Duminica, 22 07 2018

Cea mai mare afacere imobiliară din istoria Iașului, peste Palas ca valoare. Asta se pune la cale, în această perioadă, pe dealul Șorogari. Planul urbanistic pentru construirea Spitalului Regional de Urgențe (200 milioane de euro) va fi adoptat în primele luni ale lui 2018. În paralel, în preajma amplasamentului acestuia, se pregătesc afaceri imobiliare de ordinul zecilor de milioane de euro. Controversatul basarabean Ion Drăniceru împreună cu alte trei firme vrea să ridice pe 10.000 mp o pensiune, patru clădiri de birouri și un centru de sănătate. Tot în zonă, Mircea Apostu, un interpus de-al lui Drăniceru, a cumpărat pe nimica toată 3 hectare de pământ de la fostul comisar de poliție Alexandru Tărnăuceanu. Terenul este situat pe malul lacului Aroneanu, iar Apostu vrea să ridice acolo 24 de blocuri a câte trei etaje. În total, 300-400 de apartamente. În aceeași zonă, a devenit proprietară pe 1,5 hectare de teren Maria Țamboi, soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Buluc de pe VIP-uri în cea mai „fierbinte” zonă imobiliară a Iașului.

Profit minim: 25 milioane euro
Astfel, pe cea mai mare suprafață, cea de 3 hectare, Mircea Apostu, mâna dreaptă a lui Drăniceru, vrea să ridice 24 de blocuri. Există un PUZ supus spre consultare publică (pe numele lui Tărnăuceanu, anteriorul proprietar) prin care coeficientul de utilizare a terenului (CUT) este unul generos de 1,4. Concret, pe cei 30.000 mp se pot construi 42.000 mp. Fiind prevăzute 24 de blocuri, fiecare P+3, rezultă aproximativ 1.750 mp de fiecare bloc.
Vor fi așadar, 300-400 de apartamente și spații comerciale în apropierea viitorului Spital Regional de Urgențe, a Sălii Polivalente și a HUB-ului IT anunțat de primar. Viitorul cartier va fi la 10 minute de mers cu mașina până-n Piața Unirii. În plus, i se va face o legătură nouă direct peste deal cu CA Rosetii și, mai departe, cu șoseaua Ștefan cel Mare și intrarea în Iași prin capătul de sus al Copoului. Ca și calcul, aici se poate construi cu 500 euro/mp la care se adaugă 200 euro/mp celelalte amenajări (utilități, drumuri, asfalt, gazon, parcări). Rezultă un preț de construcție de 700 de euro/mp. Lejer, ulterior se poate vinde la 1.300 euro/mp, adică un profit de 600 euro/mp. La cei 42.000 mp construiți vorbim despre un profit de peste 25 milioane de euro.

 

A tras lozul câștigător
Dar cum a ajuns Mircea Apostu, sponsorul echipei de fotbal feminin Navobi, să dețină acest teren, adevărată cloșcă cu puii de aur? L-a cumpărat la preț derizoriu de la comisarul de poliție (acum pensionar) Alexandru Radu Tărnăuceanu.
După câțiva ani în care s-a chinuit să intre în posesia pământului moștenit de la tatăl său, comisarul șef de poliție Tărnăuceanu a tras, vara aceasta, lozul cel mare. În luna iunie fost pus în posesie pe 3 hectare de teren, în extravilanul municipiului Iași, zona Podgoria Copou. Mai simplu spus, pe malul lacului Aroneanu, la maxim 1,5 – 2 kilometri de viitorul Spital Regional de Urgențe. Titlul de proprietate a fost datat cu 17 iulie 2017. ”E o zonă excelentă, cu potențial uluitor în viitor. Nu oricine primește așa teren. Punerea în posesie aici s-a făcut pe relația Primărie – Agenția Domeniilor Statului”, a afirmat un expert imobiliar.

Tot Tărnăuceanu a cerut PUZ
Acesta a fost doar un capăt al afacerii. În septembrie, Alexandru Tărnăuceanu a devenit unic proprietar în baza contractului de partaj voluntar încheiat cu sora sa pentru ca în octombrie, fostul comisar șef să vândă toate cele trei hectare. Nu înainte ca tot el să ceară un PUZ de la Primărie. Imediat, acesta a primit un aviz favorabil de la Comisia de Oportunitate. Între timp, terenul a ajuns la Mircea Apostu,
fost director al Tavernei „La Salcia” de pe strada Arcu, un apropiat al omului de afaceri basarabean Ion Drăniceru. Apostu intenționează să ridice un cartier de blocuri. A refuzat discuția pe acest subiect cu jurnaliștii de la REPORTER DE IAȘI. „Sunt pe pârtie acum, nu pot vorbi. Și nici nu am semnal”, au fost singurele cuvinte ale lui Apostu.

 

A dat cu piciorul la 1,5 milioane euro

În tranzacția Tărnăuceanu – Apostu sunt două mari semne de întrebare. Pe de o parte, e prețul tranzacției: 268.138 lei, echivalentul a doar 60.000 de euro. Adică, cele 3 hectare vândute cu doar 2 euro/mp în condițiile în care acum prețul de vânzare în zonă e de minim 25 euro/mp. În plus, experții imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro când Spitalul Regional va fi gata.
În al doilea rând, potrivit contractului de vânzare – cumpărare dintre Tărnăuceanu și Apostu, acest preț de 60.000 de euro a fost parte a unei compensări. „Declar că mi-a fost achitat integral prin compensare cu creanța în valoarea de 60.000 euro datorată de mine, Tărnăuceanu Alexandru-Radu către cumpărătorul Apostu Mircea”, se arată în act.

„N-am nevoie de bani”
Practic, Tărnăuceanu, un om bolnav, diabetic, așa cum singur a susținut, a obținut 3 hectare de teren compact în cea mai râvnită zonă a Iașului și, la doar câteva săptămâni, l-a vândut rapid, ieftin și fără regrete.
„Am vrut să-l dau tot, repede. Eu n-am nevoie de bani, sunt și bolnav, am diabet, nu mă mai apuc eu acum de construit”, a spus Tărnăuceanu pentru REPORTER DE IAȘI acum trei săptămâni.

 

Alte VIP-uri: Drăniceru și Harabagiu

Tot în zonă, basarabeanul Ion Drăniceru și firmele Lifecamp SRL, Sănătate vie SRL și Viața vie SRL vor să construiască pe 10.000 mp o pensiune, clădiri de birouri și un centru de sănătate. Terenul este deținut conform unor contracte de donație și de superficie. Regimul de înălțime ar fi de D+P+2E, la o înălțime maximă de 11 metri.
În vecinătatea acestor terenuri, recent,
a devenit proprietară pe 1,5 hectare soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Coincidență, fișa de punere în posesie s-a întocmit pe numele rudelor lui Harabagiu chiar de Primărie, la doar câteva zile după ce Guvernul a avizat amplasamentul în Moara de Vânt (adică în apropiere) a Spitalului Regional de Urgențe. Ulterior, Maria Țamboi, soacra viceprimarului Harabagiu, a cumpărat întreaga moștenire de la celelalte rude la un preț derizoriu, de doar 4,9 euro pe metrul pătrat.

Basarabeanul Drăniceru, de la cărbune la imobiliare

Basarabeanul Ion Drăniceru este una dintre figurile controversate ale mediului de afaceri din Iași. Acum 11 ani, Drăniceru era cunoscut pentru afacerile cu cărbune pe care le derula. A câștigat licitații și la CET Iași, însă se lăuda cu
livrări de cărbune în Franța, Rusia și Republica Moldova. „Ziarul de Iași” a scris, în 2006, că numele lui Drăniceru a fost legat în 2002 de arestarea unui ofițer al Serviciului Român de Informații. Basarabeanul a fost considerat principalul denunțător al ofițerul ieșean Tiberiu Adrian Mirică. Ofițerul SRI a fost arestat pentru că ar fi încercat să vândă date ale SRI către Drăniceru.

Oleg Drăniceru (fiul lui Ion) este pe lista celor mai căutați infractori români în toată lumea. Acesta are cetăţenie dublă, română şi moldo­venească. Oleg Drăniceru a fost condamnat la peste 9 ani de închisoare pentru infracţiunile de înşe­lăciune, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi conducerea unui autovehicul fără permis de conducere.

Marile proiecte se mută în Moara de Vânt

Pentru construirea Spitalului Regional de Urgență (2023 – termen estimat de finalizare), Primăria a pus la dispoziție 12 hectare de teren. Din această suprafață, spitalul va ocupa efectiv puțin peste 3,5 hectare, diferența urmând a reprezenta drumurile și parcările (2,4 ha), rutele pietonale (1,2 ha) și spațiile verzi (aproape 5 ha). Potrivit planului, SRU va avea două niveluri în subteran, parter și cinci etaje. Accesul principal către spital se va face pe o rută nou creată care va lega SRU de bulevardul CA Rosetti. Costurile cu ridicarea spitalului, inclusiv dotările, sunt estimate la aproximativ 200 milioane de euro, bani europeni, fonduri guvernamentale, dar și împrumuturi.
În imediata apropiere, Primăria intenționează și construirea unei săli polivalente. Pentru aceasta, are rezervată o suprafață de teren de aproape 5,5 hectare. Sala ar urma să aibă, potrivit proiectului PUZ, o înălțime maximă de 25 metri, însemnând subsol, parter și patru etaje. Viceprimarul Radu Botez a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că se ia în calcul inclusiv cooptarea unui privat pentru a investi în construcția sălii. Un plan cu bătaie lungă prevede, alături de Sala Polivalentă și de Spitalul Regional de Urgență și ridicare, în aceeași zonă, a unui nou stadion de fotbal.

Cea mai mare afacere imobiliară din istoria Iașului, peste Palas ca valoare. Asta se pune la cale, în această perioadă, pe dealul Șorogari. Planul urbanistic pentru construirea Spitalului Regional de Urgențe (200 milioane de euro) va fi adoptat în primele luni ale lui 2018. În paralel, în preajma amplasamentului acestuia, se pregătesc afaceri imobiliare de ordinul zecilor de milioane de euro. Controversatul basarabean Ion Drăniceru împreună cu alte trei firme vrea să ridice pe 10.000 mp o pensiune, patru clădiri de birouri și un centru de sănătate. Tot în zonă, Mircea Apostu, un interpus de-al lui Drăniceru, a cumpărat pe nimica toată 3 hectare de pământ de la fostul comisar de poliție Alexandru Tărnăuceanu. Terenul este situat pe malul lacului Aroneanu, iar Apostu vrea să ridice acolo 24 de blocuri a câte trei etaje. În total, 300-400 de apartamente. În aceeași zonă, a devenit proprietară pe 1,5 hectare de teren Maria Țamboi, soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Buluc de pe VIP-uri în cea mai „fierbinte” zonă imobiliară a Iașului.

Profit minim: 25 milioane euro
Astfel, pe cea mai mare suprafață, cea de 3 hectare, Mircea Apostu, mâna dreaptă a lui Drăniceru, vrea să ridice 24 de blocuri. Există un PUZ supus spre consultare publică (pe numele lui Tărnăuceanu, anteriorul proprietar) prin care coeficientul de utilizare a terenului (CUT) este unul generos de 1,4. Concret, pe cei 30.000 mp se pot construi 42.000 mp. Fiind prevăzute 24 de blocuri, fiecare P+3, rezultă aproximativ 1.750 mp de fiecare bloc.
Vor fi așadar, 300-400 de apartamente și spații comerciale în apropierea viitorului Spital Regional de Urgențe, a Sălii Polivalente și a HUB-ului IT anunțat de primar. Viitorul cartier va fi la 10 minute de mers cu mașina până-n Piața Unirii. În plus, i se va face o legătură nouă direct peste deal cu CA Rosetii și, mai departe, cu șoseaua Ștefan cel Mare și intrarea în Iași prin capătul de sus al Copoului. Ca și calcul, aici se poate construi cu 500 euro/mp la care se adaugă 200 euro/mp celelalte amenajări (utilități, drumuri, asfalt, gazon, parcări). Rezultă un preț de construcție de 700 de euro/mp. Lejer, ulterior se poate vinde la 1.300 euro/mp, adică un profit de 600 euro/mp. La cei 42.000 mp construiți vorbim despre un profit de peste 25 milioane de euro.

 

A tras lozul câștigător
Dar cum a ajuns Mircea Apostu, sponsorul echipei de fotbal feminin Navobi, să dețină acest teren, adevărată cloșcă cu puii de aur? L-a cumpărat la preț derizoriu de la comisarul de poliție (acum pensionar) Alexandru Radu Tărnăuceanu.
După câțiva ani în care s-a chinuit să intre în posesia pământului moștenit de la tatăl său, comisarul șef de poliție Tărnăuceanu a tras, vara aceasta, lozul cel mare. În luna iunie fost pus în posesie pe 3 hectare de teren, în extravilanul municipiului Iași, zona Podgoria Copou. Mai simplu spus, pe malul lacului Aroneanu, la maxim 1,5 – 2 kilometri de viitorul Spital Regional de Urgențe. Titlul de proprietate a fost datat cu 17 iulie 2017. ”E o zonă excelentă, cu potențial uluitor în viitor. Nu oricine primește așa teren. Punerea în posesie aici s-a făcut pe relația Primărie – Agenția Domeniilor Statului”, a afirmat un expert imobiliar.

Tot Tărnăuceanu a cerut PUZ
Acesta a fost doar un capăt al afacerii. În septembrie, Alexandru Tărnăuceanu a devenit unic proprietar în baza contractului de partaj voluntar încheiat cu sora sa pentru ca în octombrie, fostul comisar șef să vândă toate cele trei hectare. Nu înainte ca tot el să ceară un PUZ de la Primărie. Imediat, acesta a primit un aviz favorabil de la Comisia de Oportunitate. Între timp, terenul a ajuns la Mircea Apostu,
fost director al Tavernei „La Salcia” de pe strada Arcu, un apropiat al omului de afaceri basarabean Ion Drăniceru. Apostu intenționează să ridice un cartier de blocuri. A refuzat discuția pe acest subiect cu jurnaliștii de la REPORTER DE IAȘI. „Sunt pe pârtie acum, nu pot vorbi. Și nici nu am semnal”, au fost singurele cuvinte ale lui Apostu.

 

A dat cu piciorul la 1,5 milioane euro

În tranzacția Tărnăuceanu – Apostu sunt două mari semne de întrebare. Pe de o parte, e prețul tranzacției: 268.138 lei, echivalentul a doar 60.000 de euro. Adică, cele 3 hectare vândute cu doar 2 euro/mp în condițiile în care acum prețul de vânzare în zonă e de minim 25 euro/mp. În plus, experții imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro când Spitalul Regional va fi gata.
În al doilea rând, potrivit contractului de vânzare – cumpărare dintre Tărnăuceanu și Apostu, acest preț de 60.000 de euro a fost parte a unei compensări. „Declar că mi-a fost achitat integral prin compensare cu creanța în valoarea de 60.000 euro datorată de mine, Tărnăuceanu Alexandru-Radu către cumpărătorul Apostu Mircea”, se arată în act.

„N-am nevoie de bani”
Practic, Tărnăuceanu, un om bolnav, diabetic, așa cum singur a susținut, a obținut 3 hectare de teren compact în cea mai râvnită zonă a Iașului și, la doar câteva săptămâni, l-a vândut rapid, ieftin și fără regrete.
„Am vrut să-l dau tot, repede. Eu n-am nevoie de bani, sunt și bolnav, am diabet, nu mă mai apuc eu acum de construit”, a spus Tărnăuceanu pentru REPORTER DE IAȘI acum trei săptămâni.

 

Alte VIP-uri: Drăniceru și Harabagiu

Tot în zonă, basarabeanul Ion Drăniceru și firmele Lifecamp SRL, Sănătate vie SRL și Viața vie SRL vor să construiască pe 10.000 mp o pensiune, clădiri de birouri și un centru de sănătate. Terenul este deținut conform unor contracte de donație și de superficie. Regimul de înălțime ar fi de D+P+2E, la o înălțime maximă de 11 metri.
În vecinătatea acestor terenuri, recent,
a devenit proprietară pe 1,5 hectare soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Coincidență, fișa de punere în posesie s-a întocmit pe numele rudelor lui Harabagiu chiar de Primărie, la doar câteva zile după ce Guvernul a avizat amplasamentul în Moara de Vânt (adică în apropiere) a Spitalului Regional de Urgențe. Ulterior, Maria Țamboi, soacra viceprimarului Harabagiu, a cumpărat întreaga moștenire de la celelalte rude la un preț derizoriu, de doar 4,9 euro pe metrul pătrat.

Basarabeanul Drăniceru, de la cărbune la imobiliare

Basarabeanul Ion Drăniceru este una dintre figurile controversate ale mediului de afaceri din Iași. Acum 11 ani, Drăniceru era cunoscut pentru afacerile cu cărbune pe care le derula. A câștigat licitații și la CET Iași, însă se lăuda cu
livrări de cărbune în Franța, Rusia și Republica Moldova. „Ziarul de Iași” a scris, în 2006, că numele lui Drăniceru a fost legat în 2002 de arestarea unui ofițer al Serviciului Român de Informații. Basarabeanul a fost considerat principalul denunțător al ofițerul ieșean Tiberiu Adrian Mirică. Ofițerul SRI a fost arestat pentru că ar fi încercat să vândă date ale SRI către Drăniceru.

Oleg Drăniceru (fiul lui Ion) este pe lista celor mai căutați infractori români în toată lumea. Acesta are cetăţenie dublă, română şi moldo­venească. Oleg Drăniceru a fost condamnat la peste 9 ani de închisoare pentru infracţiunile de înşe­lăciune, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi conducerea unui autovehicul fără permis de conducere.

Marile proiecte se mută în Moara de Vânt

Pentru construirea Spitalului Regional de Urgență (2023 – termen estimat de finalizare), Primăria a pus la dispoziție 12 hectare de teren. Din această suprafață, spitalul va ocupa efectiv puțin peste 3,5 hectare, diferența urmând a reprezenta drumurile și parcările (2,4 ha), rutele pietonale (1,2 ha) și spațiile verzi (aproape 5 ha). Potrivit planului, SRU va avea două niveluri în subteran, parter și cinci etaje. Accesul principal către spital se va face pe o rută nou creată care va lega SRU de bulevardul CA Rosetti. Costurile cu ridicarea spitalului, inclusiv dotările, sunt estimate la aproximativ 200 milioane de euro, bani europeni, fonduri guvernamentale, dar și împrumuturi.
În imediata apropiere, Primăria intenționează și construirea unei săli polivalente. Pentru aceasta, are rezervată o suprafață de teren de aproape 5,5 hectare. Sala ar urma să aibă, potrivit proiectului PUZ, o înălțime maximă de 25 metri, însemnând subsol, parter și patru etaje. Viceprimarul Radu Botez a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că se ia în calcul inclusiv cooptarea unui privat pentru a investi în construcția sălii. Un plan cu bătaie lungă prevede, alături de Sala Polivalentă și de Spitalul Regional de Urgență și ridicare, în aceeași zonă, a unui nou stadion de fotbal.

Din prejudiciul de 5,6 milioane lei din Dosarul Transformatorul, Statul a recuperat până acum 0 lei. În schimb, firmele fraţilor Fenechiu, condamnaţi în dosar, fac afaceri imobiliare de proporţii. Lucian tocmai a vândut un spaţiu de 265 mp în Nicolina, prin firma Tehnorom patronată până recent de Relu Fenechiu n Preţul de vânzare al imobilului era de peste 200.000 de euro.

Relu Fenechiu şi fratele său, Lucian, eliberaţi din penitenciar după ce au executat pedepse cu închisoarea în Dosarul Transformatorul, râd în nasul Statului Român. Ba chiar se îmbogăţesc, pentru că nu a fost instituit sechestru şi pe bunurile firmelor lor, ci doar pe bunurile deţinute în nume propriu. Lucian Fenechiu tocmai a vândut un spaţiu al Tehnorom SRL, firma cunoscută pentru brandul Turbozone. Spaţiul, situat în CUG, la parterul unui bloc turn, a fost scos la vânzare cu 212.000 euro, fără TVA. Juriştii cred că firma nu avea nici o interdicţie de a vinde acest spaţiu: sechestrul pus în dosar era pe bunuri deţinute de Lucian Fenechiu, nu pe bunuri deţinute de persoana juridică Tehnorom SRL. Alţi jurişti nuanţează problema: dacă Statul nu reuşeşte să acopere prejudiciul produs de inculpat, atunci are dreptul să meargă cu sechestrul şi spre bunurile deţinute de o firmă al cărei acţionar este. Va fi prea târziu: fraţii Fenechiu deja golesc societăţile de toate valorile.

 

Putea vinde fără probleme

Tehnorom SRL a scos la vânzare spaţiul din CUG la începutul anului şi a ţinut la preţ: 212.000 euro fără TVA. Recent, spaţiul a fost achiziţionat de către reţeaua de farmacii Aris, care mai deţine o farmacie în apropiere. Juriştii sunt de părere că firma putea vinde spaţiul fără probleme, nefiind un sechestru instituit pe bunurile acesteia. „Trebuie valorificate bunurile care au fost puse sub sechestru. În cazul despre care discutăm, case, terenuri, maşini. Dacă suma nu este acoperită la finalul vânzării acestor bunuri, atunci se poate merge cu sechestrul către alte bunuri ce aparţin debitorului. Dacă acesta are calitatea de acţionar într-o firmă, pot fi urmărite părţile sociale care îi revin”, explică un consilier juridic ieşean. În cazul lui Lucian Fenechiu este instituit sechestru doar pentru o vilă din Bucium, cu terenul aferent. În cazul său, SISEE Moldova, păgubitul din Dosarul Transformatorul, a cerut partajul bunurilor comune pentru că soţia sa are o parte din vila pe care este pus sechestru. Cum procesul poate dura un an-doi, iar valoarea jumătăţii sale de vilă - oricum cu şanse mici de a fi vândută -, este de 300.000-400.000 de lei, Lucian Fenechiu are tot timpul din lume să vândă tot ce are de valoare din firmele la care este acţionar. Până se va îndrepta fraierul de Stat Român spre ele, pentru a recupera toţi cei 5,6 milioane de lei, nu vor mai deţine nimic.

 

Relu, afaceri pe picior mare din închisoare

Prejudiciile în cele două dosare în care Relu Fenechiu a fost condamnat în 2014 şi 2017 se ridică la peste două milioane de euro, dar în bugetul Statului nu a ajuns nici un leu. Partajul deschis de soţie, sechestrul pus doar pe bunuri personale, i-au permis fostului lider liberal ca, în trei ani de închisoare, să apluce aceeaşi reţetă ca a fratelui său. Se poate spune că Relu chiar a fost precursorul, „inspiraţia” lui Lucian. Astfel, de după gratii, Relu Fenechiu a reuşit să vândă proprietăţi de sute de mii de euro din porofoliul firmei sale Enegeko (fosta Fene Grup), să plătească datorii şi să schimbe acţionari în firme.

 

Vila, fără amatori

Simptomatic este că vila lui Relu, pe care era pus sechestru, a fost scoasă la licitaţie de-abia după ce acesta a ieşit din închisoare. Executorul a pus-o pe tarabă de câteva ori, dar nu a fost vândută. La prima licitaţie, în august, nimeni nu a oferit preţul de 956.300 de lei. A fost o a doua licitaţie, în urmă cu o lună, şi vila nu a fost vândută nici atunci, deşi era la trei sferturi din preţul iniţial. „O a treia licitaţie încă nu a fost organizată. Aceasta poate fi făcută doar la cererea celui care trebuie să recupereze prejudiciul şi, din ce ştiu, această solicitare nu a fost depusă”, ne-a spus un executor judecătoresc.

Cazul liberalului ieşean trădează carenţele sistemului de recuperare a prejudiciilor din dosarele penale ale politicienilor.

 

Tehnorom, tot mai jos. Spre faliment?

2011: cifră de afaceri 5,7 milioane de lei, profit net 607.054 lei

2012: 4,5 milioane lei, 216.421 lei

2013: 1,6 milioane lei, 388.396 lei

2014: 8,8 milioane lei, 57.241 lei

2015: 4,1 milioane lei, pierdere 712.996 lei

2016: 269.255 lei, pierdere 803.422 lei

De la 38 de angajaţi în 2011, a ajuns la 8 angajaţi în 2016.

Fenechiu iese din puscarie.jpg Relu Fenechiu, la ieşirea din Penitenciar, în urmă cu câteva luni.

Bunurile lui Relu Fenechiu pe care s-a pus sechestru

  1. BMW X6 - valoare de achiziţie de 223.352 de lei (aproximativ 49.000 de euro);

  2. Jumătate dintr-un teren de 1.567 de metri pătraţi;

  3. Jumătate dintr-o vilă de 343 de metri pătraţi, a cărei valoare declarată a investiţiei este 816.755 de lei, fără TVA;

  4. Un teren din Bucium  de 1.100 de metri pătraţi (cumpărat cu 57.000 de euro), pe care se află o vilă, un foişor şi un garaj;

  5. Un teren de 2.000 de metri pătraţi situat în Fundac Socola, unde se află spaţii de recreere, valoarea menţionată fiind de 75.000 de euro.

DNA a explicat că a fost pus sechestru doar pe aceste bunuri pentru că sunt singurele identificate pe numele persoanei menţionate”. În cazul lui Relu Fenechiu, bunurile au fost indisponibilizate pentru pagubele din două dosare: Transformatorul (1,2 milioane de euro) şi Siveco (900.000 de euro), dar sumele nu sunt acoperite de valoarea bunurilor. În cazul lui Lucian Fenechiu, singurul bun sechestrat este casa din Bucium.

 

Din prejudiciul de 5,6 milioane lei din Dosarul Transformatorul, Statul a recuperat până acum 0 lei. În schimb, firmele fraţilor Fenechiu, condamnaţi în dosar, fac afaceri imobiliare de proporţii. Lucian tocmai a vândut un spaţiu de 265 mp în Nicolina, prin firma Tehnorom patronată până recent de Relu Fenechiu n Preţul de vânzare al imobilului era de peste 200.000 de euro.

Relu Fenechiu şi fratele său, Lucian, eliberaţi din penitenciar după ce au executat pedepse cu închisoarea în Dosarul Transformatorul, râd în nasul Statului Român. Ba chiar se îmbogăţesc, pentru că nu a fost instituit sechestru şi pe bunurile firmelor lor, ci doar pe bunurile deţinute în nume propriu. Lucian Fenechiu tocmai a vândut un spaţiu al Tehnorom SRL, firma cunoscută pentru brandul Turbozone. Spaţiul, situat în CUG, la parterul unui bloc turn, a fost scos la vânzare cu 212.000 euro, fără TVA. Juriştii cred că firma nu avea nici o interdicţie de a vinde acest spaţiu: sechestrul pus în dosar era pe bunuri deţinute de Lucian Fenechiu, nu pe bunuri deţinute de persoana juridică Tehnorom SRL. Alţi jurişti nuanţează problema: dacă Statul nu reuşeşte să acopere prejudiciul produs de inculpat, atunci are dreptul să meargă cu sechestrul şi spre bunurile deţinute de o firmă al cărei acţionar este. Va fi prea târziu: fraţii Fenechiu deja golesc societăţile de toate valorile.

 

Putea vinde fără probleme

Tehnorom SRL a scos la vânzare spaţiul din CUG la începutul anului şi a ţinut la preţ: 212.000 euro fără TVA. Recent, spaţiul a fost achiziţionat de către reţeaua de farmacii Aris, care mai deţine o farmacie în apropiere. Juriştii sunt de părere că firma putea vinde spaţiul fără probleme, nefiind un sechestru instituit pe bunurile acesteia. „Trebuie valorificate bunurile care au fost puse sub sechestru. În cazul despre care discutăm, case, terenuri, maşini. Dacă suma nu este acoperită la finalul vânzării acestor bunuri, atunci se poate merge cu sechestrul către alte bunuri ce aparţin debitorului. Dacă acesta are calitatea de acţionar într-o firmă, pot fi urmărite părţile sociale care îi revin”, explică un consilier juridic ieşean. În cazul lui Lucian Fenechiu este instituit sechestru doar pentru o vilă din Bucium, cu terenul aferent. În cazul său, SISEE Moldova, păgubitul din Dosarul Transformatorul, a cerut partajul bunurilor comune pentru că soţia sa are o parte din vila pe care este pus sechestru. Cum procesul poate dura un an-doi, iar valoarea jumătăţii sale de vilă - oricum cu şanse mici de a fi vândută -, este de 300.000-400.000 de lei, Lucian Fenechiu are tot timpul din lume să vândă tot ce are de valoare din firmele la care este acţionar. Până se va îndrepta fraierul de Stat Român spre ele, pentru a recupera toţi cei 5,6 milioane de lei, nu vor mai deţine nimic.

 

Relu, afaceri pe picior mare din închisoare

Prejudiciile în cele două dosare în care Relu Fenechiu a fost condamnat în 2014 şi 2017 se ridică la peste două milioane de euro, dar în bugetul Statului nu a ajuns nici un leu. Partajul deschis de soţie, sechestrul pus doar pe bunuri personale, i-au permis fostului lider liberal ca, în trei ani de închisoare, să apluce aceeaşi reţetă ca a fratelui său. Se poate spune că Relu chiar a fost precursorul, „inspiraţia” lui Lucian. Astfel, de după gratii, Relu Fenechiu a reuşit să vândă proprietăţi de sute de mii de euro din porofoliul firmei sale Enegeko (fosta Fene Grup), să plătească datorii şi să schimbe acţionari în firme.

 

Vila, fără amatori

Simptomatic este că vila lui Relu, pe care era pus sechestru, a fost scoasă la licitaţie de-abia după ce acesta a ieşit din închisoare. Executorul a pus-o pe tarabă de câteva ori, dar nu a fost vândută. La prima licitaţie, în august, nimeni nu a oferit preţul de 956.300 de lei. A fost o a doua licitaţie, în urmă cu o lună, şi vila nu a fost vândută nici atunci, deşi era la trei sferturi din preţul iniţial. „O a treia licitaţie încă nu a fost organizată. Aceasta poate fi făcută doar la cererea celui care trebuie să recupereze prejudiciul şi, din ce ştiu, această solicitare nu a fost depusă”, ne-a spus un executor judecătoresc.

Cazul liberalului ieşean trădează carenţele sistemului de recuperare a prejudiciilor din dosarele penale ale politicienilor.

 

Tehnorom, tot mai jos. Spre faliment?

2011: cifră de afaceri 5,7 milioane de lei, profit net 607.054 lei

2012: 4,5 milioane lei, 216.421 lei

2013: 1,6 milioane lei, 388.396 lei

2014: 8,8 milioane lei, 57.241 lei

2015: 4,1 milioane lei, pierdere 712.996 lei

2016: 269.255 lei, pierdere 803.422 lei

De la 38 de angajaţi în 2011, a ajuns la 8 angajaţi în 2016.

Fenechiu iese din puscarie.jpg Relu Fenechiu, la ieşirea din Penitenciar, în urmă cu câteva luni.

Bunurile lui Relu Fenechiu pe care s-a pus sechestru

  1. BMW X6 - valoare de achiziţie de 223.352 de lei (aproximativ 49.000 de euro);

  2. Jumătate dintr-un teren de 1.567 de metri pătraţi;

  3. Jumătate dintr-o vilă de 343 de metri pătraţi, a cărei valoare declarată a investiţiei este 816.755 de lei, fără TVA;

  4. Un teren din Bucium  de 1.100 de metri pătraţi (cumpărat cu 57.000 de euro), pe care se află o vilă, un foişor şi un garaj;

  5. Un teren de 2.000 de metri pătraţi situat în Fundac Socola, unde se află spaţii de recreere, valoarea menţionată fiind de 75.000 de euro.

DNA a explicat că a fost pus sechestru doar pe aceste bunuri pentru că sunt singurele identificate pe numele persoanei menţionate”. În cazul lui Relu Fenechiu, bunurile au fost indisponibilizate pentru pagubele din două dosare: Transformatorul (1,2 milioane de euro) şi Siveco (900.000 de euro), dar sumele nu sunt acoperite de valoarea bunurilor. În cazul lui Lucian Fenechiu, singurul bun sechestrat este casa din Bucium.

 

Medicul Ioan Bejan, unul dintre cei  mai apreciați veterinari din Bârlad, a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea, cu rea-credinţă, de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

 

Alături de el, au fost deferiţi justiţiei un fermier din satul Iveşti, Ghilimei Dumitru-Bogdan şi cumnata sa, Ghilimei Constantina. Aceştia din urmă sunt acuzaţi de folosirea sau prezentarea, cu rea-credinţă, de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, respectiv complicitate la această infracţiune, şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

 

Piața neagră a autorizațiilor: mii de euro migrează pe sub radarele autorităților din buzunarele celor care vor să se apuce de taxi în cele ale deținătorilor de autorizații. Primăria e simplă spectatoare, vătafii marilor dispecerate primind gratuit licențele cu 14 ani în urmă. Vrei să intri în piață? Cumperi autorizații cu 12.000 de euro bucata de la cei care le au: Toderașcu, Manolache, Norocea etc. Închiriatul unei licențe pe trei ani costă 7.000 de euro. Astfel, adevărata afacere nu este să te apuci de taximetrie, ci să tranzacționezi autorizații. Din 2008, s-au transferat sute de licențe pe piața neagră, deși firmele care le-au primit gratuit trebuiau fie să le folosească, fie să renunțe la ele.

 

Cele peste 1.700 de autorizații de taxi date gratuit de Primărie în 2003 se tranzacționează acum clandestin, aducând sute de mii de euro unei mâini de patroni care au închis piața pe vecie. E o afacere independentă de dispeceratele de taxi, dar aflată în portofoliul acelorași patroni și reprezintă, de fapt, grosul veniturilor obținute de aceștia.

 

Piața neagră a autorizațiilor: mii de euro migrează pe sub radarele autorităților din buzunarele celor care vor să se apuce de taxi în cele ale deținătorilor de autorizații. Primăria e simplă spectatoare, vătafii marilor dispecerate primind gratuit licențele cu 14 ani în urmă. Vrei să intri în piață? Cumperi autorizații cu 12.000 de euro bucata de la cei care le au: Toderașcu, Manolache, Norocea etc. Închiriatul unei licențe pe trei ani costă 7.000 de euro. Astfel, adevărata afacere nu este să te apuci de taximetrie, ci să tranzacționezi autorizații. Din 2008, s-au transferat sute de licențe pe piața neagră, deși firmele care le-au primit gratuit trebuiau fie să le folosească, fie să renunțe la ele.

 

Cele peste 1.700 de autorizații de taxi date gratuit de Primărie în 2003 se tranzacționează acum clandestin, aducând sute de mii de euro unei mâini de patroni care au închis piața pe vecie. E o afacere independentă de dispeceratele de taxi, dar aflată în portofoliul acelorași patroni și reprezintă, de fapt, grosul veniturilor obținute de aceștia.

 

În intervalul 00.00-08.00 dimineața, valoarea tranzacțiilor online de Black Friday a ajuns la 6,7 milioane de lei. În total, 8.737 de produse au fost achiziționate, potrivit News.ro. De asemenea, în primele ore de Black Friday, coșul mediu de  de cumpărături a fost de 774 de lei, în creştere cu 22% faţă de datele înregistrate pentru Black Friday din 2015.

 

Cea mai mare tranzacţie de Black Friday din acest an, din intervalul 00.00-08.00, a fost de 143.000 de lei.

 

PayU România estimează că valoarea tranzacţiilor online din acest an de Black Friday va ajunge la 110 milioane lei, în creştere cu 60% faţă de aceeaşi perioadă din 2015.

 

„La ora 08.13, numărul de tranzacţii pe minut înregistrat de Black Friday a ajuns la 500, în timp ce anul trecut vârful a fost de 200 de tranzancţii pe minut”, a spus Marius Costin, managerul PayU România.

 

Black Friday este ziua care urmează Zilei Recunoştinţei în Statele Unite şi care deschide sezonul de cumpărături de Crăciun. Comercianţii români au preluat acestă sărbătoare, dar unii retaileri anunţă reduceri şi înainte sau după ziua evenimentului.

 

Cele mai mari companii care oferă reduceri cu ocazia Black Friday în România sunt eMag.ro, evoMag, Elefant.ro, Flanco, Ikea sau Carrefour.

 

Mai multe site-uri, inclusiv cel al eMag, au picat din cauza traficului intens.

 

În România, PayU lucrează cu parteneri precum Telekom, BlueAir, Paravion, eMag, UPC, Elefant.ro, Altex, Flori de Lux, Magnolia, NN Asigurari, Allianz Direct, Eventim.ro, Decathlon, Fashion Days şi alţii. PayU este divizia de plăţi online a Naspers Ltd, grupul media sud-african fondat în 1915, ce oferă servicii în peste 133 de ţări.

 

(Sursa: digi24.ro)

Moneda naţională s-a depreciat uşor în raport cu moneda unică europeană în primele tranzacţii de miercuri, cotaţiile urcând peste pragul de 4,51 lei/euro, în timp ce principalii indici ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) erau pe roşu la deschiderea şedinţei de tranzacţionare, scăderile fiind, însă, limitate.

 

După primele tranzacţii de miercuri din piaţa valutară, euro s-a apreciat de la circa 4,51 la 4,5120 lei/euro, în jurul orei 10.20, ora României.

 

News.ro precizează că monedele din regiune cu acelaşi regim precum leul românesc, de fluctuaţie controlată, înregistrau de asemenea deprecieri în raport cu euro.

 

Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat în raport cu celelalte mari valute de pe plan mondial. În jurul orei 10.20, ora României, euro era cotat cu 1,1117 dolari, cotaţie în creştere cu 0,8%.

 

La Bursa de Valori Bucureşti, indicele BET, al principalelor zece titluri cotate, era în scădere cu 1,35% după deschiderea şedinţei, iar indicele mai extins BET-XT pierdea 1,51% la ora 10.22.

 

Declinul de pe piaţa românească de capital este mai redus decât cel de pe marile pieţe.

 

Contractele futures pentru acţiunile europene sunt în scădere puternică miercuri dimineaţa, în urma victoriei republicanului Donlad Trump la preşedinţia Statelor Unite.

 

Indicele Stoxx 600 este în declin cu 3,8% în timpul tranzacţiilor electronice premergătoare deschiderii burselor europene.

 

Indicele DAX 30 al bursei din Frankfurt scade cu 3,4%, CAC 40 al bursei din Paria cu 3,9%, iar FTSE 100 al bursei londoneze cu 3,1%.

 

(Sursa: digi24.ro)

Procurori din cadrul DNA- Serviciul Teritorial Iași au dispus începerea urmăririi penale față de omul de afaceri vasluian Adrian Porumboiu, acuzat de instigare la abuz în serviciu, într-un amplu dosar privind ilegalități cu terenuri.

 

„Față de Porumboiu Adrian s-a dispus efectuarea urmăririi penale în legătură cu suspiciunea comiterii infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”, se arată într-un comunicat al DNA.

 

Surse judiciare susțin că omul de afaceri este acuzat de faptul că ar fi persoana prin intermediul căreia afaceristul Gheorghe Nețoiu ar fi dobândit în mod ilegal o serie de terenuri în județul Vaslui.

 

„Calitatea pe care o prezentați, aceea de suspect, nu-mi creează absolut nici cea mai mică emoție de vreme ce nu am nicio legătură cu faptele pentru care se efectuează cercetări. Suspiciunea că aș fi comis infracțiunea de instigare la abuz în serviciu nu poate fi sub nicio formă susținută de vreme ce nu s-a produs. În niciun moment al activității mele nu am instigat pe nimeni la abuz în serviciu. Regret că sunt subestimat și cineva ar putea crede că eu aș fi fost ‘argatul’ sau instigatorul în favoarea lui Nețoiu. Calitatea de suspect nu înseamnă nimic, atâta timp cât suntem o țară de suspecți”, a declarat joi, pentru Agerpres, Adrian Porumboiu.

 

În același dosar sunt urmăriți penal un fost parlamentar, foști și actuali primari, prefecți, subprefecți și funcționari din cadrul Prefecturii Vaslui.

 

Ei sunt acuzați că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, urmau să găsească, să deruleze și să se implice într-o procedură ilicită care, sub aparența unei activități legale de retrocedare către persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri din județul Vaslui, să aibă ca rezultat obținerea în proprietate, de către societatea viticolă controlată de Gheorghe Nețoiu, a unei suprafețe de aproximativ 700 de hectare cu viță-de-vie.

 

Procurorii DNA au informat că „societatea viticolă controlată de inculpatul Nețoiu Gheorghe a obținut un folos injust, prin achiziția terenurilor în cauză la un preț inferior valorii de piață, în sumă de 11.482.021 lei”.

 

(Sursa: libertatea.ro)

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top