lucian Viorel Zlate. Patronul de la clubul Skin şi un alt şofer au fost trimişi în judecată zilele trecute, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru lovire şi alte violenţe, după ce au fost protagoniştii unei bătăi în trafic.

 

Incident provocat de o depăşire

Un Volkswagen Caddy, condus de Marius Paraschiv Andone a fost depăşit, în seara zilei de 2 iulie 2015, pe strada Vasile Lupu, de un Grand Cherokee, la volanul căruia se afla Lucian Zlate, care ar fi forţat intrarea pe banda de mers. Cei doi ar fi continuat să se şicaneze în trafic până în intersecţia „Dispecer”, unde ambele maşini au oprit la culoarea roşie a semaforului. „Inculpatul Zlate Lucian Viorel a coborât din autoturism, s-a apropiat de autoturismul celuilalt inculpat, a tras de mânerul portierei conducătorului auto, care însă era blocată. Profitând de faptul că geamul portierei era deschis, l-a lovit cu palma peste faţă pe Andone Marius Paraschiv (din certificatul medico-legal rezultând că acesta nu prezintă urme de violenţă)”, se arată în rechizitoriu.

 

Lovit cu şurubelniţa

Nici Andone nu s-ar fi lăsat mai prejos. Acesta ar fi coborât din maşină, luând o şurubelniţă din compartimentul portierei. „După mai multe injurii reciproce, l-a lovit pe inculpatul Zlate Lucian Viorel cu şurubelniţa, acesta din urmă suferind leziuni ce au necesitat 7–8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare”, au mai susţinut procurorii.

Dosarul a ajuns pe masa magistraţilor Judecătoriei Iaşi. „Mă abţin. Deocamdată evit să discut”, a spus Marius Andone, contactat de REPORTER DE IAŞI.

Din punctul meu de vedere, a fost vorba despre o tentativă de omor. Domnul Andone m-a lovit cu o şurubelniţă în zona inimii şi în zona ficatului. Eu nu am putut să fac altceva decât să mă apăr. Voi prezenta probe în instanţă şi instanţa îşi va spune cuvântul”, a declarat Lucian Zlate.

 

Înşelăciunea: „Un dosar inventat”

La aceeaşi instanţă se judecă şi un dosar de înşelăciune în care inculpaţi sunt Lucian Viorel Zlate, tatăl său, Vasile, dar şi iubita sa, Florentina Mişoagă. Următorul termen al procesului este pe 16 noiembrie. „Este un dosar inventat, care a ajuns în instanţă doar ca să îmi păteze numele. Din punctul meu de vedere, este vorba despre un litigiu comercial. După 12 ani, acest dosar a ajuns în instanţă, iar în aprilie 2018 faptele se vor prescrie. Nici măcar nu pot să-mi demonstrez în instanţă nevinovăţia pentru că faptele se prescriu şi dosarul nu s-a judecat nici măcar pe fond”, a explicat omul de afaceri.

 

Scandal cu împuşcături

De-a lungul timpului, Lucian Zlate a fost implicat în mai multe scandaluri, de la bătăi şi împuşcături, până la acuzaţii de evaziune fiscală. Are două condamnări definitive, ambele cu suspendare. Astfel, a primit un an şi opt luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi deţinere şi uz de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, alte patru persoane primind pedepse în acest dosar. Zlate s-a ales cu această condamnarea după ce a fost implicat, în 10 septembrie 2011, într-o bătaie la Ciric. În timpul conflictului omul de afaceri ar fi tras cu un pistol cu bile. În acest caz, Lucian Zlate a stat aproape o lună în arest preventiv, fiind eliberat de judecători pe cauţiune.

Zlate Junior a mai fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală. Acesta a fost acuzat de procurori că, în 2005, a introdus în ţară un BMW X5 din Germania, fără a plăti taxele către stat.

Omul de afaceri este unul din puţinii ieşeni care a circulat pe străzile din oraş cu un Ferrari model F430.

 

Viorica Zlate are şanse mari să intre după gratii

 

Mama, inculpată în dosarul devalizării Terom

Nici apropiaţii săi nu au fost scutiţi de problemele cu legea. Viorica Zlate, mama tânărului, a fost director comercial la Terom şi a primit, în august 2016, trei şi şase luni de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare. În acelaşi caz, Ammar Nanaa, fostul administrator al societăţii, a fost condamnat la 11 ani şi 6 luni de închisoare pentru delapidare şi spălare de bani, instanţa având în vedere o pedeapsă primită într-un alt dosar pentru infracţiuni similare. De asemenea, alţi cinci inculpaţi au fost condamnaţi la câte 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Sentinţa nu este definitivă, procesul având ultimul termen de judecată pe 14 noiembrie, la Curtea de Apel Bucureşti. DIICOT Bucureşti a trimis în judecată, în 2010, opt persoane în cazul devalizării Terom SA, principalul producător din ţară de fibre sintetice şi artificiale, printre care şi pe fraţii Ammar şi Hasan Nanaa, dar şi pe foştii directori ai societăţii.

Iubita: amendă pentru evaziune fiscală

Iubita lui Lucian Zlate, Florentina Mişoagă, a fost condamnată de magistraţii ieşeni la 700 de lei amendă penală pentru reţinere şi nevirare, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. Recent, ea a ajuns în atenţia presei după ce a fost prinsă de poliţişti băută la volan, rămânând fără permis timp de 90 de zile.

O bătaie în trafic i-a mai adus omului de afaceri Lucian Zlate un dosar penal, pentru „lovire”. Fiul fostului director comercial de la Terom mai are în „palmares” un scandal cu împuşcături, o evaziune fiscală şi acuzaţii de înşelăciune. Nici mama sa nu a fost scutită de probleme cu legea, fiind condamnată la închisoare cu executare în dosarul devalizării Terom. Iubita şi tatăl sunt şi ei judecaţi în cauza de înşelăciune, alături de Lucian Zlate, femeia fiind şi ea inculpată, în trecut, într-un dosar de evaziune fiscală.

Problemele penale se ţin lanţ de omul de afaceri Lucian Viorel Zlate. Patronul de la clubul Skin şi un alt şofer au fost trimişi în judecată zilele trecute, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru lovire şi alte violenţe, după ce au fost protagoniştii unei bătăi în trafic.

 

Incident provocat de o depăşire

Un Volkswagen Caddy, condus de Marius Paraschiv Andone a fost depăşit, în seara zilei de 2 iulie 2015, pe strada Vasile Lupu, de un Grand Cherokee, la volanul căruia se afla Lucian Zlate, care ar fi forţat intrarea pe banda de mers. Cei doi ar fi continuat să se şicaneze în trafic până în intersecţia „Dispecer”, unde ambele maşini au oprit la culoarea roşie a semaforului. „Inculpatul Zlate Lucian Viorel a coborât din autoturism, s-a apropiat de autoturismul celuilalt inculpat, a tras de mânerul portierei conducătorului auto, care însă era blocată. Profitând de faptul că geamul portierei era deschis, l-a lovit cu palma peste faţă pe Andone Marius Paraschiv (din certificatul medico-legal rezultând că acesta nu prezintă urme de violenţă)”, se arată în rechizitoriu.

 

Lovit cu şurubelniţa

Nici Andone nu s-ar fi lăsat mai prejos. Acesta ar fi coborât din maşină, luând o şurubelniţă din compartimentul portierei. „După mai multe injurii reciproce, l-a lovit pe inculpatul Zlate Lucian Viorel cu şurubelniţa, acesta din urmă suferind leziuni ce au necesitat 7–8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare”, au mai susţinut procurorii.

Dosarul a ajuns pe masa magistraţilor Judecătoriei Iaşi. „Mă abţin. Deocamdată evit să discut”, a spus Marius Andone, contactat de REPORTER DE IAŞI.

Din punctul meu de vedere, a fost vorba despre o tentativă de omor. Domnul Andone m-a lovit cu o şurubelniţă în zona inimii şi în zona ficatului. Eu nu am putut să fac altceva decât să mă apăr. Voi prezenta probe în instanţă şi instanţa îşi va spune cuvântul”, a declarat Lucian Zlate.

 

Înşelăciunea: „Un dosar inventat”

La aceeaşi instanţă se judecă şi un dosar de înşelăciune în care inculpaţi sunt Lucian Viorel Zlate, tatăl său, Vasile, dar şi iubita sa, Florentina Mişoagă. Următorul termen al procesului este pe 16 noiembrie. „Este un dosar inventat, care a ajuns în instanţă doar ca să îmi păteze numele. Din punctul meu de vedere, este vorba despre un litigiu comercial. După 12 ani, acest dosar a ajuns în instanţă, iar în aprilie 2018 faptele se vor prescrie. Nici măcar nu pot să-mi demonstrez în instanţă nevinovăţia pentru că faptele se prescriu şi dosarul nu s-a judecat nici măcar pe fond”, a explicat omul de afaceri.

 

Scandal cu împuşcături

De-a lungul timpului, Lucian Zlate a fost implicat în mai multe scandaluri, de la bătăi şi împuşcături, până la acuzaţii de evaziune fiscală. Are două condamnări definitive, ambele cu suspendare. Astfel, a primit un an şi opt luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi deţinere şi uz de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, alte patru persoane primind pedepse în acest dosar. Zlate s-a ales cu această condamnarea după ce a fost implicat, în 10 septembrie 2011, într-o bătaie la Ciric. În timpul conflictului omul de afaceri ar fi tras cu un pistol cu bile. În acest caz, Lucian Zlate a stat aproape o lună în arest preventiv, fiind eliberat de judecători pe cauţiune.

Zlate Junior a mai fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală. Acesta a fost acuzat de procurori că, în 2005, a introdus în ţară un BMW X5 din Germania, fără a plăti taxele către stat.

Omul de afaceri este unul din puţinii ieşeni care a circulat pe străzile din oraş cu un Ferrari model F430.

 

Viorica Zlate are şanse mari să intre după gratii

 

Mama, inculpată în dosarul devalizării Terom

Nici apropiaţii săi nu au fost scutiţi de problemele cu legea. Viorica Zlate, mama tânărului, a fost director comercial la Terom şi a primit, în august 2016, trei şi şase luni de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare. În acelaşi caz, Ammar Nanaa, fostul administrator al societăţii, a fost condamnat la 11 ani şi 6 luni de închisoare pentru delapidare şi spălare de bani, instanţa având în vedere o pedeapsă primită într-un alt dosar pentru infracţiuni similare. De asemenea, alţi cinci inculpaţi au fost condamnaţi la câte 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Sentinţa nu este definitivă, procesul având ultimul termen de judecată pe 14 noiembrie, la Curtea de Apel Bucureşti. DIICOT Bucureşti a trimis în judecată, în 2010, opt persoane în cazul devalizării Terom SA, principalul producător din ţară de fibre sintetice şi artificiale, printre care şi pe fraţii Ammar şi Hasan Nanaa, dar şi pe foştii directori ai societăţii.

Iubita: amendă pentru evaziune fiscală

Iubita lui Lucian Zlate, Florentina Mişoagă, a fost condamnată de magistraţii ieşeni la 700 de lei amendă penală pentru reţinere şi nevirare, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. Recent, ea a ajuns în atenţia presei după ce a fost prinsă de poliţişti băută la volan, rămânând fără permis timp de 90 de zile.

„Mihai Chirica consideră că problemele reale ale Iaşului se rezolvă cu premii acordate în baza unor falsuri şi minciuni. Altfel, nu îmi explic această situaţie ridicolă de a se lăuda cu faptul că în Iaşi avem un sistem de management al traficului care...merită premiat. Și mai avem, spune Domnia sa, şi un sistem de mobilitate alternativ, ecologic, şi anume trasee funcţionale pentru biciclete prin tot Iaşul, astfel încât ieşenii pot să lase maşinile acasă şi să mearga doar cu bicicleta. Pentru aceste „performanţe”, domnul primar a ridicat cu nonşalantă un premiu. Rămâne însă un mister cum a fost făcută documentarea din spatele acestui premiu, pentru că pe teren, aici în Iași, domneşte haosul”, arată deputatul PNL Marius Bodea, într-o declarație de presă.

 

Poliţişti de frontieră din cadrul Sectoarelor PF Ţuţora, Bivolari şi Folteşti efectuează cercetări pe numele a trei cetăţeni români care au fost depistaţi în trafic conducând vehicule fără a deţine permise de conducere.
Traficul din Piața Nicolina e ca-n vremurile bune, ca și cum n-ar exista Poliție. Statisticile Poliţiei arată că, de la începutul anului, în Iaşi, au fost întocmite 136 de dosare penale pentru contrabandă cu ţigări. Au fost confiscate 11.668 de pachete de ţigări, dintre care 8.207 de către ofiţerii Secţiei 5. Aceştia din urmă se ocupă de Piaţa Nicolina, unde, zilnic, fac legea aproximativ 15 vânzători de ţigări. Trotuarul le aparţine, toţi trecătorii sunt abordaţi ca potenţiali clienţi. Parcarea la fel: acolo îşi ţin maşinile în portbagajul cărora depozitează marfa.

 

Este un mare mister cum o instituţie care găseşte infractori cu ajutorul unor filaje ca-n filme, firelor de păr sau ADN-ului, nu poate să stârpească nişte cuiburi de infractori care încalcă legea ani la rând, trăgând oamenii de mânecă. Este posibil ca la prins traficanţii de ţigări să fi fost puşi cei mai proşti poliţişti? Sau corupţi? În cazul din urmă, şefii lor sunt exact la fel ca ei, în situaţia „supravegherii” contrabandiştilor.  

Traficul din Piața Nicolina e ca-n vremurile bune, ca și cum n-ar exista Poliție. Statisticile Poliţiei arată că, de la începutul anului, în Iaşi, au fost întocmite 136 de dosare penale pentru contrabandă cu ţigări. Au fost confiscate 11.668 de pachete de ţigări, dintre care 8.207 de către ofiţerii Secţiei 5. Aceştia din urmă se ocupă de Piaţa Nicolina, unde, zilnic, fac legea aproximativ 15 vânzători de ţigări. Trotuarul le aparţine, toţi trecătorii sunt abordaţi ca potenţiali clienţi. Parcarea la fel: acolo îşi ţin maşinile în portbagajul cărora depozitează marfa.

 

Este un mare mister cum o instituţie care găseşte infractori cu ajutorul unor filaje ca-n filme, firelor de păr sau ADN-ului, nu poate să stârpească nişte cuiburi de infractori care încalcă legea ani la rând, trăgând oamenii de mânecă. Este posibil ca la prins traficanţii de ţigări să fi fost puşi cei mai proşti poliţişti? Sau corupţi? În cazul din urmă, şefii lor sunt exact la fel ca ei, în situaţia „supravegherii” contrabandiştilor.  

Poliţiştii de frontieră vasluieni, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, au destructurat o reţea care desfăşura activităţi în sfera contrabandei cu produse din tutun şi care acţiona pe raza municipiului Huși și în localitatea Pădureni din județul Vaslui.

 

Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Huși, sprijiniți de polițiști din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui și Sectorului Poliției de Frontieră Berezeni, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, au declanşat o acţiune specifică pentru destructurarea unei reţele infracţionale care avea preocupări pe linia contrabandei cu produse din tutun.

 

Pagina 1 din 12

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Clipul zilei

Go to top